Ce se întâmplă când în fruntea statului e un vânător?

241-vanator1În timp ce Guvernul a permis vânătoarea de mistreţi de la 1 noiembrie, locuitorii din mai multe sate din sudul R. Moldova ar putea rămâne fără roadă, dar şi fără venituri. Acum trei ani, Agenţia de Stat “Moldsilva” a semnat un contract cu o firmă, dând în chirie pădurea pe un termen de 20 de ani. Numărul prea de mistreţi care s-au înmulţit aici consumă toată roada ţăranilor, în unele localităţi cauzând pagube de milioane de lei. Locuitorii spun că firma ar fi protejată de Sheriff, întreprindere monopolistă din Transnistria.

Deşi agricultura constituia un venit sigur pentru familia sa, în acest an Vladimir Revzin, de 62 de ani, din s. Copanca, Căuşeni, nu a mai cultivat terenul agricol acordat de Primăria din sat. De ce? “Mistreţii ne mănâncă toată roada”, explică bărbatul, care, într-o noapte, şi-a luat arma ca să-şi păzească terenul. “Am tras un foc de armă şi, pe loc, au şi venit cei care îngrijesc de acest sector de pădure, cu două automobile Niva, înmatriculate în regiunea transnistreană. M-au ameninţat şi mi-au spus că îmi vor lua arma”, povesteşte ţăranul. “Le-am explicat că e proprietatea mea, iar porumbul cultivat aici e o sursă din care îmi întreţin familia”, continuă el.

De fapt, Vladimir Revzin este unul din cei aproximativ şase mii de locuitori ai satului Copanca şi nu este singurul care se confruntă cu această problemă deja de trei ani.

“În două zile am adunat 1100 de semnături, ataşate la o plângere pe care urmează să o trimitem noilor autorităţi de la Chişinău. Actualul Guvern cunoaşte foarte bine problema, dar nu a întreprins nimic”, explică primarul Mihail Ţapu.

“Acum trei ani, “Moldsilva” a semnat un contract cu firma “Decaplac” şi au adus mistreţi. În acest timp, animalele au creat pagube de milioane”, afirmă primarul Ţapu, care este şi zootehnician. El spune că, pe o mie de hectare de pădure, ar trebui să vieţuiască 25 de perechi de mistreţi, adică 50 de porci. “Astăzi numărul mistreţilor este necunoscut. Nimeni nu i-a numărat. Cred că sunt vreo 2 500 (n.r. – de 50 de ori mai mult decât s-ar cuveni)”. Potrivit primarului, în 2007, paguba a constituit 1 mil. de lei. În 2008 – peste 1 mil. 100 mii de lei. “E un animal şiret, capabil să parcurgă o distanţă de 80 km timp de o zi”, explică primarul fenomenul migrării mistreţilor.

241-vanator2Mistreţii au distrus produse de milioane

Încă în 2007, primarul, împreună cu alţi funcţionari ai Primăriei, a întocmit actele necesare pentru a-şi argumenta problemele în faţa instituţiilor de la Chişinău. A bătut la uşa funcţionarilor Ministerului Ecologiei, ai Procuraturii, pe la diferite ONG-uri.

Problema însă rămâne nesoluţionată şi până în prezent. Adevărul e că reprezentanţii Procuraturii Generale au ajuns în teritoriu, au lucrat două luni, după care au plecat la Chişinău, potrivit celor din Copanca. Peste un timp, spune primarul, dar şi locuitorii satului, cei care s-au plâns că mistreţii firmei “Decaplac” au cauzat daune, au primit citaţie în instanţa de judecată. “Citaţiile le-au primit în ziua procesului. Cum e posibil să fii la proces în timp ce abia primeşti citaţia?”, se întreabă Ţapu. Aceasta se întâmpla în noiembrie 2007, pe când mistreţii nu mai aveau ce mânca din roada acelui an.

Oamenii de la Copanca, crezând că în noul an agricol (2008) nu vor mai avea probleme similare, au încetat să se mai plângă la Chişinău. Când a început noul an agricol, însă, ţăranii au constatat că dezastrul e şi mai mare, deoarece mistreţii s-au înmulţit. “Abia de au reuşit să semene, că animalele umblau din urmă, mâncând seminţele. La fel se întâmpla şi cu ceea ce reuşea să răsară”, spune primarul. În consecinţă, mulţi ţărani au lăsat pământul pârloagă, refuzând să plătească impozitele. “E de înţeles. Cultivarea pământului presupune cheltuieli. Nu mai e rentabil să investeşti dacă ştii că nu vei mai avea ce vinde”, explică Mihai Ţapu, demonstrând că mistreţii au intrat deja şi în sat. “Ţăranii sunt atât de decepţionaţi, încât spun că dacă statul nu le va rezolva problema pe care a creat-o, satul o va rezolva. Cerem suspendarea contractului cu această firmă”, a mai spus primarul.

S-au înmulţit fără control

Dumitru Sârbu, specialist funciar în Copanca, spune că migrarea mistreţilor a început din partea de sus a satului, care se mărgineşte cu pădurea în care cresc mistreţii. “Din cele 300 ha, maximum 15% sunt însămânţate, dar problema a apărut şi la terasa din vale. Numărul mistreţilor e mare şi necontrolat. Umblă familii întregi de animale, câte 40—50 de mistreţi”, explică specialistul funciar.

Am mers cu Nicolae Donoi, 73 de ani, în dealul satului, acolo unde riscase să semene porumb. La marginea lotului, porumbul pare neatins, dar la mijlocul lanului, mistreţii “au strâns” deja roada. Bătrânul nu a putut comenta, dând a lehamite din mână.

Nici în vale situaţia nu-i mai bună. “Au distrus totul”, spune Gheorghe Căinărean, 55 de ani, după ce a intrat în mijlocul celor 40 de ari ai familiei sale. “Am semănat, am prăşit, am aşteptat să-i ude ploaia – roadă nimic”, spune bărbatul, care a calculat că a pierdut peste zece mii de lei. “Din agricultură ne hrănim. Cei de la “Moldsilva” spun să ne punem gard. Cum să punem gard la cote? Am plătit impozite, dar nu avem niciun venit. Mistreţii cresc pe munca noastră”, se indignează Căinărean. Cei de la Copanca spun că problema lor va râmâne atâta timp cât în fruntea statului se va afla un vânător.

241-vanator3Mii de familii cu o problemă comună

Problema nu e doar a celor peste două mii de familii din Copanca, ci şi a altor câteva sate din apropierea pădurii în care cresc mistreţii. Talmaza, Plop Ştiubei, Chircăieşti, Grădiniţa, Leuntea etc. bat şi ele alarma timp de trei ani.
Iurie Barcari, primarul satului Plop-Ştiubei, urmează astăzi să ajungă la Ministerul Economiei, cu o solicitare din teritoriu. “Anul trecut, 50% din terenuri au fost afectate. M-am adresat lui Anatol Popuşoi, director “Moldsilva”, dar mi-a dat de înţeles că problema nu poate fi rezolvată. Ar trebui măcar să întoarcă investiţiile oamenilor care au avut de suferit de pe urma acestui contract”, spune primarul, adăugând că, în satul lor, “toamna se numără bobocii, până în prezent adunându-se 40 ha “răscolite” de mistreţi. Iar până la sfârşitul anului agricol mai e timp”.

Svetlana Ivanova, secretara Consiliului local din s. Grădiniţa, spune că a lăsat pârloagă pământul repartizat de Primărie. “Creşte buruian”, afirmă secretara Consiliului, preocupată de problema terenurilor afectate de invazia mistreţilor. “În 2009, avem peste 100 mii de lei pierderi. În 2007—2008 prejudiciile au fost şi mai mari”, spune Ivanova, care a calculat vreo jumătate de milion de lei. “Am primit şi un răspuns de la “Moldsilva”. Ni se spune că ar trebui să instalăm garduri la cote. De parcă asta ar fi o soluţie”, conchide funcţionara, precizând că mistreţii au mâncat cartofi, orz, grâu, porumb ş.a.

Vladimir Pleşca, primarul satului Talmaza, spune că în fiecare zi primeşte plângeri de la cetăţeni. Aceştia, însă, nu vor să meargă în judecată, fiind siguri că problema, despre care au aflat cei mai înalţi demnitari, nu va avea sorţi de izbândă.

Şi Vasile Negru, primar de Chircăieşti, a vorbit de multe ori cu ecologiştii. Aceştia au spus că le este cunoscută problema. Atât.

Mistreţ de valoarea porcului

Mai mulţi locuitori ai acestor localităţi afectate de invazia mistreţilor spun că în spatele “Decaplac” s-ar afla firma Sheriff, omniprezentă în regiunea transnistreană. Adevărat sau nu, acum două luni, la piaţa din Tiraspol se făcea comerţ cu carne de mistreţ. Am vorbit cu mai mulţi vânzători din piaţă, care spun că un kilogram de carne de mistreţ costă exact cât unul de porc, adică 70—80 de ruble transnistrene (80—90 de lei). “Într-un timp, se aducea carne de mistreţ în fiecare dimineaţă. Acum, probabil, animalele cresc”, spune un responsabil de la hala de carne din piaţa de la Tiraspol. Vânzătorii de acolo spun că afacerea aparţine firmei “Sheriff”.

Animalele preferă porumbul proaspăt

Am încercat să găsim firma “Decaplac”, care a semnat contractul cu “Moldsilva”. Deşi cei de la Agenţia de Stat afirmă că aceasta ar fi înregistrată la Bulboaca, Anenii Noi, primarul localităţii, Valeriu Bortnic, spune că nu a auzit despre o astfel de afacere. Nici angajaţii Primării Anenii Noi nu au auzit de această întreprindere.

L-am găsit pe directorul “Decaplac”, Valentin Romanciuc, la un număr de telefon mobil din regiunea transnistreană. “De trei ani încerc să obţin permisiunea de vânătoare”, spune Romanciuc. “Ştiţi cumva altă metodă de a reduce numărul acestor animale, decât vânătoarea?”, întreabă directorul, afirmând că, de fapt, mistreţii sunt ai statului, “Decaplac” arendând doar zona pentru vânătoare. El spune că atunci când a demarat afacerea nu erau decât nouă mistreţi, iar acum, potrivit lui, sunt vreo 400, pe o porţiune de 1500 de hectare. “M-am adresat unor politicieni din noul Parlament, chiar azi am telefonat (n.r – marţi, 18 august). M-au anuţat franc că cineva este interesat de această afacere şi nu vrea ca sezonul de vânătoare să fie deschis”, spune Romanciuc, precizând că întreprinderea este înregistrată la Bulboaca. El zice că, timp de trei ani, întreprinderea sa a fost vizitată de vreo 30 de comisii. Toate semnau acte cu acelaşi conţinut: “Sezonul de vânătoare să fie deschis imediat”. Valentin Romanciuc spune că ar fi imposibil să păzească loturile ţăranilor şi că fiecare trebuie să-şi păzească terenul. “Mistreţul umblă zi şi noapte”, spune el. Totodată, Romanciuc a infirmat că “Decaplac” ar avea relaţii cu Sheriff. „Ei au mistreţii lor”, spune directorul.
Alexandru Moroz, angajat “Decaplac”, spune că mistreţii sunt hrăniţi în pădure, doar că animalele preferă porumbul proaspăt. “Ar fi bine ca fiecare să îşi îngrădească lotul, ca să nu fie “jefuit” de mistreţi”, spune Alexandru Moroz, aducând exemplul Rusiei, unde sezonul de vânătoare la mistreţi s-a deschis de la 1 iunie, al Belarusului – 15 mai, al Ucrainei şi Transnistriei – 20 august. L-am întrebat şi pe el unde este înregistrată afacerea “Decaplac”. “La Chişinău”, ne-a răspuns.

Pădurea închiriată pe 25 de ani

Angajaţii “Moldsilva” recunosc că numărul mare de mistreţi ar fi o problemă. Marian Scobioală de la Direcţia Fond Forestier, Pază şi Protecţia Pădurii, spune că instituţia pe care o reprezintă a propus Executivului să deschidă vânătoarea de mistreţi de la 1 august, dar Guvernul nu a acceptat. Astfel, vânătoarea va începe nu mai devreme de 1 noiembrie şi va continua până la 30 decembrie. L-am întrebat cum ar putea fi rezolvată problema. “Propunerile noastre nu au fost luate în calcul. Cum să fie rezolvată problema?”, întreabă el.

L-am contactat şi pe Ion Platon, vicedirectorul “Moldsilva”, responsabil de încheierea contractelor, cum vede rezolvarea acestei probleme. “Toate problemele vor fi rezolvate. Animalul este animal”, spune Platon, care dă de înţeles că acestea sunt protejate de Legea cu privire la regnul animal. Vicedirectorul mai spune că s-au dat indicaţii arendaşilor să îngrădească fondul forestier acolo unde pădurea se învecinează cu terenurile agricole, fapt stipulat şi în contractul încheiat, potrivit lui, pentru o perioadă de 20 de ani. Contrar vicedirectorului “Moldsilva”, directorul “Decaplac” spune că contractul a fost încheiat pentru 25 de ani.

Procurorul ştie, dar nu spune

Am încercat să discutăm cu procurorul care s-a ocupat de investigarea acestui caz. Iniţial Alexandru Caraman ne-a întrebat ce nou s-a mai întâmplat pe la Copanca, spunându-ne că el cunoaşte detalii interesante, doar că această întrevedere ar trebui coordonată cu biroul de presă. Aşa am şi făcut. După ce am revenit cu un apel telefonic, Caraman ne-a spus că trebuie să cerem permisiunea şefilor, adică a lui Sergiu Garabagiu. L-am contactat pe procurorul Garabagiu. “Şi e de acord să discute?”, a întrebat acesta după ce i-am explicat situaţia. “Vă interesează mistreţii? Sunteţi vânător?”, a continuat procurorul şirul de întrebări. „Din câte îmi amintesc era vorba despre solicitarea unei asistenţe din Rusia, dar nu mai ştiu dacă a venit un răspuns”, a mai spus Garabagiu, sugerându-ne să revenim pe la 13.00. Nici după 13.00 şi nici în ziua următoare, nu a mai răspuns nimeni la numărul de telefon 27 86 60, a lui Sergiu Garabagiu.

Am revenit cu un apel telefonic la Alexandru Caraman. “Terminaţi cu verificările”, a ripostat pe un ton ridicat procurorul responsabil de dosarul mistreţilor. “Nu dau niciun fel de comentarii, ne-am înţeles? Nu dau niciun fel de comentariu pe dosaru’ în cauză”, a mai spus acesta, după care a închis.

Vânătoare ca în Europa

Oleg Ciocoi, preşedintele Consiliului Republican al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor din R. Moldova, consideră că problema poate fi rezolvată. „În acea pădure sunt vreo cinci construcţii. S-ar putea de pus mâncare pentru mistreţi acolo, iar vânătorii să îi prindă”, îşi exprimă punctul de vedere Ciocoi. “Oamenii nu ar mai avea atâtea pagube, iar vânătorii ar putea simţi plăcerea vânatului”, spune el. Oleg Ciocoi crede că, până la 1 noiembrie, data la care se deschide sezonul de vânătoare, ţăranii nu vor avea ce să mai strângă de pe terenurile pe care le îngrijesc. El mai spune că o licenţă pentru vânătoare în R. Moldova e destul de scumpă – 2 500 de lei, fiind valabilă pe două zile. “S-ar puta de făcut altfel: licenţa să coste în funcţie de numărul animalelor care au fost vânate, aşa cum se procedează în mai multe ţări din Europa”, încheie preşedintele Consiliului Republican al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor.

Anastasia NANI



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. STEFANITA

    Uite un articol de exceptie ! De ce l-a ameninţat Voronin pe Filat?

    Nu vă grăbiţi să răspundeţi interogaţiei din titlu. Nu vă faceţi iluzii că întrebarea este atât de uşoară, încât aveţi deja pe buze o replică de nota zece.

    Probleme de traducere
    În ziua de 28 august, într-o sală aglomerată cu deputaţi, ziarişti şi diplomaţi străini, liderul comunist, flancat de două dame, Zinaida Greceanâi şi Maria Postoico, s-a uşurat public printr-o invectivă de mârlan sadea. „Du-te-n hreanu meu! Ne lămurim noi cu tine prin alte metode, băiatu!”. Voronin l-a înjurat şi l-a ameninţat astfel pe Vlad Filat după ce liderul PLDM a spus că AIE va găsi cele opt voturi necesare pentru alegerea preşedintelui republicii si i-a îndemnat pe comunişti sa nu boicoteze prima şedinţa a Legislativului, scrie editorialistul Petru Bogatu de la radio Vocea Basarabiei.

    Dar bătrânul dictator şi-a ieşit din balamale nu doar pentru că Filat i-a avertizat pe deputaţii PCRM să nu saboteze din start lucrările Parlamentului. Voronin a văzut, cu ochii minţii, mai mult de atât. Şi, în consecinţă, şi-a pierdut cumpătul.

    De altfel, stilistica de mahala a comunistului numărul unu n-a mirat pe nimeni. El ne-a obişnuit deja cu ieşirile sale de mitocan. Cu toate acestea, escapada sa vulgară a provocat probleme de traducere şi în mijlocul ziariştilor, şi în cel al ambasadorilor occidentali.

    Nu e vorba însă atât de transpunerea din rusă în română, în engleză sau în franceză a obscenităţilor care au ieşit din gura lui Voronin, cât de capacitatea de a înţelege ce-i de capul lui, care e, de fapt treaba, cu el. Or, acest om, potrivit unui fost consilier al său, are orgolii de elefant închis într-o sală de baie. Deşi e uns cu toate alifiile şi se tăvăleşte în lux, Voronin nu încape în ţarcul numit Republica Moldova. El nu s-ar simţi în largul său, probabil, nici chiar dacă ar pune mâna pe întreaga planetă.

    Dar pentru că nu are nicio şansă să-şi extindă autoritatea în spaţiu, el caută să o perpetueze măcar în timp. Voronin se înverşunează să rămână la guvernare până la sfârşitul vieţii. Acesta îi era planul pe care a început să-l realizeze mai cu seamă de la 2005 încoace când şi-a propus să lichideze opoziţia democratică pentru a o înlocui cu o făcătură în persoana lui Iurie Roşca şi a simulacrului de partid numit PPCD.

    Orchestra lui Vlad Filat
    Numai că urzelile i-au fost date peste cap în 2007. Mai întâi, de Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal prin care clasa politică prooccidentală şi filoromânească din Republica Moldova a început să renască din cenuşă.

    Un adevărat reviriment însă s-a produs odată cu intrarea în avanscenă a lui Vlad Filat. Laborios, şcolit şi pragmatic, el a venit cu un proiect menit să umple imensa breşă ce se căsca în centrul scenei politice. Să antreneze în competiţia pentru putere personalităţi valoroase, afirmate deja în domeniile lor de activitate.

    Vlad Filat este, astfel, primul şi singurul deocamdată politician de la noi care nu şi-a dorit să facă din partidul său un teatru al unui singur actor. A refuzat să-l centreze exclusiv pe figura liderului. A căutat din capul locului să constituie o formaţiune-orchestră, în care contează nu numai vioara întâi, ci toate instrumentele muzicale. Nu întâmplător, partitura politică interpretată de PLDM, în ciuda tinereţii sale, a anihilat cacofonia demagogică a PCRM, jucând un rol enorm în victoria repurtată de opoziţia democratică la 29 iulie 2009.

    Ora dinaintea răsăritului de soare
    Coroborate cu exuberanţa inovatoare a PL, cu experienţa bogată a AMN şi cu spectaculoasa convertire a PD, competenţa şi spiritul rezonabil al liberal-democraţilor care au avut luciditatea în ultimele zile să mai lase de la ei, să-şi calce chiar pe inimă în numele interesului general, au adus în definitiv schimbarea.

    În aceste condiţii, nu e de mirare că Voronin, având-ul în faţă pe Filat, dar şi, implicit, pe Ghimpu, Lupu sau Urechean, a capotat psihic. În ţinuta şi prestaţia lor el şi-a văzut, ca în oglindă, propriul sfârşit politic. Aşa se topeşte noaptea în zorii zilei.

    Că Voronin a suduit şi s-a umplut de penibil era de aşteptat. Ora cea mai întunecoasă este cea dinaintea răsăritului de soare.

    Din Jurnal de Chisinau

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *