Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Carabinierii, în "cuşca lui Bobic"

Carabinierii, în „cuşca lui Bobic”

Barăcile de lemn din str. Pietrarilor ridicate în perioada sovietică, în care abia îşi duc traiul 10 familii ale carabinierilor, reprezintă o „privelişte” pe care o sesizează în fiecare zi multă lume, inclusiv unul dintre rezidenţii de lux din vecinătatea barăcilor, Oleg Voronin. De ani de zile familiile carabinierilor bat pe la uşile miniştrilor de Interne, cerând condiţii mai bune de trai. Ministrul Papuc le-a spus să se adreseze la Isus Hristos, iar Valentin Mejinschi evită să-i primească în audienţă.

Victor Zuza, fost participant la conflictul armat de pe Nistru, iar în prezent ofiţer în cadrul trupelor de carabinieri, a fost lăsat în 1998 să locuiască, împreună cu familia, în una dintre odăile barăcilor din str. Pietrarilor, 1/3. În trecut, aceste spaţii, care cu greu pot fi numite locuinţe, au reprezentat clădirea fostului Stat-Major. Actualmente aici mai locuiesc 10 familii ale colaboratorilor Departamentului Trupelor de Carabinieri ale MAI. Până nu demult, aceştia nu aveau nici măcar acces la apă, gaz, sistem de canalizare sau evacuare a deşeurilor. Desigur că nu putea fi vorba nici de încălzire, de aceea în ultimii ani locatarii şi-au construit şi sobe.

Potrivit Alionei, soţia lui Victor Zuza, în trecut barăcile adăposteau peste 20 de familii, însă cu timpul o parte dintre acestea, nemulţumite de condiţiile de trai, au plecat, lăsând odăile pe seama celorlalţi locatari. „Abia de mai rezistăm. Vine din nou anotimpul rece şi iar va trebui să adunăm defoc. Când e ger, stau numai cu mâna pe lemne, pentru că altfel îmi îngheaţă copiii de frig”, ne spune Aliona Zuza.

Ţara e în restaurare, nici Hristos nu ajută”

Locatarii barăcilor au cerut în repetate rânduri să fie primiţi în audienţă la miniştrii de Interne. În 2005, au obţinut totuşi o întrevedere cu ministrul Papuc. Acesta, potrivit Alionei Zuza, ar fi încurajat-o să se adreseze lui Isus Hristos, asigurând-o că nici acolo nu va fi ajutată. „Nimeni n-o să vă ajute. Oare nu vedeţi că ţara e în restaurare şi nu sunt surse financiare?” ar fi întrebat-o ministrul.

În 2005 ministrul Papuc le-a promis locatarilor, într-o scrisoare, că va construi un cartier locativ prin metoda de ipotecă, care va prevedea îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru toţi colaboratorii trupelor de carabinieri. „Dumneavoastră veţi fi primii”, i-a asigurat Papuc. Între timp, a fost demis din funcţie.

Deoarece nimic nu s-a schimbat în statutul barăcilor, carabinierii s-au adresat şi noului ministru, Valentin Mejinschi. Ei consideră că noul şef evită, deja de câteva luni, să discute cu subalternii săi despre posibilităţile de ameliorare a condiţiilor de trai. Potrivit oamenilor, prima cerere a fost trimisă către MAI la 10 iunie. După ce nu li s-a răspuns la prima scrisoare, angajaţii Ministerului le-au sugerat locatarilor să mai scrie o cerere, prin care să ceară o întrevedere cu mai marele angajaţilor de la MAI. A doua scrisoare oamenii au depus-o la 14 iulie. După o lună, aceştia au aflat că numele lor nu figurează în lista persoanelor care urmează să fie primite în audienţă la ministru. Indignaţi de indiferenţa funcţionarilor publici, oamenii sunt convinşi că în situaţia lor se află mii de cetăţeni din republică.

Ca-n „cuşca lui Bobic”

Ţinând cont de privatizările de terenuri care au loc prin preajmă, carabinierii se tem că într-o zi teritoriul pe care este amplasat căminul improvizat în care locuiesc va fi vândut, şi ei vor pierde şi ceea ce au, fără să obţină ceva în loc. De aceea, au insistat în repetate rânduri să le fie recunoscut dreptul de proprietate asupra odăilor în care locuiesc. În 2007, şeful de atunci al Statului-Major al trupelor de Carabinieri ale MAI, Nicolae Bezerău, a eliberat fiecărei familii câte un certificat de confirmare a faptului că locuieşte în căminul situat pe str. Pietrarilor, 1/3. Oamenii însă susţin că acest act nu are nici o putere juridică şi că nu demonstrează că ei ar fi proprietarii locuinţelor. „Trăim ca-n cuşca lui Bobic”, şi-au apreciat, în concluzie, oamenii statutul locativ.

În 2005, carabinierii s-au adresat deputatului Gheorghe Susarenco. Acesta, printr-o interpelare, a primit un răspuns de la MAI că „familiilor li s-a propus câte o odaie în căminul din str. Suceava, 120, pe care persoanele sus-numite le-au refuzat din motive necunoscute”. Oamenii spun că nu au primit niciodată vreo propunere de acest fel din partea Ministerului, iar despre odăile din cadrul căminului din str. Suceava ştiu doar că au fost împărţite cu „hapca”.

În solicitarea sa adresată Primăriei şi MAI, avocatul parlamentar Iurie Perevoznic consideră că o soluţie pentru rezolvarea conflictului locatarilor din strada Pietrarilor ar fi transmiterea imobilului la balanţa Administraţiei Publice Locale. Acest lucru le-ar permite locatarilor să efectueze lucrările necesare de reconstrucţie, pentru ca mai apoi imobilul să fie dat în exploatare ca fond locativ, după care ar urma eliberarea bonurilor de repartiţie.

Surse din cadrul Departamentului de Carabinieri al MAI au declarat pentru Ziarul de Gardă că, pe timpuri, familiilor din str. Pietrarilor, din contul spaţiului locativ care era prevăzut pentru militarii în termen, le-au fost oferite odăile din barăci pentru a avea unde locui. „La acel moment s-a făcut tot ce s-a putut din partea Trupelor de Carabinieri. În prezent, nu dispunem de apartamente şi nu avem ce le oferi locatarilor, însă în cazul în care se va decide înstrăinarea terenului, oamenii nu vor fi lăsaţi pe drumuri”, ni s-a comunicat.

Maria Creţu, asistent juridic în cadrul Primăriei Chişinău, a confirmat că din partea locatarilor din str. Pietrarilor au parvenit mai multe petiţii, prin care oamenii cereau informaţii asupra statutului terenului pe care locuiesc. Potrivit juristei, în prezent loturile din vecinătatea celui din str. Pietrarilor 1/3 sunt în litigiu, însă indiferent de hotărârile judecătoreşti care vor fi luate, acestea nu vor afecta locatarii. „Nu este nici un pericol ca locatarii să rămână fără terenuri, deoarece acestea aparţin statului” a menţionat jurista.

Diana RAILEAN