Cum sunt judecaţi judecătorii?
Două dosare penale pe numele a doi judecători se află în acest moment în examinare, în instanţele de judecată din R. Moldova. Dacă, într-un caz, procurorii afirmă că până la finele anului am putea avea o sentinţă, în celălalt, abia a fost programată prima şedinţă de judecată, pentru că, anterior, doi judecători au refuzat să-şi judece colegul de breaslă, invocând faptul că nu ar putea fi obiectivi.
În ultimii ani, magistraţii din R. Moldova îşi judecau colegii de breaslă doar atunci când respectivii contestau în instanţă măsurile disciplinare luate împotriva lor de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În 2012, judecătorii sunt puşi în postura de a-şi judeca colegii de breaslă care riscă ani grei de puşcărie. Cum reacţionează ei în faţa acestei provocări?
De la Râşcani la Edineţ
La începutul lunii februarie 2012, procurorii Anticorupţie au trimis în judecată dosarul penal pe numele lui Andrei Istrati, judecător la Judecătoria Râşcani, învinuindu-l de „depăşirea atribuţiilor de serviciu, pronunţarea unei hotărâri contrare legii şi complicitate la comiterea escrocheriei în proporţii deosebit de mari”. Acesta este acuzat că, în 2009, a emis o hotărâre prin care acţiunile companiei „Moldasig” treceau în proprietatea unui cetăţean ucrainean, examinând cauza cu grave abateri de la lege. În calitate de pârât în dosar figura o persoană despre care judecătorul ştia că este decedată.
Iniţial, dosarul urma să fie judecat de magistraţii Judecătoriei Râşcani, acolo unde activase Istrati. La 28 februarie 2012, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a examinat în şedinţă publică cererea avocaţilor Adrian Istrati şi Tatiana Pavlenco privind strămutarea judecării cauzei penale în privinţa inculpatului Andrei Istrati la o altă instanţă egală în grad din raza mun. Chişinău. Avocaţii cereau asta deoarece „Istrati activase în cadrul Judecătoriei Râşcani în calitate de judecător, toţi martorii acuzării activează în cadrul Judecătoriei Râşcani, astfel având acces la materialele cauzei penale, ce ar împiedica examinarea obiectivă şi legală a cauzei menţionate”.
Totodată, cei doi avocaţi invocau faptul că judecătorii din Râşcani nu aveau dreptul să se „expună”, pentru că ar fi fost audiaţi sau s-ar fi „expus” în cadrul urmăririi penale. „Starea sănătăţii inculpatului s-a agravat, necesită tratament într-un spital din Chişinău, iar deplasarea lui la distanţă este interzisă”, motivau avocaţii.
„Sunt multe încălcări din partea procurorului”
Magistraţii CSJ au admis parţial cererea apărătorilor judecătorului şi au decis strămutarea dosarului de la Judecătoria Râşcani la cea de la Edineţ, aflată la aproape 35 km distanţă. Viorel Morari, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, ne-a spus că, după asta, dosarul nu a mai avut impedimente în a fi examinat. „Acum, acolo merg cercetările judecătoreşti, aflate în fază finală. Cred că, până la finele anului, vom avea o sentinţă”, spune procurorul.
Adrian Istrati, unul dintre avocaţii lui Andrei Istrati, care este totodată şi fiul judecătorului aflat pe banca acuzaţilor, spune că dosarul este examinat normal. „Dosarul s-a amânat de patru ori din cauza procurorului. În rest, decurge normal. Judecătorii acţionează în limitele legii. Nu ştiu când va fi o sentinţă, depinde de procurori. Dacă nu aveau loc încălcări de procedură, poate ar fi fost deja o sentinţă. Sunt multe încălcări din partea procurorului şi nu vă pot spune când va fi o sentinţă”, afirmă Adrian Istrati.
Doi judecători au refuzat să-l judece pe Nogai
Trimis în judecată la începutul lunii mai 2012, dosarul penal pe numele magistratului Nicolae Nogai este încă în faza preliminară. Spre deosebire de cazul Istrati, în acest caz CSJ nu a admis cererea de strămutare a dosarului de la Judecătoria Căuşeni în altă instanţă de judecată. Astfel, Nogai urmează să fie judecat la Căuşeni, oraş în care locuieşte şi în care a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Bender. Doar că doi judecători au refuzat deja acest lucru, pe motiv că nu ar putea fi obiectivi în examinarea cauzei.
„Doi judecători s-au abţinut deja de la examinare, iar acum dosarul urmează să fie repartizat altor judecători”, ne spune procurorul Morari. „În general, când am expediat dosarul în judecată, am solicitat, prin cerere de strămutare, ca acesta să fie transmis altei instanţe. CSJ a respins solicitarea procurorului. Cerusem asta pentru că am considerat că dosarul nu va fi examinat obiectiv”, punctează Morari. Mihai Ţurcan şi Ion Sandu sunt cei doi judecători care au refuzat să-l judece pe colegul lor de breaslă, Nicolae Nogai.
