CFM: confort european la preţuri autohtone

Căile ferate ale R. Moldova, trecute integral la ecartamentul sovietic după 1945, permit, în momentul de faţă, circulaţia liberă a transporturilor feroviare de mărfuri şi pasageri doar pe teritoriul vecinilor estici, precum Ucraina, Rusia, Belarus. La frontiera vestică a R. Moldova, standardul sovietic de cale ferată se întâlneşte, însă, cu cel european. Ministerul de resort susţine că tranzitarea mărfurilor prin teritoriul ţării noastre spre şi dinspre Europa se desfăşoară cu succes, indiferent de ecartament. Modalităţile folosite în prezent pentru interconectarea celor două standarde feroviare sunt transpunerea, adică schimbarea roţilor trenurilor, operaţiune ce are loc la nodul de cale ferată Ungheni, şi transbordarea.

„Uniunea Sovietică, după ce a ocupat Basarabia, a schimbat totul, inclusiv ecartamentul, iar noi în prezent suntem interconectaţi la reţelele de căi ferate cu Ucraina, Rusia, Belarus, Ţările Baltice, care au acelaşi ecartament”, a precizat pentru ZdG Anatolie Şalaru, ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor. Ministrul a menţionat că, în ultimul timp, se discută posibilitatea construcţiei unei porţiuni de cale ferată cu ecartament european pe segmentul Chişinău-Ungheni, pentru ca pasagerii care circulă în România să nu fie nevoiţi să se oprească la Ungheni.

„Aceasta nu este relevant, deoarece în Europa foarte multă lume circulă cu trenul şi, atunci când este nevoie, se schimbă trenul în gară”, a opinat Anatolie Şalaru. Potrivit ministrului, cel mai important este ca graficul de circulaţie a trenurilor să fie bine pus la punct, ca să nu întârzie. “Dacă vrei să mergi prin Germania sau Europa cu trenul, se întâmplă să cobori dintr-un tren şi să urci în altul în aceeaşi gară, fără să aştepţi 5—7 ore, ci doar 10—15 minute. Aşa trebuie să fie şi la noi şi aşa vrem să facem”.

Un nou tronson – Chişinău—Ungheni?

„Ideea pe care o promovăm noi este deschiderea Europei prin Chişinău, ceea ce presupune 120 km de cale ferată cu ecartament european, cu electrificarea tronsonului respectiv”, a comunicat ZdG Vitalie Strună, directorul general al Î. S. “Calea ferată din Moldova”. Directorul a specificat că, în corespundere cu studiile efectuate, pentru construcţia tronsonului respectiv, cu electrificare şi modernizare, ar fi necesare investiţii de 435 mln de dolari.

În opinia ministrului transporturilor, din punct de vedere economic, investiţiile în construcţia acestui tronson sunt prea mari şi nici nu ar rezolva pe deplin problema. Transporturile feroviare ce vor ajunge la Chişinău şi vor trebui să-şi continue cursa în direcţia estică vor avea nevoie, oricum, să treacă pe ecartament rusesc. “Se caută soluţii tehnice mult mai ieftine şi una dintre acestea este sistemul TALGO, care înseamnă boghiuri adaptabile de la ecartamentul european la cel rusesc şi invers. Acest sistem presupune instalarea de roţi dirijate electronic, ce se vor adapta din mers la linie prin deplasarea perpendiculară cu osia, la o viteză de 7 km”, a precizat Şalaru.

Durata schimbării boghiurilor

Dacă pentru călătoria cu trenul Ungheni-Iaşi pasagerii trebuie doar să urce în trenul românesc care circulă pe această cursă din iarna trecută, pentru a ajunge la Bucureşti, pasagerii trebuie, totuşi, să aştepte schimbarea boghiurilor. „Pentru călătorii care merg la București, se transpun vagoanele cu tot cu călători, operaţiune ce durează 45 de minute. La mărfuri e acelaşi lucru, dar trenurile au mai multe vagoane şi operaţiunea trebuie făcută din două sau trei ridicări”, a accentuat Vitalie Strună.

Anatolie Şalaru a adăugat că, până nu demult, această linie tehnologică de schimbare a roţilor avea o capacitate de şase vagoane odată, iar recent aceasta a fost extinsă până la 12 vagoane. “Pentru trenurile de marfă nu există niciun pericol dacă stau câte 45 de minute în vamă, iar pentru călătorii care circulă la Bucureşti a fost important până acum să nu stea patru ore în Ungheni, dar nu se stă numai din cauza schimbării boghiurilor, ci şi a controlului vamal, iar noi ne-am propus să scurtăm timpii morţi: negociem cu vama, cu grănicerii”.

Modernizarea parcului de trenuri

În condiţiile în care căile ferate din Moldova necesită deopotrivă modernizare şi facilitarea interconectării celor două standarde de ecartament, Anatolie Şalaru afirmă că acest lucru va permite şi înnoirea concomitentă a parcului de trenuri, ceea ce va crea condiţii mai bune pentru transportul de călători. Ministrul susţine că factorii de decizie s-au îngrozit când au văzut care sunt, în prezent, preţurile pentru procurarea de locomotive şi vagoane noi. În aceste condiţii, s-a ajuns la o înţelegere cu o uzină din Paşcani, România, specializată în reparaţia vagoanelor şi locomotivelor. La această uzină, din trenurile vechi ale R. Moldova va rămâne doar 15-25 la sută, restul fiind înlocuit, iar costul modernizării va constitui 45 la sută din preţul unui tren nou.

Ministrul a precizat că primul tren renovat ar putea sosi la Chişinău până la sfârşitul lunii mai sau, cel târziu, la începutul lunii iunie. Acesta este unul experimental, iar jumătate din cheltuielile de renovare şi le-a asumat partea română. Următoarele cinci trenuri modernizate vor veni în 4—5 luni, apoi altele cinci, iar în decurs de un an vor fi renovate astfel 14 trenuri. “Toate vor fi de cea mai bună calitate, totul este superperformant. Aceste trenuri vor avea câte două rampe pentru bagaje, cărucioare, invalizi. Noi am pus un tren nou pe cursa Ungheni—Iaşi şi călătorii sunt încântaţi de acesta, fiindcă arată foarte bine, iar cele 14 trenuri pe care le vom face în România sunt mai moderne şi mai comode decât acest tren”.

Intensificarea călătoriilor cu trenul

Ministrul transporturilor afirmă că fluxurile de pasageri urmează a fi redirecţionate în mare parte de la transportul auto către cel feroviar. Chiar dacă statisticile oficiale arată că, în 2011, cu trenul au călătorit circa cinci milioane de pasageri, ministrul consideră că această cifră este subestimată substanţial, din cauză că nu se dau bilete, şi că cifra reală ar fi de circa 25 de milioane.

„Noi nu cunoaştem cifra exactă şi, conform legislaţiei, nu putem pedepsi nici pe cei care nu cumpără bilet şi nici pe naş, dacă a pus banii în buzunar. Aşa e făcută legislaţia. Noi trebuie să schimbăm foarte multe lucruri”, a menţionat ministrul transporturilor. Anatolie Şalaru îşi propune ca, în scurt timp, numărul de călătorii cu trenul să crească şi să constituie circa 50 la sută din toate transporturile de pasageri. “Această cifră va fi dublată nu numai în urma introducerii trenurilor noi, dar şi prin faptul că  vom înăspri controlul şi vom avea o cifră reală.”

Confortul şi costul acestuia

În discuţiile cu BERD, reprezentanţii administraţiei căilor ferate ale R. Moldova au cerut 100 mln de euro pentru implementarea a trei proiecte investiţionale, a precizat Vitalie Strună. Unul dintre aceste proiecte vizează modernizarea parcului de locomotive, cu remotorizarea totală a acestora pentru a adăuga putere şi a reduce consumul. În acest scop, vor fi alocate 30 mln de euro, iar o sumă echivalentă va fi alocată pentru modernizarea vagoanelor de călători. Restul banilor sunt pentru modernizarea totală a parcului de trenuri.

Vitalie Strună a precizat că, în prezent, se fac demersuri către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în vederea majorării preţului biletelor pentru călătoria cu trenul. “Nu putem câştiga bani din transporturile de mărfuri şi să-i cheltuim pe întreţinerea celor de călători. Suntem nevoiţi să recurgem la majorarea tarifelor. Acestea trebuie majorate, şi nu puţin. Măcar dublate.” Directorul “Căilor ferate din Moldova” a mai specificat că întreprinderea pe care o conduce propune o nouă schemă de taxare a călătoriilor cu trenul. În locul celei de acum, care se face în funcţie de numărul staţiilor parcurse, noua schemă are la bază o medie a costurilor pentru 50, 75, 100 sau 125 km.

Cristian BUNESCU