Campania „falsurilor”, fără vinovaţi
La aproape o lună de la sfârşitul campaniei electorale pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău, procurorii încă nu au reuşit să dezvăluie misterele ei: cine a ordonat falsificarea ziarelor „Timpul” şi „ZdG”, dar şi circumstanţele falsificării Monitorului Oficial al României. În ambele cazuri de falsificare, cei care au avut de suferit au fost membrii Partidului Liberal (PL), în special candidatul acestei formaţiuni la funcţia de primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă.
Ion Diacov: „Nu văd nimic penal”
„Odată cu expertiza, s-a constatat că Monitorul Oficial al României a fost falsificat, iar acum se lucrează pentru a stabili cine şi cum…”, ne-a spus Ion Diacov, şeful Procuraturii municipale, în a cărei gestiune se află acest caz. „Noi încă nu am pornit dosar penal, este doar un material de control. Eu, deocamdată, nu văd nimic penal acolo. Este vorba despre Monitorul Oficial al unei ţări străine, nu e un document care la noi să acorde careva priorităţi. Te poţi adresa în judecată cu aşa problemă pe o cauză civilă, cum ar fi denigrarea, dar penal, la acest moment, nu văd nimic”, ne-a explicat Diacov. „Acum încă se lucrează, nu mi s-a raportat nimic. Încă nu ne-am aşezat să discutăm toate circumstanţele”, a conchis acesta, lăsând să se înţeleagă că acestui caz nu i se mai acordă o atenţie foarte mare şi că, cel mai probabil, vinovaţii de falsificarea Monitorului Oficial al României vor scăpa basma curată.
Urmărirea penală, finalizată „cam într-o lună”
Lucreţia Zaharia este procuroarea care se ocupă de cazul falsificării „Ziarului de Gardă” şi „Timpului de dimineaţă”. Nicolae Chitoroagă, şeful Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale din cadrul PG, ne-a spus că urmărirea penală va fi finalizată pe acest caz „cam într-o lună de zile”. „Acum se mai efectuează nişte acţiuni de urmărire penală şi după asta o să ne apreciem şi cu calificarea faptei, şi cu decizia adoptată pe această cauză”, a remarcat Chitoroagă. Acesta a ţinut să precizeze că nu există date privind implicarea politicienilor în „clonarea” celor două publicaţii. „Ucrainenii au fost audiaţi, au statut de bănuit. Nu au fost audiaţi careva candidaţi electorali în legătură cu falsificarea celor două ziare. Nu avem date privind implicarea unor politicieni în infracţiunea dată”, ne-a spus Chitoroagă.
„Clienţii mei sunt, practic, lăsaţi în pace”
Vitalie Nagacevschi, avocatul lui Oleg Havici şi Iaroslav Koţiuba, ne-a spus că nu are noutăţi referitoare la cazul în care au fost implicaţi clienţii săi. „Ultima dată, săptămâna trecută, când m-am interesat, ei se aflau în R. Moldova. Ştiu doar că se lucrează asupra acestui dosar. În ce măsură se lucrează, nu vă pot spune, atâta timp cât clienţii mei sunt, practic, lăsaţi în pace. Aşteptăm decizia care va fi adoptată de procuratură şi vom vedea în ce direcţie se va merge”. Vitalie Nagacevschi susţine că nu a existat temei pentru intentarea unui dosar penal pe numele celor doi ucraineni. „O spun sus şi tare. Nu există niciun temei pentru dosar penal. Aceste fapte nu întrunesc componentele unei infracţiuni penale. Nu se pune problema acum dacă ei recunosc sau nu că au participat la falsificarea ziarelor. Vis-a-vis de aceasta, acum nici nu se discută. Noi abordăm problema în faţa organului de urmărire penală în sensul că nu există infracţiune, şi gata. Dar au făcut ei asta sau nu, e deja partea a doua a medaliei”, a afirmat Nagacevschi.
Acesta merge pe ipoteza că clienţii săi nu au comis nicio infracţiune. „Pentru ce să fie măcar amendaţi? Ei nu au comis nicio infracţiune. Dacă există careva pretenţii de ordin civil, persoanele care consideră că li s-a adus un anumit prejudiciu nu au decât să se adreseze instanţei de judecată şi să solicite repararea pagubei, dacă o vor demonstra. Răspundere penală nu există, ea nu poate exista. E o încălcare a tuturor principiilor existente în Europa. Convenţia Europeană e foarte strictă în asemenea cazuri”, a ţinut să amintească Nagacevschi.
Cernei: „Procuratura nu-şi face datoria”
Oleg Cernei, şeful adjunct al staff-ului electoral al PL în campania electorală recent încheiată, a spus că, din cele relatate mai sus, reiese că Procuratura nu-şi face datoria şi-şi mimează activitatea. „Este regretabil că au fost prinşi doi cetăţeni, unul dintre care este membru al Consiliului de Administraţie al Ucrainei, la care au fost depistaţi mii de euro, dolari, dar până acum nu avem niciun răspuns. De ce procuratura nu răspunde acum unde-s banii găsiţi? I-au confiscat, au venit în bugetul de stat? Sunt lucruri care trebuie clarificate. Înţeleg că procuratura muşamalizează cazurile acestea. Dacă le muşamalizează, înseamnă că devin complici. Din păcate, în această ţară a surprizelor avem diletanţi care ocupă funcţii de stat şi care-şi bat joc de cetăţenii R. Moldova”, a precizat Oleg Cernei, care crede că procuratura are obligaţia să le spună oamenilor cine stă în spatele celor două ziare, şi consideră că pentru asta există destule probe.
Falsificarea zairelor — un hobby al moldovenilor?
Sorina Ştefârţă, redactor-şef coordonator, ziarul Timpul, spune că, împreună cu colegii săi, a sperat că numele comanditarului va fi făcut public până la 5 iunie – aşa cum, de altfel, s-au angajat să facă şi reprezentanţii organelor de drept. „Iată, însă, au trecut şi alegerile din 19 iunie, iar autorii „clonelor mediatice” continuă să umble liberi şi mândri prin Chişinău, de parcă ceea ce au făcut n-ar fi sfidat normele nici morale, nici legale. Explicaţia e una singură: procuratura continuă să fie subordonată politic, iar politicienii nu sunt interesaţi ca societatea să-şi cunoască „eroii” – adică falsificatorii, în acest caz. Prin acelaşi control politic asupra organelor de drept se explică şi faptul că, mai nou, Procuratura susţine că în spatele clonelor n-ar fi stat un personaj politic. De parcă falsificarea unor ziare naţionale cu impact, acţiune pe care se cheltuiesc mii de euro, ar fi un simplu hobby al moldovenilor”, spune Ştefârţă, precizând că ar fi sigură de faptul că procuratura ştie şi cine, şi de ce a clonat cele două ziare, doar că, judecând după (dez)interesul manifestat de organele de drept — încurajate de politicieni –, s-ar putea să nu mai aflăm cine sunt ei.
Cum a început totul?
Pe 26 aprilie 2011, ZdG atenţiona opinia publică că a fost supusă unui atac de imagine fără precedent. În Chişinău, dar şi în alte localităţi ale R. Moldova, au fost distribuite ziare ilegale, tipărite în mod criminal, care conţineau logoul, corpul de literă, numele de rubrici ale redacţiei ZdG, dar cu un conţinut impropriu, manipulator şi denigrator pentru imaginea ZdG.
Pe 8 mai 2011, la aproape două săptămâni de la apariţia „pe piaţă” a clonei ZdG, numită „Ziarul de Chişinău (ZdC)”, la Chişinău a fost distribuit „Timpul Chişinăului”, o clonă a cotidianului „Timpul de dimineaţă”, cu aceleaşi caracteristici ca şi în cazul ZdG. Pe 14 mai, responsabili din cadrul MAI susţineau că au fost reţinute persoanele care au tipărit cele două ediţii „clonate” ale „ZdG” şi „Timpul de Dimineaţă”, intitulate „Ziarul de Chişinău” şi „Timpul Chişinăului”. Aceştia erau ucrainenii Oleg Havici şi Iaroslav Koţiuba, specialişti în campanii de PR şi comunicare. Pe 16 mai, Gheorghe Malic, şeful Departamentului Urmărire Penală din cadrul MAI, declara că cei doi ucraineni acţionau în favoarea unui concurent electoral. Reprezentantul MAI a lăsat să se înţeleagă că cel favorizat a fost candidatul PCRM, Igor Dodon.
Pe 17 mai, Judecătoria Centru decidea eliberarea ucrainenilor din arest preventiv. Pe 24 mai 2011, Curtea de Apel Chişinău decidea ca ucrainenii să fie cercetaţi în stare de libertate, fără dreptul de a părăsi localitatea. De atunci, informaţii despre clonarea celor două ziare au fost din ce în ce mai puţine.
Pe 9 iunie 2011, la 4 zile de la încheierea primului tur de scrutin, Igor Dodon, în calitatea sa de deputat, depunea o sesizare la PG, prin care îl acuza pe Dorin Chirtoacă de implicare în scheme de corupţie. Ca dovadă, Dodon anexa o copie a Monitorului Oficial al României, prin care încerca să demonstreze pretinsele fraude în achiziţionarea celor 102 troleibuze.
Pe 16 iunie, Procuratura stabilea că extrasul din Monitorul Oficial prezentat de Igor Dodon era un fals. „S-a constatat că extrasul de pe aversul a 4 file depuse la PG de către Igor Dodon a fost realizat la imprimantă laser. Probabil, textul dat putea fi extras direct de pe internet”, se arată în răspunsul venit de la PG. Tot atunci, Chirtoacă spunea că „Igor Dodon este falsificator de documente oficiale şi va trebui să răspundă în faţa judecăţii”.
