Case pentru sinistraţi din 2 conturi

Din momentul în care Guvernul “a dat startul” colectării mijloacelor băneşti pentru cetăţenii afectaţi de inundaţii, în fiecare zi, pe contul special deschis la Ministerul Finanţelor (MF) se donează peste un milion de lei. Cam în acelaşi timp şi scop, Ministerul Construcţiei şi Dezvoltării Teritoriului (MCDT) a anunţat şi el că deschide un cont bancar. Cu toate că modul şi criteriile de repartizare a banilor încă nu au fost stabilite, autorităţile asigură că procesul în cauză va fi unul transparent. În schimb, unii experţi nu sunt prea siguri în corectitudinea acţiunilor guvernării şi bănuiesc că aceştia nu vor pierde ocazia să-şi creeze o imagine preelectorală.

Pe 9 august curent, un comunicat de presă al Guvernului informa că prim-ministrul, Zinaida Greceanâi, a înmânat cheile “de la casele nou procurate, pentru cinci familii sinistrate din raionul Briceni”. Acelaşi comunicat menţiona şi faptul că, în total, au fost cumpărate 35 case, ce-i drept, cu sprijinul unor agenţi economici. Deja la începutul săptămânii curente, MCDT a anunţat că numărul caselor cumpărate, tot de către “diverşi agenţi economici”, s-a ridicat la 53. Respectiv, numărul caselor deteriorate care urmează a fi construite din temelie s-a redus la 230, fără ca autorităţile să cheltuiască un bănuţ din “buzunar propriu”. În acelaşi timp, MCDT deschide “un cont bancar special pentru acumularea operativă a mijloacelor financiare în calitate de ajutoare umanitare, destinate construcţiei de locuinţe în regim de urgenţă”. Rodica Vasiliev, responsabilă de relaţii cu mass-media din cadrul MCDT, nu a putut să ne spună de ce a fost nevoie de un cont bancar şi în cadrul acestei instituţii, din moment ce fusese unul deschis, la MF. Funcţionara nu ne-a putut comunica nici suma acumulată până în prezent.

Sergiu Gaibu, expert economic la IDIS “Viitorul”, spune că nu există niciun risc dacă s-au deschis mai multe conturi cu aceeaşi destinaţie, mai ales dacă ele au fost anunţate şi organele de control pot verifica modul de cheltuire a resurselor financiare. Pe de altă parte, însă, expertul menţionează şi faptul că e nevoie de o delimitare clară a destinaţiei acestor bani de pe conturi. În caz contrar, când scopul este unul general, consideră Gaibu, e greu să depistezi dacă o anumită sumă de bani a fost utilizată în scopul propus. Sergiu Gaibu mai spune că, în sine, contul nu reprezintă un risc de delapidare de fonduri, însă acest lucru se poate întâmpla atunci când au loc tranzacţiile şi nu există transparenţă, adică atunci când nu se ştie exact pentru ce fel de serviciu au fost transferaţi banii, cărui agent economic etc.

Milioane “îngheţate” la moment

Chiar dacă au trecut deja 10 zile de când viceprim-ministrul Victor Stepaniuc a declarat, în cadrul unui briefing, că ajutoarele umanitare materiale colectate au fost practic repartizate, “soarta” mijloacelor financiare, din conturile MF şi MCDT, încă nu a fost stabilită. Menţionăm că pe contul MF, la data de 18 august, erau acumulate peste 14 mil. 900 mii lei, iar pe contul MCDT, la situaţia din 12 august, erau 1 mil. 15 mii lei. Angela Voronin, directoarea Trezoreriei de Stat, subdiviziune a MF, ne-a declarat că nu ştie după ce criterii vor fi repartizaţi banii acumulaţi în contul special. Funcţionara, însă, a adăugat că acest lucru va fi specificat într-o hotărâre de Guvern care urmează a fi aprobată. La aceeaşi hotărâre, încă neaprobată, s-a referit şi Serviciul de presă al Executivului. Cât priveşte MCDT, responsabili din cadrul acestei instituţii ne-au declarat că toată informaţia disponibilă este cea din comunicatele de presă, care însă nu “şoptesc” o vorbă despre modalitatea de repartizare a banilor.

Lilia Caraşciuc, directorul executiv al Transparency International – Moldova, consideră că singura scuză a autorităţilor în acest caz este graba cu care ei încearcă să întreprindă mai multe măsuri, dar care, în final, se transformă într-o debandadă. Deşi, în mod firesc, transparenţă trebuie să fie oriunde sunt bani, Caraşciuc opinează că, la moment, autorităţile nu pot fi învinuite de faptul că încă nu au un plan de repartizare a banilor. “Să le spunem să posteze toate informaţiile pe o pagina web ca să fie transparenţă totală şi să nu construiască case, tot nu e bine”, menţionează directorul. În acelaşi timp,  Carşciuc se arată îngrijorată de faptul că autorităţile ar putea să facă campanie electorală din banii donaţi, pe unde benevol, pe unde semi-benevol.

În schimb, înainte ca prim-ministrul să plece în vacanţă, Guvernul a reuşit să aprobe un proiect de lege care prevede că agenţii economici care vor contribui la repararea şi construcţia caselor inundate să fie scutiţi de impozitul pe venit din suma donată. Prim-ministrul Zinaida Greceanâi a menţionat că proiectul în cauză vine ca un sprijin pentru agenţii economici şi urmează să fie prezentat în regim de urgenţă Parlamentului, după revenirea deputaţilor din vacanţă.

Unii cumpără. Alţii construiesc?

Potrivit unei liste publicată pe pagina web a MCDT, “Moldtelecom” SA este una dintre instituţiile care a cumpărat case pentru sinistraţi. Iurie Ungureanu, consilierul directorului general, ne-a confirmat faptul că “Moldtelecom” a cumpărat 8 case (3 în or. Lipcani şi 5 în s. Şirăuţi, ambele localităţi din r. Briceni). “Totul se coordonează cu puterea locală. Noi întrebăm cine are nevoie de casă, iar autorităţile aleg familiile şi, ulterior, se stabilesc ce case sunt expuse în vânzare”, ne explică consilierul procesul de cumpărare.

Chiar dacă nu ne-a spus ce sumă a cheltuit compania pentru procurarea caselor,  Ungureanu a opinat că acel milion de lei, donat de angajaţii instituţiei, s-a cheltuit deja. De ce “Moldtelecom” a preferat să cumpere case, dar nu să doneze banii pe contul MF, consilierul directorului general explică foarte simplu: “Nu am alocat banii nu pentru că nu avem încredere în MF, Doamne fereşte! Am vrut doar ca să vedem ce am cumpărat, să ştim unde se află, să cunoaştem oamenii care vor trăi în aceste case. Noi am vrut ca să fie ceva real, ce se poate pipăi, nu doar nişte bani pe un cont”.

Totodată, potrivit unor declaraţii controversate, făcute anterior de către Vladimir Baldovici, ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, la finele săptămânii trecute sau la începutul săptămânii curente urma să înceapă construcţia caselor pentru sinistraţi în raionul Briceni. Rodica Vasiliev, de la serviciul de presă al MCDT, nici de această dată nu a putut oferi mai multă informaţie, atât despre firmele selectate care urmează să înalţe casele, cât şi despre ziua demarării lucrărilor de construcţie propriu-zise. Aceasta însă a opinat, că, din moment ce nu există o informaţie oficială, înseamnă că lucrările încă nu au început.

Menţionăm aici faptul că, la începutul săptămânii curente, MCDT, după ce a deschis un cont bancar pentru construcţia de locuinţe în regim de urgenţă”, s-a pronunţat deja pentru “procurarea caselor, ca fiind cea mai operativă din posibilităţile examinate de experţi”.

Companie aleasă şi lucrări stopate

După cum ne-a explicat Maria Panfili, inginer-şef din cadrul instituţiei respective, planul caselor care urmează să fie construite pentru sinistraţii din r. Briceni a fost elaborat de Institutul de stat de proiectări “Ruralproiect” în 1985. Acesta însă a fost adaptat cerinţelor timpului şi specificului terenului. Potrivit Mariei Panfil, locuinţele planificate vor avea fundaţia din beton armat, pereţii din blocuri de calcar, acoperişul şarpant cu ţiglă metalică, iar finisajul interior de 50%. În acelaşi timp, surse din cadrul institutului ne-au comunicat că devizul de chetuieli a fost înaintat spre aprobare la MCDT, iar răspunsul va veni peste câteva zile, din care cauză nu a putut să ne spună costul precis al unei case. Cu toate acestea, cifra aproximativă cu care vehiculează angajaţii “Ruralproiect” este de peste jumătate de milion de lei pentru o locuinţă.

Cu toate că devizul de cheltuieli la ziua de marţi, 19 august, încă nu fusese aprobat, surse din cadrul Primăriei Briceni ne-au spus că lucrările de construcţie a caselor au început încă de joia trecută în s. Criva, unde compania de construcţii “Rom-Prim” sapă deja fundamentul pentru viitoarele locuinţe.

Andrei Popescu, directorul tehnic al companiei “Rom-Prim”, a confirmat faptul că lucrările au demarat la finele săptămânii trecute şi că firma urma să construiască 26 de case. Directorul însă s-a grăbit să adauge că, la ordinul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, lucrările deja au fost stopate. Potrivit lui Popescu, ministerul a decis  să nu mai construiască case pentru sinistraţi, ci să le cumpere. Motivul expus într-un comunicat de presă al MCDT este diferenţa de cost între o casă construită şi una cumpărată, cât şi faptul că majoritatea locuinţelor procurate sunt deja mobilate, au grădini şi constituie adevărate gospodării. Directorul tehnic al “Rom-Prim” ne-a mai spus că firma a fost selectată printr-o scrisoare venită de la minister cu propunerea de a efectua lucrările de construcţie. Asta deşi, potrivit directorului, compania nu a depus nici o cerere sau dosar cu intenţia de a construi ceva.

Referindu-se la “reprofilarea” radicală a MCDT în modul de soluţionare a problemei, Sergiu Gaibu, expert economic de la IDIS “Viitorul”, spune că acest lucru este minusul sistemului decizional şi reprezintă o problemă de management. “A fost luată o decizie negândită, s-au făcut evaluările necesare, apoi acceptă o altă strategie. Acest lucru, de a pune carul în faţa calului, este unul specific pentru RM”, menţionează expertul. Chiar dacă Sergiu Gaibu zice că această problemă este una destul de frecventă şi în domeniul privat, tot el subliniază faptul că, la nivel de Guvern, totul trebuie să fie făcut cât mai profesional, iar o strategie să fie bine gândită, înainte de a o accepta.

Nicolae CUŞCHEVICI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *