Cum se obțin autorizațiile în Moldova

Oficial, obţinerea unei autorizaţii de funcţionare pentru orice persoană care doreşte să iniţieze o afacere este o procedură gratuită, care durează maximum 20 de zile. Aşa spune legea. În realitate, pentru a avea în mână o astfel de autorizaţie, întreprinzătorii începători sunt puşi în situaţia să parcurgă un drum anevoios, care poate dura chiar şi jumătate de an, în acest proces fiind nevoie de vizitat un şir de instituţii pentru obţinerea unor documente mai mult sau mai puţin importante. De birocraţia excesivă profită intermediarii care, contra câtorva mii de lei, promit obţinerea unei astfel de autorizaţii în maximum o lună de zile, practic fără implicarea ta.

Autorităţile promit şi ele, de câţiva ani deja, liberalizarea regimului de obţinere a unei autorizaţii de funcţionare pentru comerţ. Atunci când a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, R. Moldova chiar s-a angajat să „optimizeze sistemul de autorizaţii la etapa iniţierii activităţii antreprenoriale prin implementarea oficiilor unice pentru deservirea în complex a începerii activităţii de către subiecţii pieţei”. În februarie 2015, Tudor Copaci, pe atunci viceministru al Economiei, anunţa instituirea mecanismului de ghişeu unic la emiterea autorizaţiei de funcţionare.

Promisiunile neonorate ale autorităţilor

„Actualmente, pentru desfăşurarea afacerii în comerţ, de la operatorul economic se solicită un număr extins de acte permisive (autorizaţii, certificate, avize, licenţe etc.). Majoritatea dintre acestea se dublează, impun costuri majore, timp, resurse financiare şi umane. Iată de ce, în acest proiect, ne-am propus să excludem atât reglementările contradictorii şi normele inutile la eliberarea autorizaţiilor în comerţ, care creează impedimente în activitatea agenţilor economici, cât şi suprapunerile de funcţii de autorizare şi control ale autorităţilor publice locale (APL) şi centrale (APC) în domeniul comerţului”, recunoştea Tudor Copaci. Acesta menţiona că modificările în legislaţie vor permite reducerea semnificativă a procedurilor şi a etapelor de eliberare a autorizaţiilor de funcţionare în comerţ existente în prezent, iar agenţii economici îşi vor ridica autorizaţia de funcţionare în comerţ în 7–14 zile.

Nu a fost să fie. Deşi ne aflăm deja în februarie 2016, proiectul nu a fost încă implementat. Între timp, Tudor Copaci a ajuns, de la Ministerul Economiei, în funcţia de secretar adjunct al Guvernului în Cabinetul Filip. Acesta nu-şi mai aminteşte detalii despre acea promisiune, însă crede că instabilitatea politică a fost de vină pentru faptul că proiectul ghişeului unic nu a fost implementat. „A fost o perioadă îndelungată în care m-am detaşat şi nu vă pot spune multe. Nu pot să vă spun care au fost impedimentele fiindcă acum chiar nu ţin minte. Cred că instabilitatea politică a fost un impediment, pentru că nu s-au luat decizii politice. Cred că asta a fost”.

Legea despre autorizaţii

Eliberarea unei autorizaţii de funcţionare pentru comerţ pe teritoriul R. Moldova este reglementată de Legea cu privire la comerţul interior. Fiecare oraş, însă, are propriul regulament, în baza căruia organizează eliberarea unei astfel de autorizaţii. La general, legea spune că autorizaţia de funcţionare se eliberează comerciantului în urma unei cereri depuse la autoritatea administraţiei publice locale în termen de 20 de zile calendaristice. La cerere, începătorul în afaceri trebuie să depună mai multe acte, obţinerea cărora durează câteva luni. Bunăoară, pentru a deschide un magazin alimentar, e nevoie de o autorizare sanitară, care poate fi obţinută doar de la Centrul de Sănătate Publică. Totodată, pentru magazinele care funcţionează în blocuri, e nevoie şi de un acord din partea locatarilor.

De asemenea, e nevoie de certificatul de conferire a categoriei şi contractul încheiat cu un laborator acreditat pentru investigarea probelor calităţii materiilor prime şi produselor preparate din ele. Suplimentar acestor acte, la cererea de obţinere a autorizaţiei de funcţionare se anexează şi un contract pentru transportarea deşeurilor menajere solide, care se încheie, în Chişinău, doar cu Întreprinderea Municipală (ÎM) „Autosalubritate”, iar în celelalte oraşe, cu întreprinderile locale responsabile de gestionarea deşeurilor. În Chişinău, de exemplu, pentru evacuarea unui m³ de deşeuri, reprezentanţii ÎM „Autosalubritate”, contactaţi de noi, ne-au spus că e nevoie de 90 de lei, bani care se achită lunar, în funcţie de cantitatea de deşeuri. „Noi nu avem treabă cu autorizaţia. Cu noi semnaţi contract pentru a fi curat”, ne-a replicat o angajată de la „Autosalubritate”, atunci când am întrebat-o, în calitate de potenţial client, despre actele şi procedura prin care poate fi semnat contractul cu întreprinderea municipală în vederea obţinerii unei autorizaţii de funcţionare.

553-vladddÎntreprinzător: „Procesul este foarte birocratic şi durează prea mult”

Vlad Şuleanschi, administratorul unui restaurant deschis anul trecut în centrul Chişinăului, spune că, în cazul lor, obţinerea tuturor autorizaţiilor necesare pentru deschiderea restaurantului a durat vreo şase luni. „Noi am hotărât din start că nu plătim mită, de asta a şi durat mult obţinerea autorizaţiilor. Cea mai mare problemă pe care o văd e că nu-ţi este clar de unde să începi ca să primeşti autorizaţie, care certificat îţi trebuie în primul rând, care-i procesul, unde te înregistrezi… Să faci o firmă e foarte simplu, în două zile ai firma gata. Mai departe – durează”.

Şuleanschi spune că cel mai lung a fost procesul de obţinere a autorizaţiei sanitare de la Centrul de Sănătate Publică (CSP) Chişinău, deoarece, spune el, multe reguli sunt încă de pe vremea URSS, fiind foarte neclare. „Cauţi legea pe internet şi nu o găseşti. Nimeni nu-ţi spune exact cum ar trebui să fie. Nu este o claritate, nu ştii ce paşi trebuie să urmezi. Noi mergeam, practic, cu ochii închişi. După CSP Chişinău, am ajuns la ANSA (Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, n.r.). Asta-i una şi aceeaşi autorizaţie ca şi cea de la CSP, ei verifică aceleaşi lucruri, pur şi simplu, eu trebuie să plătesc în ambele părţi. Singura diferenţă e că ANSA m-a întrebat dacă am sau nu abator şi dacă eu omor sau nu animale în restaurant. O mare problemă la ANSA e că la ei certificatul se eliberează în 20 de zile lucrătoare. Asta e foarte-foarte mult, aproape o lună de zile, dar fără acest certificat nu poţi merge mai departe”, povesteşte tânărul întreprinzător.

„Toţi se simt şefi”

După obţinerea avizelor sanitare, spune Vlad Şuleanschi, au urmat alte zile de aşteptare, alte taxe achitate şi noi drumuri la pretură, la Direcţia generală comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii a Consiliului municipal Chişinău şi la Serviciul Fiscal de Stat. „În total, a durat aproape şase luni. În tot acest timp plăteam chiria localului, care nu e deloc ieftină, chiar dacă nu activam. Oamenii din aceste instituţii parcă nu lucrează în interesul cetăţeanului. Toţi se simt şefi. Trebuie să-i aduci şi să-i duci cu maşina. De ce? Eu doar am plătit pentru aceste servicii”, se arată indignat administratorul restaurantului.

Într-un final, firma condusă de Şuleanschi a obţinut autorizaţia râvnită pentru o perioadă de un an, deşi, explică tânărul, de obicei ea se eliberează pe un termen de trei ani. În această primăvară, Şuleanschi urmează să parcurgă aceleaşi drumuri, pentru a-şi reînnoi autorizarea. Acest proces este unul mai facil, explică oamenii de afaceri cu care am discutat la subiect, pentru că, spun ei, deja cunosc procedura şi regulile de joc de pe tărâmul autorizaţiilor.

553-ghiseuExperiment „birocratic”

Pentru a vedea cât de uşor sau dificil este procesul de obţinere a avizului sanitar la care a făcut referire Vlad Şuleanschi, dar şi alţi antreprenori şi experţi, am sunat în anticamera Centrului Naţional de Sănătate Publică. Le-am spus că vrem să obţinem autorizaţie pentru un magazin alimentar plasat în Chişinău. Am fost direcţionaţi către CSP Chişinău. Aici ni s-a dat un alt număr de telefon, al secţiei Mediu a CSP. Nici de această dată, însă, nu am putut afla ce trebuie să facem pentru a obţine autorizaţia. Ni s-a spus că de acest lucru este responsabilă secţia Sănătatea Alimentelor şi că trebuie să apelăm la un alt număr de telefon. Pe tot parcursul zilei de miercuri, 3 februarie, la numărul de telefon de la secţia Sănătatea Alimentelor nu a răspuns nimeni.

Dat fiind că la telefon nu am putut afla de ce acte avem nevoie şi ce trebuie să facem pentru a obţine (preţioasa) autorizaţie sanitară, ne-am deplasat la sediul CSP Chişinău. Aici, funcţionara care primea cererile pentru autorizaţie ne-a spus că, pe lângă cererea pe care trebuie s-o completăm, e nevoie şi de contractul de arendă a spaţiului, extrasul de proprietate cu planul încăperii şi extrasul firmei, iar avizul îl vom primi în 10 zile lucrătoare. Cât despre costuri şi condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinim pentru a primi avizul, ni s-a spus că asta ne va spune executorul, atunci când va ajunge la faţa locului.

Şefa CSP: „Încă o dată am să-i atenţionez”

La scurt timp, am apelat-o pe Luminiţa Suveică, şefa CSP Chişinău. Am întrebat-o de ce mai mulţi antreprenori se plâng de procesul dificil prin care instituţia eliberează autorizaţiile sanitare. Aceasta ne-a spus că, „dacă obiectivul se deschide pentru prima dată, noi cerem ca să fie îndeplinite toate normele sanitare. O reautorizare se obţine foarte repede”. În timpul documentării articolului, mai mulţi antreprenori ne-au spus că inspectorii CSP Chişinău solicită să le fie pus la dispoziţie transport spre şi de la locul obiectului care urmează să fie autorizat. „Eu am să mai discut cu ei şi încă o dată am să-i atenţionez. Nu este aşa o indicaţie de la administraţie. Ei trebuie să meargă cu transportul public fiindcă nu avem transport pentru 400 de angajaţi. Noi cu transport ieşim doar atunci când sunt urgenţe, când trebuie să iasă şi laboratorul şi specialiştii pentru a preleva unele probe. Pentru deplasările pe la obiectivele care se deschid, nu oferim transport”, precizează Suveică.

Oleg Chelaru, coordonator al secretariatului evaluării impactului de reglementare din cadrul grupului de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător (Proiectul Ghilotina):
În tot acest proces, din câte am înțeles, Primăria, în principiu, nu prea tărăgănează, din moment ce aduci toate actele necesare. Faza cea mai problematică e încercarea de a obține verificările pompierilor, cele din partea Centrului de Sănătate Publică sau din partea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Din cauza aceasta, s-a conturat necesitatea de optimizare. S-a propus, conceptual, ca persoana care vrea să inițieze o afacere să vină la Primărie, de unde obține tot setul de cerințe legale standardizate. Acolo, persoana este întrebată dacă afacerea sa corespunde acestor cerințe. Dacă spune nu, atunci pleacă și își ajustează problemele, iar când corespunde, revine la Primărie și semnează în baza declarației pe proprie răspundere că la el, într-adevăr, totul corespunde cu legislația. Astfel, el primește, necondiționat, autorizație de la Primărie. Ulterior, Primăria trimite informații că a eliberat autorizația respectivă la pompieri, la cei de la Sănătate Publică, la oricine. La rândul lor, aceste instituții sunt în drept să meargă oricând pentru a verifica dacă este bine sau nu și dacă acel agent economic corespunde cerințelor legale. Pentru că s-a demonstrat, cu toate controalele, că au existat cazuri când în restaurante au murit oameni, cu toate că au obținut autorizația necesară cu doar câteva zile înainte. Așa a fost inițial. Doar că, după discuții, s-a ajuns la un compromis, de a exclude autorizația și de a introduce procesul de notificare. Notificarea se face pe două căi. S-a stabilit concret genul de activitate în care se notifică și se lansează imediat afacerea, dar pentru anumite genuri, concrete, să se facă o investigație de către organele competente înainte de eliberarea autorizației, dar în niște termeni clari și proximi. Notificarea e o procedură prin care eu, stând acasă, pot iniția o afacere.

Spre sfârşitul zilei de miercuri, 3 februarie, după ce am discutat, în calitate de jurnalişti, cu Luminiţa Suveică, am contactat-o la telefonul mobil pe Ludmila Antosii, şefa secţiei Sănătatea Alimentelor, responsabilii căreia nu ne-au răspuns la telefon pe tot parcursul zilei de miercuri. Aceasta a precizat că nu ne-a răspuns nimeni la telefonul de serviciu al secţiei deoarece „am avut şedinţă de dare de seamă pe an şi, de la ora 10 până la ora 15, am fost la adunarea de dare de seamă”. Totodată, funcţionara a menţionat că preţul serviciului inspectorilor nu este unul fix, pentru că depinde de tipul obiectivului care urmează a fi autorizat, de diversitatea produselor pe care le va comercializa, dar şi de numărul de angajaţi. Ludmila Antosii a mai precizat că toate criteriile după care se conduc inspectorii CSP se regăsesc în actele legislative şi hotărârile de guvern şi că persoanele care vor să-şi deschidă o afacere trebuie, înainte de toate, să studieze legislaţia.

Intermediari: între 1500 şi 3000 de lei pentru o autorizaţie

Pentru a evita calvarul lunilor petrecute pe coridoarele instituţiilor de stat, unii antreprenori începători aleg o cale mai simplă. Pe mai multe site-uri de anunţuri pot fi găsite diverse oferte de „ajutor” la obţinerea autorizaţiilor. La unul din numerele afişate în aceste anunţuri am găsit-o pe Tatiana, care ne-a invitat la oficiul ei pentru a discuta toate detaliile „afacerii”. Ajunşi acolo, Tatiana ne-a spus că ne poate ajuta să obţinem actele de care avem nevoie. „Eu mă ocup de totul, dar sunt momente în care va trebui să meargă administratorul, să ducă pachetul de documente, să scrie cereri, să semneze. Apoi când ei (inspectorii, n.r.) trebuie să iasă la faţa locului, ei spun când şi te duci cu o maşină şi îi aduci, le arăţi, îi duci înapoi. Cel mai bine e să te strădui să faci aşa cum zic ei. Dacă mă ocup eu de obţinerea certificatelor, cred că vreo lună jumate poate să dureze procedura. Serviciile mele costă vreo 3 mii de lei plus deja pentru ieşirile lor la faţa locului”.

Întrebată cum, mai exact, funcţionează sistemul, Tatiana ne-a explicat: „Eu îţi spun ce documente trebuie şi unde trebuie, tu le semnezi şi eu doar mă duc şi le duc unde trebuie. În unele cazuri, unde va trebui anume semnătura ta şi tu cu buletinul tău, eu o să-ţi spun că ne întâlnim la ora ceea în locul cela”. Ne-am arătat interesaţi dacă nu cumva ar putea apărea probleme în procesul obţinerii tuturor autorizaţiilor, dar Tatiana ne-a dat asigurări că are experienţă în domeniu şi că vom obţine toate avizele de care avem nevoie. „Eu am cunoştinţe acolo, am făcut de multe ori. Am avut şi gheretele mele, şi magazinele mele. Nu vor fi probleme. Dacă avem totul în regulă, chiar nu au dreptul să nu semneze. Sunt unii că dau un ban şi fac repede, dar eu prefer să facem totul legal”, a precizat Tatiana. Intermediara ne-a mai spus că achitarea serviciilor sale se va face în două tranşe, 1500 de lei la început şi 1500 la final, după ce obţinem autorizaţia.

Tatiana nu este singurul intermediar care oferă „servicii de consultanţă pentru obţinerea autorizaţiilor sanitare şi autorizatiilor de comerţ”. Pe un alt site de anunţuri am găsit o altă ofertă. La numărul de telefon indicat ne-a răspuns o femeie care ne-a spus că serviciile vor costa aproximativ 1500 de lei şi că actele vor fi gata în aproximativ o lună.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Anatolie Mereuta

    Spaga,mita si coruptia ne omoara pe toti si mai zicem ca vrem privatizare,dar nu vrem decat bani,bani si iar bani,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *