Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Curtea lui Muruianu le-a reîntors…

Curtea lui Muruianu le-a reîntors comuniştilor sediul de 5 milioane €

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a decis, „definitiv şi irevocabil”, reîntoarcerea în posesia Partidului Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) a clădirii de pe str. Armenească, acolo unde s-a construit noul sediu al formaţiunii. Hotărârea CSJ a fost luată într-un proces de câteva minute, iar reprezentanţii statului lasă să se înţeleagă că decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ a fost influenţată şi “de alţi factori, în afara celor juridici”.

Instanţa nu a judecat însăşi legalitatea deciziilor Consiliului Municipal Chişinău (CMC) din 2006 şi 2009, în urma cărora comuniştii acaparau terenul, ci doar termenii în care a fost depusă sesizarea organelor statului în judecată, considerând că aceştia au fost depăşiţi.

PCRM a început construcţia viitorului sediu încă la finele anului 2006, după ce, la 16 martie 2006, CMC, prin voturile creştin-democraţilor şi comuniştilor, a dat în arendă PCRM-ului un lot de pământ cu suprafaţa de 0,247 ha pe str. Armenească, în centrul istoric al oraşului.  Ulterior, la 22 ianuarie 2009, consilierii au acceptat privatizarea lui, iar în aprilie 2009, vânzarea terenului aferent imobilului care era deja construit, către PCRM. Doar că, spre vânzare au fost daţi 0,2785 ha şi nu 0,247 ha, cât se dăduse cu 3 ani înainte în arendă. Tranzacţia s-a făcut contra sumei finale de 407 mii 557 lei, echivalentul pe atunci a 28 mii euro.

CAC le-a luat terenul comuniştilor

Până în iulie 2009, perioadă în care PCRM s-a aflat la guvernare, nimeni nu a constestat legalitatea deciziilor CMC şi nici nu a cerut Procuraturii sau altor organe abilitate verificarea legalităţii acelor decizii. Abia la 18 decembrie 2009, deputatul liberal Valeriu Munteanu a cerut în Parlament clarificarea acesti tranzacţii. Aşa a început totul. Pe 23 decembrie 2009, Direcţia teritorială control administrativ Chişinău (transformată peste câteva luni în Oficiul Teritorial Chişinău – n.r.) a cerut  Primăriei Chişinău actele prin care CMC îi făcea pe comunişti proprietari legali ai terenului. După ce a verificat actele respective, Oficiul Teritorial Chişinău (OTC) a stabilit că tranzacţiile sunt ilegale, iar în martie 2010 s-a adresat în judecată, cu cererea de anulare a respectivelor decizii.

Pe 5 iulie 2011, Curtea de Apel Chişinău (CAC) a satisfăcut integral cererea OTC, iar Maria Guzun, preşedinta şedinţei, a dispus admiterea cererii de chemare în judecată, anularea celor 2 decizii ale CMC şi a contractului de vânzare/cumpărare a terenului aferent din 2 aprilie 2009. Interesant este faptul că CAC nu a admis obiecţia reprezentanţilor PCRM privind încălcarea termenului de contestare a deciziei din 2006, pe motiv că “acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă”. Comuniştii făceau referire la un articol din Codul Civil, care spune că termenul de prescripţie este de 3 ani, şi că de la adoptarea deciziei CMC şi până la depunerea plângerii în instanţa de judecată, trecuseră deja 4 ani.

A fost încălcat termenul de prescripţie?

Comuniştii au atacat decizia la CSJ. Prima şedinţă a avut loc la 9 noiembrie 2011. Pentru că au fost luaţi prin surprindere de rapiditatea punerii pe rol a recursului PCRM, reprezentanţii OTC, fiind înştiinţaţi doar cu câteva săptămâni înainte, au cerut amânarea primei şedinţe. A doua şedinţă a avut loc pe 23 noiembrie şi, după spusele reprezentanţilor OTC care au fost în instanţă, aceasta a durat doar câteva minute. Completul de judecată, condus de către Nina Cernat, tot ea vicepreşedinta CSJ, a admis recursul PCRM, a casat hotărârea CAC şi a respins chiar şi cererea OTC de chemare în judecată, ca fiind tardivă. Astfel, CSJ a admis obiecţia reprezentanţilor PCRM folosită de către ei şi la CAC, doar că, spre deosebire de decizia luată de către magistraţii de la CAC, la CSJ, comuniştilor li s-a dat dreptate. Astfel, sediul şi terenul aferent PCRM de pe str. Armenească 44/3 a revenit legal în posesia PCRM, pentru că decizia CSJ este “definitivă şi irevocabilă”.

7 dosare a pierdut R. Moldova la CEDO de pe urma deciziilor luate de către Nina Cernat, aceasta fiind în topul judecătorilor din R. Moldova cu dosare pierdute la CEDO. În această vară, presa a scris că Sergiu Sârbu, juristul PCRM, s-ar afla în relaţii bune cu Ion Muruianu, preşedintele CSJ, şi cu Nina Cernat, adjuncta sa. Acesta ar fi fost în vizită la cei doi în ajunul examinării cererii PCRM privind validarea alegerilor pentru funcţia de primar al Chişinăului. Se ştie că Ion Muruianu este judecătorul favorit al lui Vladimir Voronin, fiind numit de către acesta “cel mai inteligent şi cinstit judecător”. Comuniştii au fost singura formaţiune politică care i-a sărit în ajutor lui Muruianu atunci când acesta a fost demis de către Parlament. Cu ajutorul comuniştilor, care au atacat demiterea la Curtea Constituţională (CC), Muruianu a revenit în funcţie.

Organele statului par resemnate

Sergiu Palihovici, şeful OTC, a declarat pentru ZdG că aşteaptă motivarea CSJ, care încă nu a venit, pentru a vedea dacă are rost să ceară revizuirea deciziei. “Instanţa nu a ţinut cont de toate probele pe care noi le-am prezentat”, spune acesta.

OTC a atras în proces în calitate de intervenient şi Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului. Asta pentru că atunci când CMC a decis în 2009 vânzarea terenului respectiv către PCRM, au fost depăşite limitele terenului care aparţin autorităţilor publice locale, fiind luată o bucată din terenul care aparţine statului şi care se afla în gestiunea Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului.

Şi persoana care a reprezentat OTC în instanţă, dar şi Sergiu Palihovici au lăsat să se înţeleagă că decizia CSJ a fost luată mai mult “pe sub masă”, şi că judecătorii ar fi fost influenţaţi pentru a lua decizia de reîntoarcere în proprietatea PCRM a clădirii de pe str. Armenească.

Tudor Ştirbu, şeful interimar al direcţiei juridice a Cancelariei de Stat, entitate care a reprezentat Guvernul în instanţă, s-a abţinut de la careva comentarii, pe motiv că “nu avem hotărârea motivată a CSJ, dar, ca jurişti, nu suntem în drept să comentăm o decizie definitivă şi irevocabilă a CSJ. Nu văd ce mai putem face. După ce se epuizează căile de atac să mai spui că eşti drept, deja…dacă eram drepţi, avea să fie şi decizia de partea noastră”.

„E clar că acele decizii ale CMC sunt ilegale”

„CSJ s-a pronunţat doar asupra procedurii şi asupra faptului că ar fi fost încălcat termenul de prescripţie. Eu însă cred că în asemenea cazuri, nu trebuie să mergi strict doar pe procedură. Or, atunci când vrei să-ţi argumentezi în fond o hotărâre, ai putea s-o faci, ceea ce a şi făcut CSJ. Dar eu examinez lucrurile din alt punct de vedere. Decizia din 2009 cu privire la privatizarea terenului aferent construcţiei a atins şi interesele statului. Cum Guvernul nu ştia, se putea de calculat termenul de prescripţie din 2009 şi nu din 2006, astfel nu putea fi vorba de încălcarea lui. Eu cred că, instanţa, dându-şi perfect seama că decizia din 2006 şi cea din 2009 sunt ilegale, a luat o decizie bazată pe un lucru care în fond ar putea fi contracarat”, spune Palihovici. “E clar că acele decizii ale CMC sunt ilegale. Lucrurile sunt clare, iar ca argument poate veni şi hotărârea CAC. Este însă deja treaba Procuraturii. De ce ea nu face nimic, nu ştiu”, afirmă Palihovici. “Cine a pregătit proiectul de decizie? Dar secretarul consiliului municipal? Oare nu cumva el, în condiţiile legii, se face responsabil ca acea decizie să corespundă legii?”, se întreabă Palihovici.

Interesant este faptul că atunci când au cerut loc pentru sediu, reprezentanţii PCRM au solicitat asta în baza unei legi interpretate greşit, pentru că partidele politice au fost incluse în categoria organizaţiilor obşeşti, lucru care nu corespunde realităţii, partidele nefiind organizaţii obşteşti.

Comuniştii aşteaptă motivarea CSJ

Reprezentantul PCRM la şedinţa de judecată de la CSJ nu a fost juristul formaţiunii, Sergiu Sârbu, cel care reprezintă partidul în dosarele cele mai importante, ci Vadim Moţarschi, un alt avocat, care a reprezentat comuniştii şi în alte dosare.

Acesta ne-a spus însă că nu poate comenta decizia CSJ, pe motiv că nu-i permite etica profesională, “mai ales în aşa dosar notoriu”. “Eu doar am reprezentat partidul şi atât”, ne-a spus Moţarschi. Întrebat ce crede despre faptul că instanţa a judecat doar încălcarea termenului de prescripţie şi nu legalitatea deciziilor CMC, Moţarschi ne-a recomandat să aşteptăm decizia motivată a CSJ, pentru a vedea motivul clar al deciziei luate. Sergiu Sârbu, juristul PCRM care a reprezentat partdiul la CAC, nu a răspuns la apelurile telefonice ale ZdG.

Cine a fost responsabil de decizia din 2009?

Decizia luată de CMC pe 22 ianuarie 2009, prin care comuniştilor le-a fost atribuit un lot de teren mai mare decât cel primit în arendă, a fost semnată de către Eduard Muşuc, la acea vreme preşedintele CMC, şi de către Valeriu Didencu, secretarul CMC. Interesant este faptul că CMC-ul, condus de către Muşuc, a luat decizia cu doar 3 luni înaintea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 şi cu 4 luni înainte ca Muşuc să adere oficial la PCRM. Totodată, contractul de vânzare/cumpărare a terenului aferent dintre PCRM şi Primărie a fost semnat cu doar 3 zile înaintea scrutinului din 5 aprilie. Prin acesta, PCRM a devenit proprietar contra sumei de 452 mii 841 lei (echivalentul a aproape 28 000 de euro – n.r.).

Valeriu Didencu, secretarul CMC, cel despre care Sergiu Palihovici a spus că s-ar putea face responsabil de decizia CMC din 2009, ne-a spus că nu-şi aminteşte ce a fost atunci, dar şi că nu ar intra în competenţa sa verificarea deciziilor CMC. Acesta ne-a cerut să apelăm la viceprimarul Nistor Grozavu şi la Radu Blaj, arhitect şef interimar al Chişinăului. Nistor Grozavu ne-a zis că e în concediu şi ne-a propus să apelăm la Nicolae Crăciun, şef al direcţiei funciare.

Radu Blaj nu ne-a răspuns la telefon, iar Nicolae Crăciun este plecat într-o deplasare.

Eduard Muşuc, preşedintele CMC de atunci, ne-a declarat că “nu-mi amintesc ce s-a întâmplat atunci, nu pot să comentez, trebuie să mă documentez”.

De la Procuratura Generală am aflat că nu există vreun dosar penal sau vreo investigaţie pe marginea legalităţii deciziilor CMC sau a sediului PCRM de pe str. Armenească.

Sediul PCRM, păzit şi cu maşini în parcare

Comuniştii nu s-au grăbit să-şi facă publică victoria la care au muncit câţiva ani. Deşi a trecut aproape o lună de la decizia definitivă şi irevocabilă a CSJ, comuniştii au evitat să anunţe că aceasta le-a dat câştig de cauză.

Acum, în preajma acestui imobil al PCRM este linişte. Mişcări active însă se produc în zona din apropierea luxoasei clădiri. Dacă cu 2 ani în urmă, în apropierea clădirii era un garaj, iar lângă garaj se afla un magazin de birotică, acum tabloul s-a schimbat. Au dispărut din peisaj şi garajul şi magazinul, zona devenind liberă pentru a fi amenajată sau pentru a găzdui o nouă construcţie. Nu am putut afla dacă acel teren a intrat între timp tot în proprietatea PCRM.

Ziua, clădirea, cu adresa juridică Str. Armenească 44/3 este păzită de 2 bărbaţi în vârstă, îmbrăcaţi în civil. Parcarea, aflată în subsolul construcţiei, este deja funcţională. În timp ce unul din paznici a intrat înăuntru, am zărit acolo cel puţin o maşină. Ne-am apropiat de unul dintre paznici, încercând să discutăm.

ZdG: — Păziţi această clădire?
Paznic: — Da.
ZdG: — A cui este ea acum?
Paznic: — Du-te, măi, de aici.
ZdG: — Dar d-stră de cine sunteţi angajat?
Paznic: — Nu ştiu.
ZdG: — Dar de mult timp o păziţi?
Paznic: — Vezi drumul? Du-te înainte…

Răspunsurile paznicului au răsunat pe un ton aspru şi în timp ce discuţia evolua, acesta devenea chiar nervos. În 2009, când ZdG scria despre cum a intrat PCRM în posesia terenului de pe str. Armenească, clădirea era păzită de către firma de pază “Media Security”. Contractul cu firma de pază nu era semnat de către PCRM, ci de firma de construcţii “Stayer SRL”, cea care a ridicat edificiul şi care aparţine familiei fostului ministru al Construcţiilor din perioada comunistă, Vladimir Baldovici.

Experţii în imobiliare care au văzut sediul PCRM susţin că acesta valorează în jur de 5 milioane de euro.

UPDATE [17.45]: După ZdG, CSJ a făcut publică hotărârea cu privire la sediul PCRM de pe str. Armenească. Vezi motivarea judecătorilor