Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   "Caracatiţa forestieră" înghite bugetul public

„Caracatiţa forestieră” înghite bugetul public

„Hoţii mici ajung în ştreang. Hoţii mari sunt salutaţi pe stradă”.
(Wilhelm Wander)Schemele de spălare a banilor sunt atât de bine gândite, încât, deşi încălcările par evidente, nu are cine le developa din două motive: de frică sau pentru că toţi sunt implicaţi în aşa-numita „caracatiţă forestieră”. Recent, însă, supăraţi că au fost scoşi din funcţii, mai mulţi lucrători silvici au decis să rupă lanţul tăcerii. Având în vedere contextul în care fac dezvăluirile, admitem că nu sunt prea obiectivi, dar sperăm ca măcar astfel să provocăm o discuţie privind pepinierele şi banii publici.

Ori loial, ori „trădător”

Foşti şefi de ocoale silvice, ingineri şi pădurari ne-au povestit detaliat cum se spală banii în procesul de livrare şi cumpărare a materialului săditor, în special a nucului. „Am fost somaţi să semnăm numeroase facturi false. Mi s-a spus clar că dacă nu fac asta, voi fi demis imediat. Acum ne este frică pentru familiile noastre. (…) Suntem ameninţaţi, ni se ascultă telefoanele. Fiul lui Popuşoi se pare că lucrează la SIS aşa că temerile noastre sunt justificate”, ni s-au confesat pe rând mai mulţi silvicultori.

Totul a început în 2006, odată cu aprobarea Programului Naţional pentru Dezvoltarea Culturii Nucifere. Pe parcursul a doi ani (2006—2008) întreprinderile silvice din ţară au procurat aproximativ 300 mii de puieţi de nuc negru de mărime mică la un preţ de 12 lei 50 bani bucata de la SC „AMG-Kernel” SRL. Asta pentru că întreprinderile silvice s-au angajat în realizarea Programului, cumpărând puieţi din alocaţii bugetare. Astfel, în 2007, prin Hotărârea Guvernului nr.189, pentru înfiinţarea plantaţiilor nucifere au fost alocate 3 milioane lei, iar în 2008 suma a fost dublată.

Operaţiunea „Cumpăr de la mine”

Silvicultorii acuză că materialul săditor era procurat de către „AMG-Kernel”de la ÎS „Iargara” la un preţ de 1 — 2,5 lei bucata şi livrat apoi ocoalelor silvice contra unei plăţi de cinci ori mai mare, susţin silvicultorii, arătându-ne facturile fiscale care le confirmă spusele.

La 16 ianuarie 2008 întreprinderea SC „AMG-Kernel” SRL, în baza facturii fiscale seria UZO419022 a procurat de la Întreprinderea Silvică „Iargara” 120 mii de puieţi de nuc nealtoit la preţul de 2 lei 50 bani bucata. În total s-au cheltuit 36 mii lei, inclusiv TVA. Deja în luna martie întreprinderea SC „AMG-Kernel” SRL a livrat întreprinderilor silvice Orhei, Teleneşti, Şoldăneşti, Tighina etc. aproximativ 30 mii de puieţi de nuc negru şi negru nealtoit în valoare totală de 400 mii lei, ceea ce înseamnă 13 lei bucata.

Aceleaşi întreprinderi silvice au fost pomenite şi de consilierul directorului general al „Moldsilva”, Petru Stratulat, care este şi membru al Consiliului Naţional pentru Coordonarea Activităţilor de Plantare şi Cultivare a Culturilor Nucifere. Stratulat a spus că întreprinderile menţionate deţin „cele mai impunătoare pepiniere”, inclusiv de nuciferele.

Tranzacţie dublă în 6 zile

Tradiţia acestor vânzări duble cu creşeterea preţurilor e mai veche. În anul 2006 s-a procedat în acelaşi mod. ÎS Şoldăneşti a livrat către „AMG-Kernel” 27.850 puieţi de nuc la preţ de 2,08 lei bucata, în valoare totală de 69.625 lei (factura fiscală SV 0595043 din 08.11.2006). Peste doar 6 zile, aceeaşi sumă de 69.625 lei apare în factura fiscală SV0596588, însă de data „AMG-Kernel” vinde doar a 5.802 puieţi de nuc. Aceeaşi procedură au efectuat-o, ca trase la indigo, mai multe întreprinderi silvice. Din 2006 până în 2008 „AMG-Kernel” a livrat întreprinderilor silvice peste 250 mii de puieţi de nuc şi a primit pentru aceasta peste 2,6 milioane lei.Directorul „AMG-Kernel” SRL, Victor Guţu, a confirmat livrarea puieţilor de nuc la întreprinderile silvice, dar susţine ca de la întreprinderi el a procurat doar altoi şi portaltoi de nucifere şi nicidecum puieţi.

„Este o greşeală a oamenilor incompetenţi. Nu încuraţi iţele. „AMG-Kernel”, de fapt, cumpără altoi îl creşte în sere şi livrează către întreprinderile silvice puieţi de un an sau doi”. Aşa a reacţionat şi consilierul directorului ÎS „Moldsilva”, Petru Stratulat. A fost mai greu să obţinem o explicaţie cum de aceeaşi sumă figurează în 2 faczuri fiscale la o distanţă de doar 6 zile, dacă altoii urmează să fie crescuţi în sere luni de zile.

„Să nu vă mire dacă şefii actuali ai întreprinderilor silvice vor anunţa într-o bună zi că nu dispun de numărul necesar de puieţi de nuc şi că sunt nevoiţi să-i cumpere. Aşa făceam şi eu până nu demult de frică să nu fiu concediat. Şi asta chiar dacă întreprinderea pe care o conduceam avea pepinierele pline cu material săditor, inclusiv cu puieţi de nuc”, a recunoscut un fost director Iurie H.

Toţi cei pe care i-am contactat au afirmat parcă în unison că duc lipsă de puieţi de nuc. „Trebuie să verific facturile. Nu cred că întreprinderea a cumpărat puieţi de care nu are cu adevărat nevoie şi, vă daţi seama, nu ne putem permite să-i procurăm (puieţii) la preţuri exagerate”, ne-a spus cam speriat Anatolie Cojocar, directorul ÎS Şoldăneşti.

Deficit artificial?

Schema profitului de pe urma creării deficitului artificial este foarte simplă. Potrivit lucrătorilor silvici, directorii de întreprinderi semnează contracte păguboase pentru stat, creînd astfel deficit financiar artificial. Cu cât mai mare este deficitul cu atât mai mulţi bani se iau din Bugetul de stat. Dacă în 2007 diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a SA „Moldsilva” era de aproximativ 40 milioane lei, în 2008, deficitul acestei societăţi pe acţiuni depăşea 100 milioane lei. 50% din această sumă a fost acoperită din bani publici.

În 2006, aria plantaţiilor cu nuc a crescut cu 650 ha, iar în 2007 – cu 850 ha. Interesul de a sădi livezi de nuci este, însă, în continuă creştere. Gospodăriile din ţară „au solicitat” material săditor pentru alte 3000 – 4000 ha. Silvicultorii spun că e vorba de o nouă procedură de spălare de bani cu puieţi de nuc.

Acest articol a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova (CCMSCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic al Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) pentru Republica Moldova. Conţinutul articolului este responsabilitatea autorului şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea AED, IREX, MCC, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.