Culisele scandalului Universalbank: Unde au dispărut 114 mln. lei?

În vara acestui an, în jurul Universalbank (UB), care activează pe piaţa financiară a R. Moldova de 15 ani, s-a iscat un scandal legat de atacul raider în urma căruia Gherman Gorbunţov, acţionarul majoritar al băncii, a fost deposedat de pachetul de acţiuni de o companie din zona off-shore. În scurt timp, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a preluat gestiunea asupra băncii, care a ajuns în prag de faliment.

UB se află în prezent sub monitorizarea BNM şi a Comisiei parlamentare buget, economie şi finanţe. Responsabilii care gestionează situaţia dificilă cu care se confruntă banca dau asigurări că aceasta nu va fi lichidată.

Din 2006, UB a înregistrat mai multe rezultate financiare negative, plasându-se la coada clasamentului eficienţei bancare. Potrivit rapoartelor din primele 6 luni ale anului 2011, UB era singura bancă care a înregistrat pierderi. Totodată, UB a rămas singura instituţie de profil care urma să-şi majoreze capitalul social de la 100 la 150 mln lei. Pentru aceasta, acţionarul majoritar, Gherman Gorbunţov, anunţa, în iunie 2011, o emisie de acţiuni în valoare de 60 mln lei, proces care urma să se încheie la 31 octombrie.

Scandalul care a apărut în cadrul UB, legat de atacul raider şi deposedarea lui Gorbunţov de pachetul majoritar de acţiuni, a stopat, însă, emisia de noi acţiuni. Pe de o parte, Gorbunţov susţine că nu a mai vrut să investească resurse noi, pentru că era implicat în litigii (vedeţi mai jos), ca să-şi recupereze banii. Pe de altă parte, compania din zona off-shore care preluase conducerea UB, conform legii, nu avea cum majora capitalul băncii, fiind obligată să vândă acţiunile. Totuşi, din cauza restricţiilor impuse de organele abilitate (vedeţi mai jos) aceasta a rămas cu conturile blocate.

Banca din Moldova, între Panama şi Seychelles

Omul de afaceri rus Gherman Gorbunţov, care deţine UB din 2008, când a cumpărat 52,99% din acţiuni cu 4,67 mln. USD, a declarat, în august 2011, că banca este victima unui atac de tip raider după ce, la 4 martie 2011, Judecătoria Centru a pus sechestru pe acţiunile adjudecate de compania “Koner Food” SA din Panama (zonă off-shore), în favoarea unui creditor rus, căruia Gorbunţov i-ar datora 5,28 mln. USD. La 12 august, în urma tranzacţiilor bursiere, noul proprietar a devenit compania “MEP Group Ltd”, înregistrată pe insulele Seychelles (zonă off-shore). Aceasta a intrat în posesia a 81,73 % din acţiuni, cu valoarea nominală de circa 114 mln. lei (1660 de lei per acţiune).

La 20 august, în temeiul denunţului UB şi al preşedintelui Consiliului băncii, Gherman Gorbunţov, CCCEC a pornit o cauză penală pe numele “MEP Group Ltd”, pe motiv că ar fi dobândit 114 mln. lei “prin înşelăciune sau abuz de încredere, săvârşită în proporţii deosebit de mari” şi, în aceeaşi zi, a aplicat sechestru pe bunuri pentru a împiedica înstrăinarea acestora unor persoane terţe. Reprezentanţii CCCEC au declarat pentru ZdG că, în prezent, întreprind acţiuni pentru a elucida circumstanţele atacurilor raider, a identifica şi a pedepsi făptaşii.

După mai multe scandaluri legate de raiderii ce au afectat câteva bănci, între care şi liderul de piaţă, Moldova-Agroindbank, la 24 august, Guvernul a aprobat un proiect de lege care stipulează că orice tranzacţii cu acţiunile bancare trebuie să fie aprobate de BNM.

Milioane — în aer

Potrivit Comisiei naţionale a pieţei financiare (CNPF), tranzacţiile efectuate se aflau în deţinere nominală la SA “Fincom” şi BC “Banca Socială” SA, precum şi pe două conturi depozitare, deschise la Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare.

La 15 august, CNPF a suspendat clearingul şi decontările la tranzacţii, fapt ce i-a împiedicat pe noii acţionari din Seychelles să ridice banii. Aceştia au contestat ordonanţa CNPF la Curtea de Apel care, la 23 august, le-a scos cererea de pe rol, menţinând restricţiile aplicate de CNPF. Reprezentanţii comisiei au declarat pentru ZdG că, până în prezent, nu au parvenit cereri de anulare a acestor restricţii.

Gorbunţov a atacat în judecată executorul judiciar, compania “MEP Group Ltd” şi firma de brokeri S.A. “Fincom”, cerând Judecătoriei Buiucani să declare nule actele juridice aferente tranzacţiei bursiere cu acţiunile sale. La 15 noiembrie, instanţa a scos cererea de pe rol, confirmând astfel “legalitatea” executării deciziei Judecătoriei Centru de efectuare a tranzacţiei controversate. Emma Tăbârţă, viceguvernatoarea BNM, a calificat decizia Judecătoriei Buiucani drept “stranie”, întrucât la proces nu a participat nicio parte. “Practic, la ședinţe a participat doar BNM şi CNPF. Se creează impresia că părţile s-au înţeles între ele.”

Administrare specială, o procedură nouă

Indicii bancari sub nivelul standardelor şi capitalul insuficient al băncii au determinat Consiliul de Administrare al BNM să instituie la UB procedura de supraveghere specială. De la 1 octombrie, sub supravegherea BNM, UB, din contul mijloacelor disponibile, a rambursat depozitele cu o valoare de până la 25 mii lei, ceea ce a constituit 56% din totalul depozitelor persoanelor fizice şi 41% din depozitele persoanelor juridice. Activele băncii s-au redus cu 33%, iar portofoliul de credite, cu 24%.

“Monitorizam ce se întâmplă zilnic. Când ne-am convins că această măsură nu ajută, am intervenit cu administrarea specială”, a explicat viceguvernatoarea Emma Tăbârţă, precizând că procedura de administrare specială este aplicată de BNM în premieră. Ea mai spune că aceasta nu presupune lichidarea băncii.

La 25 noiembrie BNM l-a numit în calitate de administrator special pe Ion Ropot, şeful Direcţiei Supraveghere specială și din oficiu din cadrul Departamentului Reglementare și Supraveghere Bancară al BNM. Odată intrat în funcţie, Ropot a dispus închiderea filialelor nr. 2 Chișinău și nr. 4 Comrat și a scos la licitaţie activele şi pasivele băncii pentru a acumula surse financiare necesare pentru a rambursa soldul depozitelor.

Solicitat de ZdG, şeful Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, a spus că BNM, împreună cu comisia pe care o conduce, întreprind toate eforturile pentru a îmbunătăţi tot ce poate fi îmbunătăţit. “Trebuie să recunosc că e o situaţie complicată, dar încercăm s-o gestionăm. Cu deponenţii care sunt persoane fizice nu există și nici nu va exista absolut nicio problemă, asta o pot spune liber. Noi am gestionat cauze cu mult mai grave, iar problemele UB sunt cel puţin de 10 ori mai mici decât în cazul Investprivatbank”, a asigurat Ioniţă.

“Firma” de scrisori anonime

Redacţia ZdG a primit mai multe scrisori anonime, semnate de un presupus angajat al Departamentului Reglementare şi Supraveghere Bancară al BNM, cu un conţinut defăimător la adresa viceguvernatoarei BNM, Emma Tăbârţă, a guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, şi a lui Ion Ropot, şef de direcţie în cadrul departamentului sus-menţionat. Conform acestor scrisori, Emma Tăbârţă ar fi interesată în lichidarea treptată a UB, utilzând informaţii de tip insaider. De asemenea, ea ar fi efectuat deplasări personale la Munchen, Germania, cu presupusul amant, Ion Echim, directorul adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, pretinse a fi deplasări de serviciu și plătite de UB. Dorin Drăguţanu ar fi complice la presupusele escrocherii și ilegalităţi comise de Emma Tăbârţă, pe care le-ar fi tolerat în schimbul unui “onorariu ilicit”, iar Ion Ropot ar fi plătit o mită considerabilă pentru obţinerea postului de administrator special al UB cu scopul de a recupera “investiţiile” din contul lichidării băncii.

Reprezentaţii CCCEC ne-au comunicat că aceste scrisori au fost expediate și pe adresa centrului, aflându-se în prezent în proces de verificare. Responsabilii din cadrul Procuraturii Anticorupţie, care la fel au recepţionat scrisorile, ne-au spus că acestea au fost transmise de o singură persoană de pe mai multe adrese electronice “fabricate” în numele angajaţilor BNM, fapt ce nu doar pune la îndoială veridicitatea lor, dar şi vorbește despre un anumit interes al anonimului. Menţionăm că nici CCCEC, nici procuratura nu au intentat acţiuni de urmărire penală.

Anonimele au ajuns şi la Parlament. Veaceslav Ioniţă, șeful Comisiei economie, buget și finanţe,  ne-a spus că autorii scrisorilor au întrecut măsura, motiv pentru care ar trebui cercetaţi de organele de anchetă. “Am impresia că este o firmă specialiazată în scrisori anonime. Nu doar că nu am luat în serios aceste scrisori, dar organele de drept trebuie să investigheze cine “face glume” în acest hal”, a menţionat Ioniţă.

Deplasările viceguvernatorului, plătite de UB?

În una dintre scrisorile primite de ZdG, presupusul angajat BNM anexează o copie a unui pretins ordin de plată al UB şi o copie a unei pretinse facturi a companiei “Voiaj Internaţional & Co” SRL din 18 noiembrie 2010, conform cărora banca ar fi transferat companiei turistice 37,3 mii lei pentru două bilete Chişinău-Munchen-Chişinău pe numele Emmei Tăbârţă şi a lui Ion Echim.

Emma Tăbârţă a dezminţint conţinutul scrisorilor, calificat de ea drept “eronat și tendenţios”. Ea  a declarat pentru ZdG că deplasările sale de serviciu au fost și sunt plătite de BNM sau de organizatorii evenimentelor, iar călătoriile în interes personal au fost achitate doar de ea. Viceguvernatoarea ne-a asigurat că de când se află în funcţie nu a avut “deplasări de serviciu” la Munchen.

Potrivit ei, deplasarea din 19 – 21 noiembrie 2010, invocată în scrisoare, a fost o călătorie privată, achitată din cont propriu. ZdG a intrat în posesia documentului de plată a biletului avia cu destinaţia Munchen, Germania, emis de “Voiaj Internaţional & Co” SRL la 18 noiembrie 2010. Acesta confirmă că Emma Tăbârţă a plătit companiei 18 658 lei cash pentru călătoria Chișinău-Munchen-Chișinău. S-au confirmat și detaliile cursei, indicate în actul de plată (Chișinău-Munchen, compania Lufthansa, nr. cursei LH1743 / Munchen-Chișinău, compania Lufthansa, nr. cursei  LH1742).

Tăbârţă a declarat pentru ZdG că insinuările au început după instituirea la UB a procedurii de supraveghere specială și ulterior a celei de administrare specială a BNM și s-au intensificat după depistarea de către Ion Ropot a unor grave încălcări comise de fosta conducere a UB. Ea spune că dosarele legate de încălcări urmează să fie transmise organelor de anchetă. “Se face special, de către acţionarii UB, care cred că le fuge pământul de sub picioare, dar şi de către angajaţii bancari care se tem să nu rămână fără lucru. Până nu demult, anonimele erau la subiectul Investprivatbank, acum au trecut la UB. Eu m-am obișnuit cu asemenea insinuări”, ne-a mai spus Emma Tăbârţă.

Denis ZAVOROTNÎI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *