Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Ce au în comun? Mătăsaru,…

Ce au în comun? Mătăsaru, Mocanu, Stati, Marinescu şi Netanyahu

colaj
Protestele din 6-7 aprilie s-au soldat cu câteva sute de persoane reţinute şi maltratate, cu 3 tineri omorâţi, cu 2 tineri dispăruţi şi cu 5 persoane care rămân în arest deşi, potrivit avocaţilor acestora, lipsesc probele ce ar susţine învinuirile procurorilor. Potrivit apărării, în prezent, sunt căutate «dovezile» care ar demonstra o eventuală legătură între cei 5 arestaţi, astfel încât scenariul regizat de exponenţii puterii politice de la Chişinău să capete contururi reale. 

Mătăsaru, pentru protestele cu porc şi măgar
După ce, potrivit avocatului Victor Panţâru, CEDO i-a comunicat Guvernului faptul că a primit plângerea lui Mătăsaru despre metodele de tortură la care acesta a fost supus şi despre îngrădirea dreptului la siguranţă, libertate şi viaţă privată, clientul său a declarat greva foamei. «În zilele următoare, Executivul urmează să explice instituţiei europene dacă Mătăsaru a fost torturat şi dacă da, care sunt cauzele violărilor care au cauzat plângerea acestuia», explică Panţâru.

Giulieta Saviţchi, soţia lui Anatol, declara pentru ZdG că este îngrijorată de greva în care intrase soţul său. «Bănuiesc că a refuzat să mănânce nu atât în semn de protest, ci pentru a se proteja de o eventuală tentativă de intoxicare a sa cu substanţe toxice sau halucinante, astfel încât să-l poată determina să-şi retragă cererea de la CEDO», ne-a spus Saviţchi, potrivit căreia singurul motiv din care Anatol este ţinut în arest, fiind tratat cu brutalitate de poliţişti, sunt protestele sale inedite  împotriva corupţiei. «Toţi acei pe care Anatol îi prezenta cu măşti de porc sau măgar acum îşi bat joc într-un mod special de el. Îl bat şi îl terorizează», mai spunea soţia acestuia.
Victor Panţâru, avocatul lui Anatol Mătăsaru, afirmă că protestul din 7 aprilie a constituit un motiv pentru reţinerea lui, tratamentele ulterioare fiind atât de dure din cauza acţiunilor sale anterioare.

Johnattan, «argumentul» românesc al puterii
Arestarea cetăţeanului român-american Netanyahu Johnattan Yerusalayem, de 57 de ani, face parte din tentativa «regizorilor» de a demonstra că cetăţeni ai României au fost implicaţi în «uzurparea puterii». Procuratura Generală spunea, într-un comunicat de presă, că acesta a fost reţinut “în cadrul examinării cauzei penale pe faptul organizării dezordinii de masă şi acţiunilor întreprinse de protestatari». Aceeaşi sursă preciza că, la 9 aprilie, în urma percheziţiei la domiciliul acestuia, au fost depistate şi ridicate hărţi multiplicate, fotografii ale clădirilor administrative, inclusiv ale Parlamentului şi Preşedinţiei, sticle cu substanţe inflamabile. Johnattan a confirmat că s-a aflat în zona protestelor, dar că nu a întreprins acţiuni nelegitime. “El spune că a manifestat paşnic şi că dovezile pe care le-au găsit la el acasă, este vorba de nişte sticle cu un conţinut necunoscut, nu sunt ale sale, ci i-au fost plasate de poliţişti”, explică avocatul acestuia, Roman Mihăieş.

Potrivit lui Mihăieş, în 2004, Netanyahu şi-a făcut studiile la Academia Teologică din Chişinău. În perioada care a precedat protestele, Netanyahu se afla aici, fiind în aşteptarea repartizării unei parohii. O adeverinţă, datând cu 12.12.2008, având şi semnătura ÎPS Vladimir, confirmă că Netanyahu «nu este oprit de a oficia cele sfinte».

La 23 aprilie, Netanyahu a fost eliberat din detenţie preventivă, urmând să fie cercetat în stare de libertate. În aceeaşi zi, însă, procurorii au contestat decizia judecăţii, iar la 24 aprilie, ora 16.00, Curtea de Apel şi-a anulat încheierea din ajun, dispunând arestarea lui Netanyahu pentru 30 de zile. În paralel, Procuratura Militară examinează cererea lui Netanyahu pe faptul maltratării sale în timpul reţinerii şi pe parcursul detenţiei preventive. Potrivit lui Mihăieş, expertiza medico-legală a constatat leziuni corporale în cazul clientului său.

Potrivit ordonanţei de urmărire penală, Netanyahu este cercetat în temeiul art. 285, al. 3, provocarea dezordinilor în masă. Mihăieş susţine că, deşi cei 5 nu au nimic în comun, unii chiar nici nu se cunosc între ei, anchetatorii încearcă «să-i lege unii de alţii». Ei cred că aceste persoane ar fi fost în vreo legătură şi acum fac eforturi să demonstreze acest lucru, greu de demonstrat vreodată.

Mocanu, pentru cetăţenie dublă, fiii săi fiind sub protecţia României
Pe  8 aprilie, dimineaţa, liderul Mişcării Acţiunea Populară, Sergiu Mocanu, a fost luat cu forţa din stradă. 10 persoane în civil, fără a se legitima, l-au transportat la Departamentul Servicii Operative al MAI. Potrivit avocatului Ion Dron, acuzaţiile aduse de procurori sunt «uzurparea puterii şi organizarea dezordinii în masă». Pe 10 aprilie, Judecătoria Buiucani a dispus aplicarea în privinţa lui Mocanu a măsurii de arest preventiv pentru 25 de zile.

Potrivit colegilor lui Mocanu, care au adresat un Memoriu misiunilor diplomatice străine, «acesta a fost reţinut pentru simplul fapt că, la 6-7 aprilie, de rând cu alţi politicieni şi cu 30 mii de protestatari, se afla în PMAN. Mai mult ca atât, avem dovezi care demonstrează că S. Mocanu a încercat să stopeze recurgerea la violenţă, chemând protestatarii la calm. Tentativele avocatului Dron de a prezenta aceste probe au fost refuzate de procuror şi de instanţa de judecată. Judecătorul de instrucţiune a dispus arestarea „…în vederea acordării posibilităţii organului de urmărire penală pentru a acumula probe privind vinovăţia sau nevinovăţia lui S.Mocanu în comiterea acestor fraude”.

Avocatul a calificat decizia drept nefondată, deoarece un cetăţean nu poate fi ţinut în arest în scopul acumulării probelor. În replică, judecata a amintit că Mocanu deţine cetăţenia altui stat (n.r.: română) şi că s-ar putea eschiva de la urmărirea penală.

Stati, pentru milioane, Marinescu, «za kompaniu»
Gabriel Stati a fost reţinut la Odesa, pe 8 aprilie, de forţele de ordine ucrainene, o săptămână mai târziu fiind extrădat la Chişinău. El este cercetat penal «pentru finanţarea acţiunilor violente de protest, dar şi de tentativă de uzurpare a puterii în stat».

Curtea de Apel a respins recursurile avocaţilor omului de afaceri Gabriel Stati şi a angajatului ASCOM Aurel Marinescu privind eliberarea acestora din arest şi cercetarea lor în stare de libertate. Mandatul de arest pe un termen de 30 de zile expiră la 16 mai.

În prezent, Gabriel Stati şi Aurel Marinescu sunt deţinuţi în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău.
Singurul reproş pe care puterea i l-ar putea aduce lui Stati este apelul public al acestuia, făcut în campania electorală, privind schimbarea conducerii comuniste.

Arestarea şi punerea sub acuzare a lui Gabriel Stati a fost făcută după ce Vladimir Voronin a declarat că revoltele de la Chişinău au fost planificate şi plătite de sponsori, iar unul dintre aceştia ar fi fost omul de afaceri Gabriel Stati.
Şi preşedintele PPCD, Iurie Roşca, declarase într-o conferinţă de presă că Stati ar fi implicat în acţiuni de destabilizare.
Avocaţii lui  Stati au depus o cerere la CEDO, cerând examinarea în regim de urgenţă. Ei consideră că Stati a fost extrădat de procurorii ucraineni şi, ulterior, arestat de organele judiciare de la Chişinău în mod ilegal, întrucât la momentul reţinerii sale pe aeroportul din Odesa nu exista un ordin de arest.

Avocatul Vitalie Nagacevschi susţine că în dosarele lui Stati şi Marinescu nu există nicio probă care să-i incrimineze.
Potrivit lui Vlad Gribincea, Procuratura Generală a deschis două dosare penale pe numele lui Gabriel Stati, fiind învinuit de organizarea dezordinii în masă şi de acţiuni de uzurpare a puterii de stat. Deoarece aceste capete de acuzare presupun o eventuală pedeapsă de până la 25 de ani de privaţiune de libertate, cu acordul procurorului, acesta ar putea fi deţinut în arest preventiv până la 12 luni, după care dosarul ar trebui transmis instanţei de judecată. «În prezent, procurorii culeg probe, iar acest lucru nu poate servi drept temeinicie pentru arest», ne-a spus Gribincea.

Aneta GROSU