Criză peste Parlament şi Preşedinţie
A trecut mai bine de un an şi jumătate de când două dintre cele mai importante instituţii ale statului au fost devastate. În 563 de zile, câte au trecut de la 7 aprilie 2009, nu s-a reuşit renovarea nici măcar a jumătate din sediile Parlamentului şi Preşedinţiei. Toate astea – din lipsă de bani, susţin directorii celor două companii de construcţii care efectuează lucrările.
Noul preşedinte şi noii deputaţi care vor fi aleşi după alegerile din 28 noiembrie nu îşi vor desfăşura activitatea în sălile Preşedinţiei şi Parlamentului pentru că reconstrucţia acestora se află în impas. „Practic, în acest an nu s-a făcut nimic, din lipsă de bani”, a declarat pentru ZdG Anatolie Cerba, vicedirectorul Serviciului Asistenţă Beneficiari la Obiecte Sociale (SABOS), instituţie care reprezintă Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului în procesul de reconstrucţie a celor două edificii.
„Acum, în ambele clădiri, s-a ajuns la aşa-zisa variantă albă. Dacă suma totală pentru reconstrucţia ambelor clădiri e de 200—210 mil. de lei, la acest moment s-au făcut lucrări de doar 75 mil. Acum nu se lucrează, pentru că nu-s finanţe. În bugetul pe 2010 erau preconizaţi câte 25 mil. de lei pentru fiecare instituţie, dar, din păcate, nu s-au dat toţi”, a menţionat Cerba.
78 milioane – 35 %
Pentru renovarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei erau necesari în jur de 430 mil. de lei. Până acum, Consfirm Grup, firma care se ocupă de reconstrucţia clădirii Parlamentului, a cheltuit aproape 78 mil. de lei. Cu aceşti bani, susţine Alexandru Guţu, directorul companiei, s-a reuşit reconstrucţia a 35 % din edificiu.
„Din septembrie 2009, lucrările decurg lent. Acum avem acolo doar vreo 10 muncitori, iar la început erau 250. Am cheltuit până acum 78 mil. din cele 210, programate pentru reconstrucţie”, a declarat Alexandru Guţu. Singurul impediment în finisarea lucrărilor este lipsa banilor. „Acum avem nevoie de utilaje, care pot fi procurate numai din străinătate. Cei de acolo nu acceptă să plătim banii eşalonat, ci integral, iar noi nu putem face asta”. Totodată, reprezentantul firmei Consfirm Grup a spus că, pentru a nu pune în pericol lucrările efectuate până acum, firma a achitat pentru un sistem temporar de încălzire pe timp de iarnă. „Dacă am avea bani, în cinci – şase luni am termina totul”, a conchis Alexandru Guţu.
100 de milioane pentru Preşedinţie
La reconstrucţia clădirii Preşedinţiei lucrurile decurg într-un ritm mai alert. Până acum s-au cheltuit aproape 100 mil. de lei din cele 218 mil. programate, iar după spusele lui Ion Cantarajiu, directorul firmei „Acar Cantarajiu”, abilitată cu efectuarea lucrărilor, acestea sunt gata în proporţie de 48%.
„Acum pregătim obiectul pentru iernat. Conectăm căldura, astfel încât lucrările executate să nu sufere şi să nu distrugem tot ce am reuşit să facem. Banii care au fost programaţi pentru acest an s-au valorificat. S-au executat lucrări de 35 de milioane, cu 10 mai mult decât era programat. Dacă nu sunt bani, ce să facem? Nu ni s-a spus nimic. Vom vedea ce va fi după alegeri, pentru că, în prezent, nu-i clar nimic. Dacă am avea bani, în cinci luni am finisa lucrările”, a menţionat Ion Cantarajiu.
Unde-s banii promişi de China?
La sfârşitul lunii august, Fang Li, ambasadorul Republicii Populare Chineze în R. Moldova, promitea, în cadrul unei întrevederi cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, că până la sfârşitul lunii septembrie, R. Moldova va primi din partea Republicii Populare Chineze circa 90 mil. de lei pentru reconstrucţia sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Despre aceşti bani însă nu se cunoaşte nimic la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, la Ministerul de Finanţe sau la cele două firme care se ocupă de reconstrucţia clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei.
Serviciul de presă al Ministerului Finanţelor ne-a explicat că, din banii programaţi pentru reconstrucţia celor două clădiri, până acum s-au alocat aproape 75%. Pentru Preşedinţie au fost transferaţi 24, 6 milioane de lei, iar pentru Parlament, 12, 7 milioane. Totodată, responsabili de la Ministerul Finanţelor ne-au asigurat că nu există nicio reţinere cu alocarea banilor din partea lor, şi că, pentru a-i primi, reprezentanţii firmelor care construiesc trebuie să prezinte mai multe documente.
Victor MOŞNEAG
