Corupţia în 37 scrisori oficiale

Poliţia, Procuratura şi CCCEC – flagrante comune cu lipsă de probe

De câteva luni, Ziarul de Gardă expediază scrisori în instituţiile oficiale, prin care solicită informaţii cu privire la cazurile de corupţie descrise în presă. În baza unui proiect, susţinut de AED, am elaborat şi un plic prin care ne alăturăm Campaniei “Tu poţi opri corupţia”. Asemenea plicuri sunt oferite tuturor cetăţenilor care doresc să scrie o scrisoare la redacţie sau unei autorităţi, pentru a semnala un caz de corupţie. Asemenea plicuri ajung în fiecare săptămână prin diferite ministere şi instituţii de stat, prin care solicităm atitudini, detalii şi comentarii la cazurile descrise. Iată ce ne arată răspunsurile primite în ultimele trei luni.

“Solicitarea Dvs. a fost examinată”, aşa începe una dintre scrisorile pe care le primim la redacţie în fiecare săptămână de la instituţiile de stat. Această scrisoare vine de la Valentin Zubic, viceministru de Interne, şi se referă la examinarea datelor descrise în articolul “Permisele auto eliberate contra mită”, publicat la 19 iunie. În acest articol se povesteşte despre instituţia din care şoferii, care din varii motive nu au susţinut examenul legal de conducător auto, “îşi procură” permisele de conducere şi despre cât se plăteşte pentru aceasta. Zubic ne-a informat, cu privire la acest subiect, că “De către structurile specializate ale MAI permanent se întreprind acţiuni de prevenire şi combatere a corupţiei. Pe siteul MAI www.mai.md activează online linia fierbinte (anticorupţie) şi sunt publicate telefoanele de încredere ale serviciilor specializate şi subdiviziunilor teritoriale ale MAI”. Nimic despre problema în cauză, nimic despre şoferii necalificaţi care se accidentează şi ne accidentează pe străzi, nimic despre “vânzarea şi cumpărarea” permiselor auto.

Iniţial, scrisoarea primită de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale (MDI) la aceeaşi temă ne-a părut mult mai încurajatoare. În răvaş se spune că articolul în cauză “a fost discutat aprofundat în cadrul MDI, nemijlocit în cadrul Direcţiei Înmatriculare a Transportului şi Calificare a Conducătorilor Auto şi colectivul Centrului de Examinare a Conducătorilor Auto şi Înmatriculare a Transportului din Chişinău.” Urmează însă un final care dezamăgeşte pe oricine care cunoaşte amploarea şi severitatea fenomenului: “Faptele indicate nu s-au confirmat”, spune în scrisoare însuşi ministrul Pavel Buceaţchi, adăugând că MDI acordă sprijinul necesar organelor de drept, implicate la moment în procesul de verificare a faptelor de corupţie, indicate în articol.

Solicitată, în acelaşi caz, Procuratura Generală ne-a informat la 7 august că acest subiect a fost remis Procuraturii Anticorupţie. La circa trei luni de la publicarea articolului nu am primit încă un răspuns de la Procuratura Anticorupţie.

15 dosare pe “fapte neconfirmate”?

În aceeaşi zi, la aceeaşi temă, ne-a venit o scrisoare de la CCCEC. E prima instituţie care confirmă că fenomenul există. Din această scrisoare am aflat că, în perioada 2005-2008, CCCEC a documentat 15 cazuri de corupţie la perfectarea permiselor de conducere. Deoarece, timp de trei ani, MDI, MAI şi Procuratura Generală nu au auzit de acest cazuri, prezentăm detalii de la CCCEC. “Au fost instrumentate zece cauze penale pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă de către persoane care susţineau că au influenţă asupra funcţionarilor din cadrul MDI, pentru favorizarea obţinerii permiselor de conducere. Au fost pornite 2 cauze penale în privinţa administratorilor de şcoli auto pentru fapte similare. Totodată, CCCEC a documentat două cazuri de comitere a infracţiunilor de corupere pasivă şi un caz de abuz de serviciu comise de angajaţii MDI, pentru favorizarea obţinerii permiselor de conducere,” se spune în scrisoarea remisă la redacţie de Sergiu Puşcuţă, şeful CCCEC. Prin acest document, se confirmă faptul că sursele Ziarului de Gardă nu sunt unicele care spun că la unele şcolile auto, la MDI şi la instituţia care eliberează permise de conducere nu e totul curat. În fond, toate cele trei instituţii sunt egale în şansele şi obligaţia lor de a combate corupţia şi toate merită să fie crezute, şi cele care spun că sunt cunoscute cel puţin 15 cazuri, şi cele care spun că “faptele nu s-au confirmat”. Decalajul dintre constatările instituţiilor oficiale este şi mai mare în alte cazuri.

La 29 mai Ziarul de Gardă a publicat un articol întitulat “Poliţiştii în afara legii”, despre câţiva angajaţi ai MAI care estorcau mită de la diferite persoane. Pe marginea acestor cazuri Poliţia, Procuratura şi CCCEC au pornit o colaborare mână în mână, dar au sfârşit cu divergenţe severe.

Ion Berbinschi, şeful Direcţiei Securitate Internă a MAI ne-a informat printr-o scrisoare oficială că “Colaboratorii MAI, ai CCCEC şi ai Procuraturii Anticorupţie, la 25 mai 2007, orele 22.00, în or. Drochia, au reţinut în flagrant delict colaboratorul de poliţie Ed.I.Trestian, în timp ce estorca suma de 200 dolari SUA de la locuitorul Drochia V.Ciornîi”. Tot în această scrisoare se precizează că Procuratura Anticorupţie iniţiase o cauză penală pe acest caz.

Mulţi la arest, puţini la probe

Şi Procuratura ne-a scris despre acest caz, dar ne-a spus că tot ce s-a întâmplat în flagrant, în prezenţa colaboratorilor a trei instituţii de forţă, a însemnat un caz cu probe insuficiente. “S-a constatat că urmărirea penală în privinţa lui Eduard Trestian, bănuit de estorcarea sumei de 250 USD de la cet Ciornîi, a fost legal încetată de Procuratura Drochia, nefiind administrate suficiente probe pro-acuzatorii”.

La fel de deşartă pare să fi fost activitatea Procuraturii Anticorupţie în alt caz de estorcare de mită din partea unui poliţist. “Ca urmare a unui complex de măsuri operative de investigare, desfăşurate în comun cu Procuratura Anticorupţie la 30.06.2007, în jurul orelor 19.00, în or. Teleneşti a fost reţinut în flagrant delict colaboratorul de poliţie V. Cravciuc în momentul primirii sumei de 300 USD de la R. Iordache. Pe acest caz, procuratura de asemenea a dispus iniţierea unei cauze penale,” ne-a informat Ion Berbinschi, şeful Direcţiei Securitate Internă de la MAI.

În schimb Oleg Moruz, şef Direcţie control urmărire penală a Procuraturii, ne-a informat că nici acest flagrant nu a adus un caz de corupţie la finalul scontat. “Cauza penală de învinuire a colaboratorului Comisariatului de poliţie Teleneşti, Victor Cravciuc, Procuratura Anticorupţie a expediat-o cu rechizitoriul în instanţa de judecată. Prin sentinţa Judecătoriei Teleneşti, Victor Cravciuc a fost achitat”.

În perioada iunie—august 2008, Ziarul de Gardă a remis instituţiilor de stat peste 100 de scrisori în care solicită informaţie suplimentară pe cazurile de corupţie sau trafic de influenţă, sesizate de reporteri şi, implicit de cititori. În cazul pe care îl descriem în continuare, Procuratura sau a tăinuit, sau nu a ştiut despre un caz de furt de informaţie publică.

Baza de date cu modelele de arme a fost furată?

Acum câteva luni, în Ziarul de Gardă a fost publicat articolul “Armurierii se revoltă”, în care era descrisă situaţia vânzătorilor de arme din Chişinău. Din cauza intransparenţei înregistrării armelor noi, aduse în Moldova, vânzătorii legali de arme spun că li se solicită taxe exagerate care au o acţiune directă asupra preţurilor, în timp ce experţii consideră că creşterea artificială a preţurilor cauzează tendinţa de a vinde armele ilegal, la preţuri rezonabile.

Procuratura Generală ne-a asigurat, printr-o scrisoare, că problema aproape că nu există. Adică, Cadastrul Armelor a fost public pe un site al Centrului Naţional pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor (CNOAM), dar din 12 februarie 2007 pagina www.csta.from.md (deja de un an şi jumătate) nu mai funcţionează, “în prezent, funcţia de gestionare a Cadastrului de stat al armelor fiind exercitată de Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului”, “fiind efectuate lucrări de creare a unei noi pagini web unde va fi publicată lista respectivă”.

Ministerul Economiei, instituţia direct responsabilă de gestionarea acestui cadastru, ne-a descris o situaţie mult mai sumbră, în care, se pare, e nevoie de intervenţia urgentă a unor organe de anchetă.

“Din 2002 până în anul 2007, această listă sistematizată a modelelor de arme a fost gestionată de către Victor Cojocari – persoană responsabilă de gestionarea şi actualizarea datelor, fiind şi unicul deţinător al cheii electronice. În scopul asigurării transparenţei informaţiei incluse în Cadastrul de Stat al Armelor, listele sistematizate au fost publicate pe pagina web a CNOAM, cu actualizarea periodică. La lichidarea CNOAM, Victor Cojocari, din iniţiativă proprie, a retras din internet informaţia şi lista sistematizată a modelelor de arme, motivând că această informaţie este proprietatea lui intelectuală”. Despre anchetarea acestui caz şi despre crearea unei noi pagini web despre care spune Procuratura, Ministerul Economiei nu ne-a spus nimic. MAI ne-a spus doar că această chestiune “nu ţine de competenţa” sa.

În aşteptarea anchetei interne, care nu se va face

La fel de divergente sunt opiniile oficiale cu privire la un alt caz de corupţie, descris în articolul “Primăria a plătit 20 de preţuri pentru pagina web”.

Procurorul adjunct al municipiului Chişinău, Vitalie Apostu, ne-a informat că cele 20 de preţuri solicitate şi achitate au fost, de fapt, o ofertă foarte avantajoasă a unei firme, fie ea şi anonimă.

“Grupul de lucru a ales oferta cea mai avantajoasă. Pagina web a fost elaborată în conformitate cu prevederile contractului. Temei pentru intervenire cu acte de reacţionare de procuror lipseşte”, ne-a informat oficial procurorul.

Şi Oleg Rotaru, viceministrul Dezvoltării Informaţionale, ne-a dat de înţeles că MDI nu are nicio treabă cu acest caz, căci “Tranzacţia urmează să fie examinată sub prisma legislaţiei cu privire la achiziţiile publice” . În acelaşi timp, CCCEC ne-a informat că este preocupat de acest caz şi va interveni imediat ce MDI va lua măsurile de rigoare. “Suntem în aşteptarea rezultatelor anchetei de serviciu interne, care inevitabil urmează a fi demarată la MDI. În cazul în care această verificare va releva derogări de la legislaţie, vom acţiona”, ne-a scris Sergiu Puşcuţă, fără să ne spună dacă a apelat măcar la MDI pentru a afla că nu există niciun fel de anchetă internă.

În schimb, CCCEC ne-a răspuns că ştie la sigura altceva: nu sunt cunoscute cazuri de abuz ale deputaţilor în utilizarea automobilelor de serviciu. În baza unui articol în care se vorbea despre abuzurile parlamentarilor şi membrilor Guvernului cu maşinile de stat, am cerut organelor de drept şi celor vizate să ne dea mai multe detalii. CCCEC, precum am zis, nu cunoaşte asemenea cazuri, şi cităm aici din scrisoarea dlui Puşcuţă: “CCCEC nu a înregistrat careva cazuri de folosire de către funcţionarii publici a automobilelor de serviciu în interes personal”. Punem aici la dispoziţia publicului date de la înşişi legislatorii, care spun că aceste cazuri există. Iată ce se spune în scrisoarea remisă de Aparatul Parlamentului, care arată că automobilele sunt folosite în interes personal, pentru transportarea deputaţilor pe la domiciliile din centrele raionale, cel puţin.

Automobilele Parlamentului la domiciliile deputaţilor

Astfel, în scrisoare se face referinţă şi la Hotărârea Biroului Permanent din 5 aprilie 2005, în baza căreia “Deputaţii care nu au domiciliul permanent în municipiul Chişinău sunt asiguraţi săptămânal cu transport spre şi de la locul de trai, conform listei aprobate de Preşedintele Parlamentului”. Tot acolo se spune că “Lista rutelor de deplasare săptămânală este întocmită în funcţie de necesităţile legislatorilor din toate fracţiunile parlamentare,” în timp ce deputaţii care au domiciliul în Chişinău se pot folosi şi ei de automobilele de stat în interes personal, cu o limită de “5 ore pe lună”.

În ceea ce priveşte articolele cu privire la sumele oferite de Guvern “Caravelei Culturii”, pentru care nu au fost prezentate acte doveditoare cu privire la cheltuielile efectuate, CCCEC spune că aşteaptă un mesaj de la Curtea de Conturi, iar Procuratura a analizat doar scena mobilă cu care concertează artiştii Caravelei, şi care prin importanţa sa, costă poate chiar mai mult decât suma plătită: 160492 lei. Deşi CCCEC ne informează că are un acord de colaborare cu Curtea de Conturi, care prevede chiar “formarea unui consiliu care examinează materialele de control şi apreciază perspectiva procesual penală” a cazurilor analizate, în cazul “Caravelei” această colaborare şchiopătează, probabil, deoarece “Curtea de Conturi a efectuat deja o verificare la acest capitol. Până la momentul de faţă actele de constatare n-au parvenit pe adresa Centrului,” spune din nou Sergiu Puşcuţă, şeful CCCEC.

În schimb, Procuratura Generală, ne-a asigurat că acest proiect merită susţinerea sufletistă a procurorilor. “Proiectul cultural-artistic “Caravela culturii” a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului, în scopul reanimării deservirii culturale a satelor”, ne scrie procurorul Alexandru Nichita, şef-adjunct al secţiei investigaţii financiar-economice. “În acest scop a fost înfiinţată o echipă de artişti, în frunte cu cântăreaţa Lenuţa Burghilă. Desfăşurarea acestor acţiuni ar fi fost imposibilă fără o scenă mobilă,” adaogă Nichita, confirmând că preţul de 160492 lei pentru scena mobilă a fost absolut motivat.

Prin scrisorile sale, Procuratura Generală şi-a arătat spiritul protector nu doar în privinţa “reanimării deservirii culturale a satelor”, ci şi al profundului respect pentru drepturile demnitarilor de stat. Astfel, la sesizarea Ziarului de Gardă cu privire la articolul “Un cavaler al ordinului de onoare cere apartament de stat”, care vizează cererea de apartament din partea lui Veaceslav Iordan, director al Agenţiei guvernamentale “Apele Moldovei”, V. Solomon, procuror în secţia minori şi protecţia drepturilor omului, a remis scrisoarea redacţiei către instanţa superioară cu remarca: “La verificarea doleanţelor cu caracter de informaţie a d-nei Aneta Grosu se va ţine cont de atribuţiile procurorului privind accesul la informaţie de ordin personal, protejat de lege”.

La celelalte scrisori, adresate instituţiilor oficiale cu privire la cazurile de corupţie descrise în ziar, ni s-a răspuns cu fraze similare celei din scrisoarea vizând articolul “Un milion rătăcit”, adică “S-a luat act de informaţia publicată. Rezultatele vor fi comunicate”. Sau, încă nu ni s-a răspuns deloc.

Reporter de Gardă

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Dan

    Azi dimineata, am vorbit cu o persoana in troleibuz despre faptul ca i s-a cerut mita la angajare. N-a vrut sa spuna in ce institutie, dar a spus ca era vorba de 3 mii de euro pe care a refuzat sa-i plateasca. Eu am auzit citiva ani in urma ca la MAE se ia mita la angajare pentru functiile ce presupun plecarea in misiuni diplomatice. Indirect a confirmat, dar a spus ca la Vama se iau 4 mii de dolari la angajare. Daca anterior nu credeam ca-i posibil asa ceva, acum mai ca-mi vine sa cred.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *