Cât costă dosarele Primăriei?

În preajma campaniei electorale 2005, mai mulţi funcţionari din echipa primarului de atunci al Chişinăului, Serafim Urechean, au fost reţinuţi, incriminându-li-se acte de corupţie. Au trecut exact patru ani şi R. Moldova este în pragul altor alegeri parlamentare. De atunci până în prezent lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Dosarul acelor funcţionari a rămas şi până astăzi la aceeaşi etapă, adică în instanţa de fond.

Încă în anul 2004, mai mulţi funcţionari de la Primăria Chişinău, Vladimir Şarban, Vlad Modârcă, Ion Paladi, Alexei Cebanenco, Gheorghe Railean şi Anatol Ţurcan, în frunte cu primarul de atunci, Serafim Urechean, au fost învinuiţi de diferite infracţiuni de corupţie.

Începuse cu dosarul ambulanţelor, pornit încă la 30 iunie 2004, ca în toamna aceluiaşi an să se producă câteva reţineri în lanţ. „Inculpaţii” declarau la acel moment că procesele „sunt o răfuială politică, declanşată în scopul discreditării primarului Serafim Urechean”. Ei mai afirmau că soarta lor ar fi fost deja „decisă”, iar procesul de judecată nu este decât „o farsă”.

Cinci funcţionari publici în acelaşi dosar

Decisă sau nu, soarta dosarului nu a evoluat prea mult. Din 2004, când Lilia Vasilevici, preşedinta de atunci a Judecătoriei Centru, a decis conexarea celor şapte dosare a cinci funcţionari publici în unul singur, acesta a rămas la etapa iniţială. Între timp, Lilia Vasilevici şi-a pierdut funcţia de preşedintă a instanţei, iar dosarul, se pare, nu mai are sorţi de izbândă. În prezent, dosarul celor cinci (Vladimir Şarban, Vlad Modârcă, Gheorghe Railean, Ion Paladi, Alexei Cebanenco) este examinat de un complet de judecători şi este în pragul dezbaterilor judiciare.

Cei cinci speră să fie luată o decizie în curând. De altfel, şi judecătorii par obosiţi de acest dosar complex. Ion Busuioc, actualul preşedinte al Judecătoriei Centru, spune că îşi doreşte luarea unei decizii „cât mai repede”. „Sunt prea mulţi implicaţi în acest dosar”, spune Ion Busuioc. „Decizia de conexare a dosarelor în unul singur îi aparţine Liliei Vasilevici şi nu pot să o contestez”, mai adaugă judecătorul. Întrebat cam cât ar costa un dosar ca acesta, Ion Busuioc spune că este complicat să îi estimeze valoarea.

Vladimir Şarban, actualul pretor al sectorului Centru, spune că în total au avut loc peste o sută de şedinţe de judecată şi consideră că dosarul ar putea costa destul de mult. „Dacă ar fi să calculăm toate cheltuielile, cu siguranţă, am obţine o sumă mare. Oare cât costă ziua de lucru a unui procuror? Mă întreb de multe ori de ce, atunci când am fost reţinut, a fost nevoie 20 de ofiţeri, pe lângă cei doi oameni ai legii care mă duceau în cătuşe?”, spune Vladimir Şarban. Totodată, funcţionarul consideră că motivul tergiversării a fost decizia conexării dosarelor. „Sunt dosare care nu au nimic în comun. De ce colegii mei ar trebui să îşi roadă pantalonii pe scaunele instanţei de fond dacă nu au nicio atribuţie la dosarul ambulanţelor?», se întreabă Şarban.

Lilia Vasilevici ne-a spus că, de un an, nu mai poate scoate la capăt dosarul. „Dacă unul iese din spital, altul se internează în loc”, ne-a declarat judecătoarea fără să ne răspundă la întrebarea pe care o adresasem, privind actualitatea deciziei sale de conexare a dosarelor.

Dosarul ambulanţelor costă milioane

Dosarul ambulanţelor, de exemplu, a fost pornit încă la 30 iunie 2004 şi a finalizat de curând. Ex-primarul general al capitalei era învinuit de încălcări şi de prejudicierea bugetului municipal la procurarea a 40 de ambulanţe Volkswagen de la firma „Rumeon”. Deşi instanţa de fond i-a dat dreptate fostului primar, procurorul a atacat decizia la Curtea de Apel, cerând nouă ani de închisoare pentru „inculpat”. Ulterior, tot procuratura a continuat contestarea deciziei Curţii de Apel Chişinău, care a lăsat în vigoare sentinţa Judecătoriei sectorului Centru, de achitare a ex-primarului general al capitalei, Serafim Urechean. Şi Curtea Supremă de Justiţie a respins, la 25 februarie 2009, recursul Procuraturii Generale în dosarul ambulanţelor, calificându-l drept inadmisibil. Urechean a declarat în repetate rânduri că dosarul a fost intentat la comanda politică a preşedintelui Voronin. Curtea Supremă a lăsat în vigoare decizia primei instanţe, care l-a declarat nevinovat pe Urechean.

După 50 de şedinţe de judecată, Serafim Urechean estimează că dosarul său ar valora câteva milioane de lei. „Sute de oameni au fost implicaţi la fabricarea unui singur dosar”, spune Urechean. „Dar câte dosare ca acesta există?”, calculează fostul primar de Chişinău.

Cazul „Anatol Ţurcanu”

Din grupul funcţionarilor publici reţinuţi în 2004, doar Anatol Ţurcanu nu a ajuns în instanţa de judecată. Acesta a fost acuzat într-un dosar privind furtul unor bunuri de aproape două milioane de lei de la regia «Apă-Canal».
Reuşind să părăsească R. Moldova înainte de a fi arestat, el a fost anunţat în urmărire internaţională, iar pozele sale au fost publicate în presa de la Chişinău, figurând ani în şir, la rubrica «Criminali anunţaţi în căutare generală», pe site-ul MAI.

La scurt timp după clasarea dosarului, Ţurcanu a obţinut funcţia de adjunct al Agenţiei pentru Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului. La acel moment el declara pentru Ziarul de Gardă că a obţinut acest post datorită experienţei sale din cadrul Primăriei Chişinău. Apropo, pentru a-şi apăra onoarea şi reputaţia profesională nu a deschis niciun dosar împotriva celor care l-au acuzat de corupţie. Motivul? „Lipsa unui temei juridic”. De remarcat este faptul că şi despre dosarele intentate lui Anatol Ţurcanu, Serafim Urechean spunea că acestea aveau conotaţii politice. Deşi mai figura pe lista Alianţei „Moldova Noastră”, la scurt timp după clasarea dosarului său, Anatol Ţurcanu ne-a spus că nu mai ţinea de niciun partid.

Paladi a învins la CEDO

Între timp, CEDO i-a decizii împotriva R. Moldova. La 10 martie 2009, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea Paladi contra Moldovei şi a obligat Guvernul să achite fostului viceprimar de Chişinău, Ion Paladi, 21 de mii de euro. Amintim că, anterior, CEDO a pronunţat o hotărâre în cazul fostului viceprimar al mun. Chişinău, dar Guvernul nu a fost de acord şi ceruse reexaminarea cazului.

Acum doi ani, CEDO a pronunţat hotărârea în care a constatat că Ion Paladi nu a benificiat de asistenţă mediclă atât timp cât a fost reţinut de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice. Tot atunci Curtea a mai constatat deţinerea lui Paladi sub arest fără un mandat legal după 22 octombrie 2004, când mandatul de arest a expirat. În acelaşi caz, CEDO a constatat violarea art. 34, din cauza pericolului pentru sănătatea reclamantului şi a deficienţelor serioase în executarea măsurilor interimare dispuse de Curte.

Şi alţi funcţionari din grupul celor cinci au ajuns la CEDO. În cazul lui Vladimir Şarban, Curtea de la Strasbourg a stabilit că funcţionarul a fost supus tratamentelor inumane şi degradante şi i-a fost încălcat dreptul la libertate şi siguranţă. Şi în cazul lui Vlad Modârcă Curtea a reamintit Guvernului R. Moldova că interzicerea tratamentului inuman şi degradant reprezintă una dintre valorile fundamentale într-o societate democratică. Curtea a decis că Modârcă s-a aflat ilegal în arest, mai bine de un an, după trimiterea cazului în judecată la 24 octombrie 2004, iar instanţele de drept nu au oferit motive „relevante şi suficiente” pentru menţinerea lui în stare de arest preventiv.

Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului «Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţiei», implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.

Anastasia NANI