Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Cum a cheltuit CCCEC banii…

Cum a cheltuit CCCEC banii străinilor?

R. Moldova, sau, mai exact, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), a cheltuit în ultimii ani nu mai puţin de 400 mln de lei pentru combaterea şi prevenirea acestui fenomen, doar prin organizarea de campanii de sensibilizare anticorupţională a opiniei publice, organizarea diferitor seminare, mese rotunde, elaborarea unor rapoarte şi strategii sau organizarea deplasărilor în străinătate. Cel puţin asta arată reprezentanţii CCCEC, care au răspuns unei solicitări a ZdG cu privire la finanţările externe de care a avut parte Centrul.

R. Moldova se situează pe locul cinci în topul celor mai corupte ţări din Europa, arată un studiu realizat de Transparency International pentru anul 2010. Potrivit studiului, R. Moldova este depăşită doar de Rusia, Ucraina, Belarus şi Kosovo. La nivel global, R. Moldova se situează pe locul 105, având un nivel de corupţie comparabil cu cel din Algeria, Argentina, Kazahstan şi Senegal. Cum R. Moldova este o ţară care tinde să se integreze în Uniunea Europeană (UE), fiind acum chiar la graniţa cu UE, structurile internaţionale acordă ţării noastre sume importante de bani, doar pentru a stârpi corupţia, element primordial în procesul de integrare europeană. Instituţia care are rolul de a preveni şi combate corupţia în R. Moldova este CCCEC, cea care a şi beneficiat în ultimii ani de mai multe finanţări din exterior.

13 linii de finanţare

Istoria finanţărilor străine a CCCEC a început în  2005, la trei ani de la înfiinţare, când Centrul a primit echipament tehnic în valoare de circa 6000 USD de la Ambasada SUA în cadrul Proiectului de Susţinere a Combaterii Corupţiei. Tot în 2005, CCCEC obţinea de la UE şi Consiliul Europei (CE), în cadrul proiectului PACO, 350 000 de euro pentru a susţine financiar procesul de realizare a celor zece acţiuni prioritare din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anul 2005.

Un an mai târziu, CCCEC beneficia de 3, 5 mln de euro de pe urma proiectului MOLICO, proiect contra corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în R. Moldova. Acesta şi-a demarat activităţile în octombrie 2006 şi a durat până în iulie 2009. Proiectul a fost finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Internaţională Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare (SIDA) şi CE.

În 2007-2008, CCCEC a beneficiat de cea mai impunătoare finanţare străină de până acum. Astfel, pentru implementarea Planului Preliminar de Ţară (PPŢ), în cadrul Programului “Provocările Mileniului”, elaborat cu susţinerea Corporaţiei “Provocările Mileniului” (MCC), s-au alocat 24,7 mln USD. Proiectul a urmărit scopul de a reduce corupţia în sectorul public prin aplicarea unui şir de reforme în sistemul judecătoresc, vamal, fiscal, al poliţiei, sănătăţii, inclusiv reformarea şi fortificarea CCCEC, consolidarea societăţii civile şi mass-media.

În iulie-august 2010, CCCEC a beneficiat de 20 mii de euro de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), în cadrul căruia a fost evaluat sistemul legislativ şi instituţional privind contracararea corupţiei. În 2011, R. Moldova a fost inclusă în proiectul de Facilitare a Parteneriatului Estic pentru buna guvernare şi lupta împotriva corupţiei, proiect care îşi propune îmbunătăţirea metodelor de prevenire şi lupta cu corupţia, perfecţionarea legislaţiei, implementarea cadrului legal în lupta cu infracţiunile economice, aplicarea standardelor europene şi internaţionale în prevenirea şi combaterea corupţiei. Pentru asta, toate ţările implicate în proiect au primit 1,12 mln de euro.

7 finanţări fără bani?

În urma răspunsului remis de CCCEC, putem constata că, din 2005 şi până în 2013, Centrul a beneficiat de cel puţin 13 proiecte de finanţare externă. De menţionat faptul că reprezentanţii CCCEC au indicat sumele de bani primite în doar şase din cele 13 programe de finanţare străină din care au spus că Centrul a făcut parte.

CCCEC nu ne-a prezentat informaţii despre eventualele sume de bani gestionate în cadrul unor proiecte cum ar fi Programul Comisiei Europene “Suport pentru implementarea acordurilor dintre RM-UE”, Programul de asistenţă financiară a TAIEX, Proiectul “Misiunea UE de Consiliere la nivel  înalt” sau Programul de asistenţă financiară a Misiunii UE la frontieră în R. Moldova şi Ucraina (EUBAM).

Chiar şi aşa, conform unor calcule simple, reiese că din 2005 şi până în 2013, în R. Moldova, pentru combaterea corupţiei se cheltuiesc nu mai puţin de 400 mln de lei, adică 120 mii de lei, zilnic. Din răspunsul emis de CCCEC, am aflat că banii au fost cheltuiţi pentru reformarea CCCEC, pentru campanii de sensibilizare anticorupţională a opiniei publice, organizarea diferitor seminare, mese rotunde, elaborarea unor rapoarte şi strategii, organizarea deplasărilor în străinătate, unde au fost acumulate “cunoştinţe teoretice”.

„Aş înţelege că banii au fost cheltuiţi eficient dacă ar creşte numărul de dosare penale”

În 2009, imediat după ce în R. Moldova se finalizase Planul Preliminar de Ţară (PPŢ) în cadrul Programului “Provocările Mileniului”, elaborat cu susţinerea Corporaţiei “Provocările Mileniului” (MCC), pentru care ţara noastră primea 24,7 mln USD, “Transparency International (TI) efectua un studiu de evaluare a impactului de scurtă durată a PPŢ. “Efectele implementării PPŢ nu sunt încă resimţite esenţial de către populaţie”, arătau rezultatele studiului. “Rezultatele cercetării sunt modeste, ţinând cont de cele 24 mln USD investite în combaterea şi prevenirea corupţiei”, declara atunci Lilia Caraşciuc, director executiv al TI – Moldova.

Yanina Spinei, expert al TI Moldova, a amintit că în momentul de faţă se desfăşoară a noua reformă a CCCEC şi că s-a ajuns la situaţia în care este necesar de efectuat o analiză profundă a modului în care a activat această instituţie şi a modului în care au fost gestionaţi banii străini, inclusiv pentru reformarea Centrului. “E dificil însă de spus prin intermediul unor cifre dacă banii străini au fost sau nu utilizaţi eficient. Pentru mine, eficienţa înseamnă rezultate. Aş înţelege că banii au fost cheltuiţi eficient dacă ar creşte numărul de dosare penale intentate şi al celor traşi la răspundere. Eu, fiind un simplu observator al activităţii Centrului, cred că există foarte multe rezerve pentru a mări eficienţa CCCEC la acest capitol”, a precizat Spinei.

„Suntem o ţară a strategiilor”

Galina Bostan, director al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), a precizat că suma investită de structurile internaţionale în combaterea corupţiei din R. Moldova i se pare una “destul de importantă”. “Eu cred că aceşti bani se puteau cheltui şi altfel. Era nevoie de crearea unor mecanisme clare pentru prevenirea corupţiei. Nu vorbesc despre strategii, pentru că eu am impresia că suntem o ţară a strategiilor. Cred că era nevoie de făcut mai multe lucruri practice”, ne-a spus Bostan. “Pe de o parte,   CCCEC nu a avut niciun dosar răsunător în domeniul corupţiei. Pe de altă parte, CCCEC este cel mai deschis organ de drept din ţară. Dar, este clar, calitatea combaterii corupţiei în R. Moldova lasă mult de dorit. Nu avem dosare cu corupţie la nivel înalt, deşi ea există, iar asta e cu adevărat o problemă”, a precizat Bostan.

Din 2004 până în 2011, volumul asistenţei externe acordate R. Moldova, potrivit datelor oficiale, a crescut de 4 ori, adică de la 118 până la 450 milioane USD. Peste 40% din asistenţa externă acordată R. Moldova revine granturilor nerambursabile, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor. Cele mai multe granturi au fost acordate pentru îmbunătăţirea sistemelor de Justiţie, al Afacerilor Interne şi al Dezvoltării Regionale.

Acest articol a fost realizat în baza unui proiect susţinut de Ambasada SUA. Constatările şi opiniile autorului nu reflectă opinia Guvernului American.