[VIDEO] Contrabanda pe Nistru: Cât costă mărfurile ilegale?

Săptămânal, pieţele de la noi sunt invadate cu mărfuri de larg consum aduse prin contrabandă din Ucraina. Procedura e simplă. Eu am nevoie de marfă, ţi-o comand, tu mi-o aduci şi, ulterior, eu o vând fără acte de origine, neachitând taxele şi impozitele la buget. Cumpărătorul este mulţumit că economiseşte, cumpărând un produs mai ieftin, chiar dacă e de contrabandă, producătorii autohtoni falimentează, iar statul pierde anual sute de mii de lei.

Varietatea mărfurilor de contrabandă este mare: haine, încălţăminte, produse cosmetice, bijuterii, produse alimentare, electrocasnice. Acestea, cel mai frecvent, sunt trecute peste frontieră în geantă, pentru că sunt mai mici ca volum.

Serviciile de frontieră au mari bătăi de cap din cauza mărfurilor de contrabandă, care sunt introduse cu uşurinţă în R. Moldova.

“Te va costa 700 de euro de maşină”

Pentru a ne convinge de acest fapt, reporterii ZdG s-au infiltrat, sub acoperire, în cercul  unui intermediar contrabandist, care ne-a descris schema prin care, contra sumei de 1400 de euro, poţi aduce ilegal în Moldova două microbuze cu mărfuri în valoare de până la 130 mii de euro.

L-am găsit în satul ucrainean Starokazacie, un sat de frontieră de lângă punctele de trecere Tudora-Starokazacie şi Palanca-Maiaki-Udobnoe. I-am spus numele persoanei care m-a recomandat şi am trecut la el în maşină pentru a discuta detaliile “afacerii”: că aş intenţiona, în următoarele zile, să aduc în Moldova două mijloace de transport cu marfă de larg consum de la piaţa “KM 7” din Odesa. Bărbatul mi-a spus că e posibil şi că un microbuz m-ar costa 700 de euro, după care mi-a explicat cum vom face.

“Te apropii de punctul vamal Maiaki şi te parchezi până la barieră. Între timp, vin şi eu. Iau paşaportul. Punem ştampilele, ca să trecem frontiera. Concomitent, luăm un tichet de tranzit pentru maşină, ca să traversăm următorul punct vamal. După punctul vamal Maiaki, ne oprim în preajma vămii moldoveneşti Palanca. Acolo este un loc pe unde poate fi ocolit punctul vamal. Intrăm pe teritoriul R. Moldova fără a trece prin vamă. Apoi, cu maşina mea, ne întoarcem pe acelaşi drum şi trecem prin punctul vamal moldovenesc cu paşapoartele. Talonul de tranzit îl arunci. Gata, eşti pe teritoriul R. Moldova, mai departe eu nu port responsabilitate, sunt problemele tale”, mi-a explicat bărbatul.

“Şmecheria” schemei constă în faptul că, în sectorul de frontieră, când vii dinspre Odesa, după traversarea primului punct de trecere, Maiaki, ai 3 alternative: să treci prin punctul Palanca şi să intri în R. Moldova, să treci pe lângă Palanca la următorul punct, Starokazacie-Tudora, sau să rămâi pe teritoriul Ucrainei, deplasându-te mai departe pe autostrada Odesa-Reni. Pentru a trece la următorul punct vamal, soliciţi un talon de tranzit, iar maşina nu îţi este verificată. Totodată, în paşaport ţi se aplică ştampila ce confirmă că ai ieșit de pe teritoriul Ucrainei. Maşina cu marfă o introduci ilegal în R. Moldova, până a ajunge la punctul vamal solicitat pentru tranzit, pe un drum de ţară, ce leagă traseul de Palanca. Acolo este o barieră şi un grănicer, care poate fi mituit. Deja fără maşină, treci oficial prin punctul moldovenesc Palanca pentru a-ți înregistra intrarea în R. Moldova.

“Schema” din Palanca fucţionează!

În cadrul unui tur de presă la punctul de trecere al frontierei (PTF) Tudora, ZdG i-a solicitat şefului interimar al Biroului Vamal (BV) Bender, Victor Caraman, să confirme sau să infirme posibilitatea de ocolire a posturilor vamale în acest punct de frontieră. Caraman s-a arătat derutat şi a refuzat să vorbească la acest subiect în faţa camerei video, dar ne-a spus că există o “problemă” şi că cele două puncte de trecere din sector ar trebui unificate. Ulterior, la insistenţa ZdG, în prezenţa mai multor jurnalişti, şeful BV Bender a recunoscut: “Asta-i o întrebare… Să înţelegeţi că atât cât este frontieră între două state, evident, sunt persoane care vor s-o ocolească”.

Discutând cu un ofiţer vamal despre rutina cotidiană a vameşilor, l-am întrebat, printre altele, despre drumul din zona verde a satului Palanca. “Îi pus “şlagbaum acolo””, mi-a răspuns ofiţerul. “Oamenii spun că pe acolo trece marfa”, am continuat eu. “Înainte se trecea”, a răspuns el rapid, iar după o pauză a adăugat: “Ei, cine nu trece?”

Solicitat de ZdG, Oleg Ganuşceac, şef de direcţie la CCCEC, a spus că “schema” din Palanca funcţionează, dar sunt mai puţine tentative de contrabandă în proporţii deosebit de mari. “Mai mult e vorba de cazuri de trafic ilicit de mărfuri. Se comit, dar foarte rar, şi e foarte dificil a documenta anume în zona de frontieră”, a precizat Ganuşceac.

Amintim că de aceeaşi schemă s-au folosit două grupări criminale organizate, membrii cărora au fost reţinuţi de CCCEC la 12 aprilie 2011 cu un lot de mărfuri de contrabandă de la piaţa KM7 din Odesa, în valoare de peste 1 milion de lei. Atunci, în cadrul percheziţiei la domiciliul unuia dintre reţinuţi, un ofiţer de intervenţie specială al CCCEC a fost rănit în regiunea capului.

Contrabanda, protejată de organele supreme?

“Schema” de la Palanca e doar un exemplu prin care mărfurile de contrabandă ajung din Ucraina în R. Moldova. În 2011, doar în zona verde a frontierei, Serviciul Grăniceri a efectuat 38 de reţineri de mărfuri de contrabandă. Serviciul Vamal a  pornit 13 cauze penale. Alte 16 cauze au fost iniţiate de Centrul Anticorupţie, care a confiscat mărfuri în valoare de peste 14 milioane de lei. În 2010, numărul cauzelor penale pornite a fost de două ori mai mare. Totuşi, recunosc ofiţerii CCCEC, aceasta nu înseamnă că se comit mai puţine acte de contrabandă, dar că schemele aplicate sunt mai “sofisticate”, fapt ce necesită mai mult timp pentru documentare.

“Până în 2010, documentam doar persoana care introducea un anumit lot de marfă fără a-i trage la răspundere pe funcţionari. Acum documentăm toată gruparea. E clar pentru toţi că o singură persoană, pur şi simplu, nu poate comite acţiuni de contrabandă. Acest gen de infracţiune se comite prin înţelegere prealabilă cu alte persoane, cum sunt, bunăoară, funcţionarii serviciilor de frontieră”, explică Ganuşceac.

În 2011, CCCEC a reţinut în flagrant un lucrător al Serviciului Grăniceri, 2 colaboratori ai MAI şi 6 lucrători vamali, implicaţi în acte de contrabandă. Procuratura Generală a intentat 6 cauze penale de contrabandă cu mărfuri de rezonanţă sporită, în care au fost implicaţi colaboratori vamali şi factori de decizie din SV, MAI, un preşedinte de raion şi un procuror, care, potrivit procurorului general, Valeriu Zubco, “acţionau sub protecţia unor demnitari cu înalte funcţii publice, dar şi din majoritatea parlamentară”.

După ce premierul Vlad Filat i-a cerut demisia, Zubco a declarat, la 28 octombrie 2011, de la tribuna Parlamentului, că deţine informaţii potrivit cărora activitatea grupărilor criminale organizate, specializate în contrabandă, este protejată de persoane de rang înalt din Guvern şi Parlament. Se pare că subiectul a fost epuizat doar cu acest schimb de replici.

“E imposibil să scoatem contrabanda de pe piaţă”

Conform legii, mărfurile de contrabandă depistate la frontieră se confiscă, apoi se expertizează, după care sau sunt nimicite, sau capătă o a doua  viaţă, fiind expuse spre vânzare de Inspectoratul Fiscal. Dar dacă marfa de contrabandă ajunge deja pe piaţă, devine imposibil să fie scoasă de acolo.

“Am confiscat şi am nimicit. Nu există o astfel de procedură. Nimeni nu-ţi va permite să confişti marfa. Nici poliţia n-o poate confisca. Codul nou contravenţional a fost modificat şi este mai mult în favoarea şi în ajutorul agentului economic, dar nu a consumatorului şi a societăţii”, a declarat pentru ZdG Alexandru Cuzimuc, directorul Agenţiei pentru protecţia consumatorului. Cuzimuc ne-a mai spus că amenda maximă cumulată pentru comercializarea mărfurilor de contrabandă poate ajunge la 22 mii de lei, sancţiune care se reduce de două ori dacă este plătită timp de 72 de ore.

Sancţiunile mici şi lipsa de competenţe a autorităţilor de a confisca marfa de contrabandă de pe piaţă, practic, le oferă comercianţilor neloiali dreptul să-şi continue nestingherit afacerile. “E mai uşor să combatem intrarea în ţară a acestor produse, decât ulterior să căutăm regulamente pentru a le nimici”, consideră Cuzimuc.

Consumatorii nu fac diferenţă

Inspectorii de la Agenţia pentru protecţia consumatorului atenţionează că mărfurile de contrabandă costă mai puţin decât produsele autohtone, în schimb sunt de o calitate mai proastă. Totuşi, mulţi dintre cei care procură mărfuri de la piaţă nu fac diferenţă între mărfurile licenţiate şi cele de contrabandă. Cumpărătorii recunsoc că optează pentru preţuri mai mici şi nu solicită de la comercianţi certificate care confirmă calitatea şi provenienţa produsului.

“Dacă este vorba de contrabandă, evident că-s mai ieftine. Dacă este propunere, de ce nu? Înseamnă că-i posibil de cumpărat mai ieftin. Cam pe ce cale sunt aduse noi nu cunoaştem, dar principalu-i preţul”, ne-a spus un cumpărător pe care l-am întâlnit în piaţa de haine din Chişinău. “Cine le cunoaşte că-s din Ucraina sau nu-s din Ucraina? De unde să ştim că sunt de contrabandă?”, ne-a întrebat deranjat un alt cumpărător. “Nu contează preţul, contează calitatea. Este şi-o vorbă în popor: “Tot ieftinul te costă scump””, ne-a spus o femeie care şi-a făcut cumpărăturile la piaţa centrală din Chişinău. O altă femeie ne-a spus că pentru ea este important ca produsele să nu fie de contrabandă. De aceea, spune ea, “mă strădui tot timpul să iau ce-i  fabricat în Moldova, deoarece produsele pare că-s mai bune”.

“Nu avem o concurenţă loială”

Experţii susţin că mărfurile de contrabandă prezintă un pericol social imens pentru întreg lanţul economic: pentru consumatori, care procură mărfuri necalitative, pentru producătorii autohtoni, care renunţă la afaceri din cauza concurenţei neloiale, şi pentru bugetul statului, unde nu ajung impozitele.

“Nu avem o concurenţă loială. Atunci când producătorii autohtoni văd că pe piaţă apar bunuri de o calitate dubioasă la preţuri foarte mici, care sunt mai competitive decât produsele moldoveneşti anume după preţ, în mod normal aceasta suprimă orice dorinţă de a desfăşura o activitate economică, de a realiza ceva. Atunci apar şi unele situaţii destul de alarmante, cum este exodul unor producători din economia reală în economia tenebră, şi mai rău atunci când pleacă din ţară”, consideră expertul economic Viorel Chiviriga.

De cealaltă parte, mai spune expertul, pentru importatorii contrabandişti trecerea frauduloasă a frontierei devine o lege. “Atunci când o fac nestingherit: o dată, de două ori, de trei ori, apare şi hazardul moldovenesc. Dacă statul nu deţine pârghii sau nu doreşte să stopeze anume acest proces, contrabanda, fraudele iau o amploare foarte mare”.

Câţi bani, de facto, nu ajung la buget?

Pe lângă efectele negative pe care le au asupra economiei de piaţă, mărfurile de contrabandă aduc un prejudiciu enorm şi sistemului macroeconomic al ţării, consideră experţii. “Contrabanda atentează la securitatea economică a statului. Persoanele care practică acest gen de activitate au un scop bine determinat, de a se eschiva de la plata drepturilor de import: taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale, accizele, taxele de salvgardare. Evident, încasările nu sunt la buget”, susţine Oleg Ganuşceac, şef de direcţie la Centrul Anticorupţie (CCCEC).

Bugetul R. Moldova este dependent în cuantum de cca 70% de veniturile vamale, adică de taxele administrate de Serviciul Vamal (SV). În 2010 din drepturi de import au fost încasate la buget circa 9,8 mlrd. lei. Conform rapoartelor SV, valoarea totală a mărfurilor de contrabandă confiscate a constituit circa 20 mln. lei, din care, după calcularea drepturilor de import, la buget urmau să ajungă 3,5 mln lei. Astfel, bugetul ar fi fost prejudiciat doar cu 0,036%.

Totuşi, realitatea este alta. Dacă studiem raportul auditului veniturilor publice administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010, prezentat de Curtea de Conturi, observăm gaura imensă din statistica naţională. Analiza comparativă dintre datele statistice ale Serviciului Vamal moldovenesc şi cele ale organelor vamale ale unor state din CSI denotă că mărfuri în valoare de peste 7,5 mlrd. lei exportate de unele state CSI n-au ajuns la noi. De facto, acest coeficient (de 375 ori mai mare decât coeficientul oficial) reprezintă mărfuri introduse în Moldova prin contrabandă. Şi asta doar în 2010 şi doar din unele state CSI.

Expertul Viorel Chiviriga menţionează că, în comerţul cu Federaţia Rusă, există un decalaj de 6 mlrd. lei numai la import. “Asta înseamnă neplăţi la buget de TVA în valoare de circa 1 miliard de lei. E o sumă foarte mare. Dar, dacă mai comparăm şi cu ceea ce nu apare în statistica oficială a R. Moldova în comerţul cu alte ţări, atunci se adună o sumă şi mai mare. Asta înseamnă venituri ratate, asta înseamnă lipsă de bani atunci când e vorba de achitarea pensiilor, majorarea salariilor, bani care pot fi utilizaţi pentru investiţii în economia naţională şi multe altele. E o gaură care trebuie să fie astupată odată şi odată”, a accentuat Chiviriga.

Denis ZAVOROTNÎI

Acest articol a fost realizat în baza unui proiect susţinut de Ambasada SUA. Constatările şi opiniile autorului nu reflectă opinia Guvernului American.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

9 comentarii

  1. un om

    Asa ca paguba este enorma pe granita Ucraina-Trsnistria.Noroc cu cea de pe Prut,statul scoate banii, cit de cit,mai norma.

  2. Radul

    O monitorizoare atenta a operatiunilr de import ar da rezultate si la acest capitol. E usor sa depistezi evaziunea la plata derptului de import. Pert sczut la marfa, kilograme false, firme de intermediere suspecte care fac micsorari de factura. Ca sa fii orb trebue sa ai interes!
    Se stia de Turci ca nu-i batea nimeni la capitolul acte duble false. Se vede ca Ucraina si Rusia e de neglijat!

  3. Corneliu

    Va multumim pentru materialul prezentat și nemijlocit pentru munca depusă.Sper sincer că cetățenii vor citi acest material și vor deveni mai reponsabili față de propriul viitor sau cel puțin față de copiii lor, deoarece prin aceste evaziuni, elementar, copiii noștri ce sunt alimentați din buget (la grădinițe, școli) nu obțin o masă mai bogată, mai sănătoasă.

  4. AVRAAM

    Nu e de mirare!Am mai scris și anul trecut despre vama Palanca,*borta* de lănga vama,de Calinici care are hotel și piață la *bortă* și despre oamenii lui Victor Barbăneagră implicați în acest delict… Balițkii,Stadler,Pulbere și încă multe *piulițe* din mecanizmul vamal cu directorul de graniceri Revenco,care de facto e nepotul ministrului MAI Roibu-formează *OBSCEACUL* PLDM,da casier e Victor Barbăneagră-creerul și finansitul PLDM,un vechi ortac a lui Filat încă de la privatizări,care deține actual funcția de vice/ministru al finanțelor și curatorul vamei RM si granicerilor,vezi; mf.gov.md/ro/ab.

  5. AVRAAM

    Contrabanda trăiește și învinge!!!!Dacă în anii 1990-2000 a sec.XX cu contrabanda se ocupau doar criminalii,din 2001 deja sunt implicați și guvernanții,funcționarii publici,polițiștii,grănicerii,procurorii,echipele mobile vamale,colaboratorii CCCEC și chiar MINIȘTRII și DEPUTAȚII!!!Contrabanda cu mărfuri de larg consum,cu producte alimentare,cu petrol,metale,spirt,organe umane,prostituate,mașini furate,cu criminali aflați în căutare,uraniu,mercur,aur,pietre nestimate,carne,otravuri,materiale de construcție etc!!!!Proporțiile contrabandei sunt astronomice!!!Venituri fabuloase!!!!Personal MAI,SIS,CCCEC si graniceri cu Procuratură,Guvern și Parlament 90% implicat in acest delict.Traseele și drumurile duc nu numai la Palanca.mai este și Tudora cu Staro-Cazaci,Lesnoie cu Saiți,Ucraica cu Tocuz,Platonovo cu vadul-lui-Vodă,Gradinița cu Puhăceni,vame unde șuieră văntul!!!!Graăniceri și vameși???Păi cine lucrează cu mierea-acela și degetele îșî linge!!!!Gata,Sturza cu Lucinschi nu îl mai finanseză pe Filat cu Europa,ghiciți vă rog de unde va lua Filat bani pentru întreținerea PLDM? Vama,grănicerii,MAI sunt sub PLDM.Contrabanda le aparține!

  6. Catavencu

    Mai, cat de fraier sa fii sa nu iti dai seama
    ca tot aparatul de guvernare si militienesc acopera contrabanda din care se fac bani de nu stiti sa ii numarati..

  7. anita

    Eu cunosc politisti care te insoteau cu masina proprie la km 7 si te treceau vama fara nici o problema. Despre ce vorbim? Cine vrea sa puna punc acestui fenomen? Desigur nu guvernantii. Dar pe mine ce ma intereseaza prin care feliera a intrat marfa in tara. Important sa platesc mai putin. Doar statul nu se intereseaza de cetateni. Cineva o sa zica ca sunt inconstienta. Nu, sunt foarte constienta, dar cind nu pot sa-mi imbrac si sa hranesc copiii, cel mai putin ma intereseaza provenienta marfurilor.

  8. DeV

    lui Avram,
    mai e un nume bine cunoscut implicat in toata hotia asta.e vorba de i.turcan,insotea camioanele de contrabanda cu masina politiei si girofarul in functiune,p-t asta a fost degradat in 2004 cu dosar penal,iar in loc de puscarie,a ajuns in fruntea “fulger”-ului.cum,stii tu ceva?

  9. vasile

    iata care este rezultatul coruptiei si al contrabandei, incompetentei si badaranismului nostru: hhttp://jurnal.md/ro/news/alexandru-ioan-cuza-satul-nimanui-video-216711/?fb_comment_id=fbc_10150642593038798_21458318_10150642832273798#f3acabadd86c74

Leave a Reply to un om Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *