Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Camere "lipite cu scotch şi…

Camere „lipite cu scotch şi legate cu sârmă” la preţ de milioane

288-vorvideoÎn acest an Companiei Teleradio-Moldova  (TRM) i-au revenit din bugetul de stat peste 90 mil. de lei, adică de aproape două ori mai mult decât pentru spitale sau de aproape trei ori mai mult decât pentru grădiniţe. TRM este privilegiată chiar şi în comparaţie cu Procuratura, căreia i-a revenit cu aproximativ 10 mil. de lei mai puţin.

Pe de o parte, preşedintele Companiei, Valentin Todercan, spune că suma din buget este destul de mică în condiţiile în care „toate camerele de la televiziune sunt lipite cu scotch, legate cu sârmă”, aşa cum a declarat el anterior. Pe de altă parte, alte televiziuni independente şi care fac emisiuni în corespundere cu standardele deontologice au sedii puţin mai mari decât biroul preşedintelui TRM, Valentin Todercan.

În timpul evenimentelor din 7 şi 8 aprilie, când se protesta violent faţă de rezultatul alegerilor legislative din 5 aprilie, postul naţional de televiziune „Moldova 1” transmitea emisiuni de divertisment din arhive şi filme în desen animat.
Maniera silenţioasă a acestui principal post TV din Moldova cu statut public a ajuns până la Comitetul Cooperării parlamentare „UE-Moldova”. La câteva săptămâni după acele proteste, preşedinta acestui comitet, parlamentarul EU Marianne Mikko, a efectuat o vizită la Chişinău pentru a se documenta din prima sursă. La scurt timp, Mikko a declarat că „lupta pentru libertatea de exprimare pentru postul public „Moldova 1″ este una pierdută”.

Reporterii de la „Moldova 1” nu au fost agreaţi la proteste

La scurt timp, a urmat şi răspunsul lui Valentin Todercan la întrebările reprezentanţilor UE: „La 7 aprilie „Moldova 1” n-a organizat transmisiune în direct de la evenimentele din centrul oraşului din mai multe motive: 1. Compania nu dispune de care de reportaje cu staţii de alimentare autonome. În cazul dat, era imposibil de conectat carele noastre mobile la o sursă de energie, cu atât mai mult că evenimentele s-au desfăşurat în mai multe locuri – în PMAN, la Preşedinţie şi la Parlament. 2. Exista un pericol real de a supune distrugerii şi vandalizării aceste care mobile, cum s-a procedat cu cele şase maşini specializate ale serviciului de pompieri. Exemplul cum s-a procedat cu echipamentul postului Eu TV este, credem, suficient de concludent. 3. Erau supuşi pericolului angajaţii Companiei, faţă de care se demonstrau acte de agresivitate şi intoleranţă. Se cunoaşte foarte bine cazul distrugerii de către protestatari a unei camere de luat vederi a TV „Moldova 1” cu agresarea fizică a operatorului. 4. La fel, se cunoaşte faptul că la reflectarea evenimentelor nemijlocit din centrul lor au fost agreaţi de organizatori doar reporterii de la Pro TV, o filială a unui post de televiziune privat român, ai postului de radio „Vocea Basarabiei”, finanţat de fundaţii din România, şi ai posturilor străine de radio şi televiziune.”

Deşi a invocat motivul lipsei carelor, televiziunea publică deţine trei maşini de acest fel, una dintre acestea fiind importată din Norvegia încă în 2006, printr-un decret al preşedintelui Voronin.

TRM nu are scaune şi mese

De fapt, „Moldova 1” a fost monitorizată şi supusă criticilor în mai multe rânduri. Conform raportului de monitorizare a campaniei electorale de către mass-media, realizat în cadrul Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte – Coaliţia 2009, postul public „Moldova 1” a activat ca un departament de manipulare şi propagandă al PCRM, în detrimentul partidelor de opoziţie. „Toate buletinele de ştiri ale acestor posturi au fost concepute cu intenţia evidentă de a influenţa electoratul în favoarea unui singur concurent electoral, discreditând în acelaşi timp alţi concurenţi cu şanse de a accede în Parlament. Contrar principiilor democratice, ale sistemului pluripartidist, alegătorilor li s-a inoculat ideea că partidul de guvernământ este singura formaţiune care reprezintă ordinea, stabilitatea, bunăstarea, partidele de opoziţie fiind prezentate ca sinonime cu anarhia, haosul, sărăcia, zarva şi cearta nesfârşită”.

Pe de altă parte, personalul de la „Moldova 1” spune că reportajele puse pe post depind foarte mult de capitolul financiar. Încă în 2008 conducerea Companiei Teleradio-Moldova a cerut autorităţilor centrale majorarea finanţării de la buget a companiei. Deşi în acest an bugetul a crescut de aproape două ori (n.r. – în 2008 bugetul TRM a fost de 51 mil. de lei), Valentin Todercan continuă să se plângă de lipsa resurselor financiare. „Noi nu avem scaune, nu avem mese, nu avem cu ce face un decor. Să nu credeţi că la „Moldova 1″ nu se fac dezbateri publice sau politice pe motiv că nu se vrea, ci pentru că nu avem cu ce lucra”, a precizat Valentin Todercan.

Contracte de două milioane de euro

În 2008, de exemplu, TRM a semnat 78 de contracte în sumă de aproape 57 mil. de lei şi aproape 1,5 mil. de euro. Din aceşti bani au fost achiziţionate computere şi tehnică de calcul (1 217 335, 00 lei); utilaj TV şi Radio (4 654 746, 51 lei şi 29 997, 00 euro); servicii pentru executarea lucrărilor de proiectare la reparaţia capitală a clădirii studioului (3 154 468, 00 lei); reparaţii (2 565 916, 15 lei); echipament TV şi instalarea acestuia (15 825 421, 85 lei şi 728 134, 76 euro); sistem de iluminare şi instalarea lui în studio (719 858, 00 euro).

Solicitat să comenteze aceste cifre, Todercan a confirmat că conducerea TRM a încheiat contracte cu partru firme de peste hotare, care se obligă să furnizeze echipament tehnic în valoare de peste 2 mil. de euro. Acum, o parte din tehnică în valoare de aproximativ 700 de mii de euro se află la depozitul Centrului Tehnic al televiziunii. Potrivit lui Todercan, jurnaliştii nu pot utiliza aceste bunuri pentru că nu a fost achitată valoarea totală a acestora. „Urmează să achităm a doua tranşă, dar nu avem bani”, afirmă Todercan. Sursa de bani se pare că a fost identificată deja. „Aşteptăm noul Guvern, ca să avem cu cine discuta”, a explicat el.

Totodată, Todercan a spus că o televiziune care se respectă schimbă tehnica o dată la cinci ani. Adică, dacă în 2007 Departamentul Actualităţi a fost reutilat, aceasta ar însemna că în 2012 ar trebui reutilat din nou.

De fapt, atunci, în 2007, când a fost reutilat Departamentul Actualităţi, au fost instalate computere noi, mese de montaj, s-a făcut reparaţie. Totuşi, Todercan spune că, deşi departamentul deţine cele mai bune camere, acestea oricum sunt insuficiente. „Camera de filmat pe care a spart-o Anatol Mătăsaru, de exemplu, a costat aproape 28 mii de euro”, explică Todercan. Potrivit lui, cele trei care de transmisiune pe care le deţine televiziunea sunt puţine. „Astăzi televiziunea se face cu care mai mici şi mai mobile. Ne-ar trebui unul la sud, altul la nord şi al treilea la centru”, explică el.

În perioada electorală, televiziunea a încasat din publicitate peste 4 mil. de lei. Aceşti bani însă nu au putut fi folosiţi la reutilarea televiziunii. „Au fost achitate facturile şi serviciul de radiocomunicaţii”, explică Valentin Todercan. „Pe parcursul unui an, 24 de milioane de lei trebuie achitaţi pentru radiocomunicaţii. Salarizarea este de 46 milioane de lei pentru un an. Dacă faceţi un calcul, vă daţi seama că nu rămâne prea mult pentru dezvoltarea Companiei”, explică Todercan.

Conducerea este premiată, în deficit bugetar

Deşi se plânge de lipsa resurselor financiare, în acest an Consiliul de Observatori a luat trei hotărâri de premiere a conducătorilor. „În temeiul rezultatelor obţinute în implementarea programului de dezvoltare a Companiei „Teleradio-Moldova”, Consiliul de Observatori hotărăşte a premia preşedintele Companiei „Teleradio-Moldova”, V. Todercan, cu un premiu în valoarea unui salariu lunar”, decizie luată la începutul anului. Chiar înainte de alegerile parlamentare, la 3 aprilie, au fost premiaţi cu un salariu lunar şi cei doi directori, Adela Răileanu şi Veaceslav Gheorghişenco.

Valentin Todercan a refuzat să ne spună care este salariul său lunar, deoarece „Codul Muncii îmi dă dreptul de a păstra confidenţialitatea”.

Potrivit Codului Audiovizualului, salariul preşedintelui Companiei este stabilit de Consiliul de Observatori şi ajunge până la cinci salarii medii lunare ale personalului de creaţie al instituţiei. Salariul celor doi directori ajunge până la patru salarii medii lunare ale personalului de creaţie al Companiei. Potrivit reporterilor de la TRM, salariile pe care le încasează lunar variază între două mii şi trei mii de lei. Deci s-ar putea ca salariul lunar al conducerii să ajungă la zece mii de lei sau poate mai mult.

Pentru ce au fost premiaţi cei trei responsabili de la TRM? „A fost mărit volumul de emisie, Eurovisionul a fost organizat destul de bine”, explică Mariana Şlapac, preşedinta Consiliului de Observatori. Totuşi ea a recunoscut că există şi multe probleme. ” ‘Mesager’ este una dintre cele mai vulnerabile emisiuni. Trebuie de lucrat ca să îl îmbunătăţim. Am vorbit despre acest buletin de ştiri de mai multe ori. De vreo patru ori în ultimele două luni. Probabil, pluralismul de opinie uneori nu este asigurat din cauza resurselor financiare”, crede Mariana Şlapac.

„Moldova 1” , după Voronin şi Greceanâi

Deşi în ultimii ani au fost făcute mai multe monitorizări care spun clar că televiziunea publică face partizanat politic, şi chiar şi preşedintele Consiliului de Observatori este de acord că pluralismul de opinie aproape că lipseşte din buletinul de ştiri, Valentin Todercan crede că „marii experţi nu văd nimic bun în această ţară.” „Opoziţia a avut acces la „Moldova 1″ atât prin emisiunile de dezbateri, emisiunea Contrapunct, iar buletinele de ştiri nu apăreau fără declaraţiile politicienilor”, afirmă preşedintele Companiei, care mai spune că, de fiecare dată când primeşte recomandări, analizează atent din partea cui vin ele. „Am relatat destul de obiectiv campania electorală. Nu am umblat din urma lui Voronin sau a Zinaidei Greceanâi pentru a face propagandă. Evenimentele din 7 aprilie le-am reflectat prin intermediul mai multor ediţii speciale. Credeţi că ar fi fost mai corect să procedăm ca Pro TV şi să spunem că nu au fost vandalizări, că manifestanţii au fost corecţi cu presa, că maşina EU TV nu a fost răsturnată?”, continuă Valentin Todercan.

„Experţii care ne învinuiesc sunt absolvenţi ai şcolii superioare de partid din perioada URSS. În perioada URSS făceau lecţii cum trebuie să ne orientăm spre Moscova, azi ne dau lecţii cum să ne orientăm spre Bruxelles”, ne-a spus în concluzie preşedintele Companiei.

Am încercat să solicităm opinia Adelei Răileanu, directorul Televiziunii. Ea însă a spus că la telefon nu vorbeşte, şi a închis, fără să mai deschidă ca să ne explice, dacă nu la telefon, atunci cum şi când putem să discutăm.

O sută de oameni realizează buletinul „Mesager”

Am încercat să aflăm şi poziţia celor care realizează buletinul de ştiri „Mesager” şi răspunsul la mai multe întrebări. Le-am expediat şi întrebările din timp: „Care este bugetul emisiunii informative „Mesager”? Ce echipament tehnic deţine acest program? Ce salarii au reporterii? Prezentatorii? Sau cum comentează acuzaţiile precum că „Mesager” este un program părtinitor”.

Nu am primit niciun răspuns la aceste întrebări. Violeta Iepureanu, responsabilă de Departamentul Actualităţi TV, care are în subordinea sa aproape a şasea parte din cei 600 de angajaţi ai televiziunii, ne-a declarat că nu va răspunde la aceste întrebări. „Vă mulţumesc pentru ultima întrebare”, ne-a spus ea. „Cred că ne dăm seama ce vreţi să faceţi şi nu se merită”, a mai declarat ea, după care a închis telefonul.

Totuşi, potrivit paginii web a Companiei, pentru „Mesager” lucrează zilnic aproximativ o sută de oameni: producători, reporteri, cameramani, editori emisie, editori imagine, ingineri, sunetişti, şoferi. Ion Verbeniuc, responsabil de Centrul Tehnic al televiziunii, ne-a spus că Departamentul Actualităţi deţine camere de ajuns, aceasta înseamnă 13 camere de filmat.

Solicitată să ne spună despre bugetul emisiunii „Mesager”, contabila televiziunii, Natalia Baltean, nu a vrut să ne ofere nicio informaţie. „De unde să ştiu că nu adunaţi aceste date pentru opoziţie?”, s-a lamentat ea. „Vă daţi seama că prima persoană care va fi pedepsită voi fi eu”, ne-a mai spus ea, adăugând că, din cauza crizei, bugetul Companiei ar putea fi redus cu 18 milioane de lei.

15 milioane de lei pentru „o instituţie ratată”

Pe de altă parte, Veaceslav Ioniţă, fost membru al Consiliului de Observatori, face comparaţie cu alte posturi de televiziune de la noi. „Calitatea emisiunilor Pro TV, care are un sediu puţin mai mare decât cabinetul dlui Todercan, este incomparabilă cu a celor de la ‘Moldova 1′ „, spune Ioniţă. