Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Cursa electorală Giurgiuleşti—Moscova

Cursa electorală Giurgiuleşti—Moscova

Marţi, 17 martie, din Portul Giurgiuleşti, a pornit spre Istanbul nava „Prinţesa Elena”. Inaugurarea acestei rute s-a făcut cu participarea autorităţilor de vârf ale R. Moldova, candidaţi electorali, degrevaţi sau nu din funcţie. Portul trebuia să fie dat în exploatare în 2010, pe banii unui investitor străin. Dar Guvernul l-a înlăturat, investind câteva milioane din bugetul de stat şi ţinând morţiş să inaugureze portul de pasageri până la 5 aprilie 2009. Între timp, experţii consideră că acest port este menit să creeze un coridor maritim între Rusia şi Moldova.

Vaporul „Prinţesa Elena” poartă acum drapel moldovenesc. Construită în 1991, această navă, timp de aproape 2 decenii, a brăzdat Marea Neagră sub drapel rusesc. Acum, însă, cu ocazia acestui proiect electoral, „Prinţesa Elena” s-a alăturat altor câteva nave ruseşti care şi-au aplicat tricolor şi fac parte acum din flota maritimă moldovenească. Unele dintre aceste nave ne-au dus o tristă faimă în lume în ultimii ani.

Nave ruseşti cu tricolor moldovenesc

Anul trecut, de ziua independenţei R.Moldova, autorităţile bulgare au semnalat că o navă care naviga în Marea Neagră sub drapelul Moldovei a fost salvată după ce a transmis semnale SOS. Nava de circa 400 tone se numea „Lady F” şi a fost accidentată lângă Cape Emin. Serviciile maritime bulgare i-au salvat pe toţi membrii echipajului navei „moldoveneşti” – 7 egipteni şi trei sirieni.

În scurt timp, o altă navă aflată sub tricolor a fost reţinută de Serviciul de Pază de Coastă al Georgiei. Vasul se numea „Medca” şi avea un echipaj de şase membri la bord şi o încărcătură de materiale de construcţie. Autorităţile georgiene au reţinut vasul deoarece acesta intrase în portul Suhumi, iar, potrivit legislaţiei georgiene, în zona maritimă abhază e interzisă navigarea internaţională. „Detalii cu privire la portul în care se află nava, precum şi despre membrii echipajului nu se cunosc”, a transmis atunci RIA Novosti şi alte agenţii de presă din Federaţia Rusă. Autorităţile de la Chişinău nu au reacţionat în niciun fel. În schimb, organele de drept ale Georgiei au deschis un dosar penal pe acest caz. Ulterior, echipajul vasului reţinut în Georgia a fost amendat cu 15 mii USD, a transmis geotimes.ge. Cazul navei „Medca” a fost anticipat de cel al vaporului „Lotos 1” care, având arborat tot un tricolor, a făcut înconjorul lumii. „Lotos 1” a fost bombardată în timpul războiului ruso-georgian din august 2008.

Bombe ruseşti peste „Lotos 1”

La 9 august 2008, lângă portul Poti, nava „Lotos 1”, cu o încărcătură de grâu de 1475 tone, venind din oraşul rusesc Eisk, a fost supusă bombardamentelor ruseşti. Cioburi de rachete care au explodat la 50-100 m de navă, la o înălţime de circa 30 metri, au căzut peste vapor. Membrii echipajului au rămas în viaţă.

Autorităţile ruseşti nu au explicat de ce au atacat nava. Totodată, mai multe date arată că această navă a navigat sub drapel rusesc. Mai întâi, în 2007, acest vapor purta drapelul insulelor Belize şi a fost arestat sub acuzaţia de activităţi ilegale în Turcia. Anterior, însă, „Lotos” activa în baza portului „Volgorecensk”. Din 2008, „Lotos 1” poartă drapelul Moldovei, iar după ce a fost bombardată în Georgia, compania rusească de asigurări „Investflot insurance” a declarat că a plătit circa 20000 USD pentru reparaţia motorului principal al navei „Lotos 1”. În martrie 2009, „Bosforus Strait News” transmite că, la 2 martie 2009, „Lotos 1” a plecat din portul Gemlik spre Eisk, sub drapelul R. Moldova.

„Notăm că R. Moldova nu are flotă maritimă, cum nu are acces la mare. Totodată, această republică deserveşte sub „drapelul convenienţei” 215 nave care aparţin diferitor state şi care navighează sub steagul Moldovei”.

Potrivit Codului Navigaţiei maritime comerciale, adoptat de Parlamentul R.Moldova, „dreptul de navigaţie sub pavilionul R. Moldova se acordă navelor care sunt înscrise în registrul navelor” şi care pot fi „în proprietatea persoanelor fizice şi juridice din străinătate”. Totodată, „armatorii, proprietarii de nave şi navlositorii care şi-au înscris navele în registrul navelor se scutesc de impozite şi taxă vamală, conform legislaţiei în vigoare”.

Linia Fierbinte, plecată la Giurgiuleşti

L-am contactat pe Igor Zaharia, de la Secţia Transport Naval a Agenţiei Transportului. El a declarat că circa 300 de nave poartă în prezent tricolor moldovenesc, inclusiv „Prinţesa Elena”, care va intra în portul Istanbul la finele acestei săptămâni sub tricolor. Cât despre taxele şi impozitele pe care le plătesc aceste nave R. Moldova, Igor Zaharia a declarat: „Nu pot vorbi acum. Trimiteţi întrebările prin fax şi acolo o să vi se răspundă”.

Am încercat să aflăm şi alte răspunsuri la întrebări de la funcţionarii Agenţiei Transportului. În anticameră ni s-a spus că sunt cu toţii plecaţi la Giurgiuleşti. Nici la linia fierbinte a Agenţiei – 251118 – nu a răspuns nimeni.

Fotografia lui Ursu – toată informaţia

Pe pagina web a Agenţiei în cauză nu sunt prezentate date cu privire la navele maritime aflate sub pavilion moldovenesc. Singura replică a site-ului la căutarea noţiunii de „Portul Giurgiuleşti” este o poză a lui Vasile Ursu, însoţită de titlul „Şi-a început construcţia Portul de pasageri Giurgiuleşti”. Acelaşi fenomen este semnalat şi de câteva hotărâri guvernamentale. Una dintre acestea prevede abilitarea SRL „Danube Logistics” cu dreptul de a construi Terminalul de pasageri Giurgiuleşti, din investiţii proprii, portul urmând să fie dat în exploatare în anii 2009-2010.
O altă hotărâre de Guvern, mai recentă, absolvea „Danube Logistics” de acest angajament, indicându-se că terminalul va fi construit din bani publici şi va fi dat în exploatare în 2008. Totuşi, darea în exploatare a acestuia abia de s-a reuşit cu câteva săptămâni înainte de alegerile din 2009. Aceeaşi hotărâre de Guvern arată că, pentru proiectul Terminalul de pasageri Giurgiuleşti, din Bugetul de Stat urmau să fie alocate peste 6 mil. de lei. În acelaşi timp, veniturile încasate de la navele înregistrate sub pavilionul moldovenesc abia de depăşesc, în proiectul pentru 2009, suma de 2 mil.de lei.

Presa rusă arată că, de fapt, rolul iniţial al acestui port de la Giurgiuleşti rezidă în crearea „unui coridor de transport între R. Moldova şi Rusia, ocolind Ucraina”. Acest fapt a fost afirmat de Vadim Gustov, preşedinte al Comisiei pentru relaţii cu CSI a Consiliului Federaţiei Ruse, în cadrul unei mese rotunde „Moldova şi Rusia: un dialog în numele viitorului”. Potrivit lui Gustov, atunci când va începe să funcţioneze portul de la Giurgiuleşti, ar puta fi creată o punte de transport între Rusia şi Moldova, ocolind teritoriul Ucrainei.

În portul moldovenesc vor ancora tankere ruseşti cu petrol, iar înapoi vor pleca cu producţie agricolă din Moldova. Gustov a spus că, la Moscova, ar putea fi create mai multe baze angro cu participarea capitalului modovenesc.

Alina RADU