Dosarul, repartizat unui judecător „numit recent”
„Nu am discutat cu colegii despre acest caz şi nici nu mi-am dat interesul s-o fac. Judecătorul este tratat ca oricare alt inculpat”, afirmă Veronica Nichitenco, preşedinta Judecătoriei Căuşeni. Ea susţine că „este un drept al judecătorilor de a refuza examinarea unui dosar”, precizând că acesta a fost deja repartizat unui alt magistrat. „E pus pe rol deja. A fost repartizat unui judecător care nu a activat pe timpul când dl Nogai era judecător. E un judecător numit recent în funcţie”, susţine Nichitenco, care afirmă că acesta nu a depus cerere de abţinere.
Amintim că Nicolae Nogai este acuzat că a pronunţat o hotărâre judecătorească ilegală. Magistratul care activase la Curtea de Apel Bender, cu sediul la Căuşeni, este bănuit că ar fi legalizat înstrăinarea ilegală a aproape 28% din acţiunile „Moldova Agroindbank”, prin intermediul unor firme off-shore.
Dosarele judecătorilor, în „procedură de ping-pong”
„Din păcate, deocamdată nu am văzut nicio sentinţă împotriva vreunui judecător, ca să pot face o analiză despre felul în care judecătorii îi judecă pe judecători. După ce dosarele au fost trimise în judecată, au intrat într-o procedură de ping-pong, care ar putea lungi foarte mult examinarea. E exact ca într-un cunoscut banc: poate moare calul, între timp, poate vor uita de soarta acestui dosar”, declară Oleg Efrim, ministrul Justiţiei.
Pe de altă parte, Nichifor Corochii, preşedintele interimar al CSM, crede că „ping-pongul” ar fi „normal”. „În cazul Istrati, era normal ca dosarul să fie transmis în altă instanţă. În cazul Nogai, trebuie de văzut care judecători au cerut abţinerea. Dacă era vorba de doi judecători din circumscripţia în care dl Nogai a fost judecător la instanţa de apel, chiar nu ar fi fost normal ca un judecător de instanţă de prim nivel să judece un judecător de instanţă de apel. Dosarul urma să fie transmis într-o altă judecătorie”, a menţionat Corochii.
L-am întrebat pe acesta dacă se observă în hotărârile judecătorilor privind măsurile disciplinare atacate de colegii lor în instanţă un soi de solidaritate între ei, transpusă în hotărâri favorabile judecătorilor. „Sunt hotărâri unde cererile judecătorilor au fost admise, sunt care au fost respinse. Chiar nu văd aici o atitudine. Cazurile sunt diferite”, a precizat Corochii, care spune că „judecătorii trebuie să fie pregătiţi să judece pe oricine. Judecătorul trebuie să judece. Ce, un medic nu poate trata un coleg pentru că e medic?”, întreabă retoric preşedintele CSM.
În 1997, un judecător primea 10 ani de închisoare
„Judecarea magistraţilor nu este o premieră pentru R. Moldova, şi nici condamnarea nu ar fi”, afirmă Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ. „Din câte îmi aduc aminte, anterior, prin 1997, judecătorul Andrei Bejan a fost condamnat la 10 ani de puşcărie pentru acte de corupţie. Nicolae Gorelco a fost şi el condamnat. Vasile Vulpe a fost judecat. Au fost şi alţi judecători judecaţi. Nu e o premieră. Sigur că judecătorii sunt pregătiţi să judece alţi judecători”, precizează Poalelungi.
„Câteodată, am impresia că noi, moldovenii, ne considerăm mai proşti ca alţii. Nu e adevărat. Judecătorii au dat jurământul. Sunt obligaţi să examineze dosare. Nu e nimic straniu. Teoretic, solidaritate există oriunde, dar, cu părere de rău, judecătorul are limite în care trebuie să se încadreze, indiferent dacă-i place lui sau nu de colegul acuzat”, conchide magistratul.
În curând, în instanţă, ar putea ajunge şi dosarul lui Ion Busuioc, de la Judecătoria Centru, Chişinău, în cazul căruia acum are loc urmărirea penală. Anatolie Melnic, procuror-şef la Criuleni, ne-a spus doar că urmărirea penală decurge conform legii, urmând să se decidă dacă dosarul va fi sau nu transmis în judecată în termene rezonabile. În faţa magistraţilor se află şi fostul judecător Dorin Popovici, demis după evenimentele din aprilie 2009. Acesta însă nu este acuzat. Pe 26 septembrie, Curtea de Apel Chişinău urmează să se pronunţe pe marginea cererii sale de revenire în sistemul judecătoresc.
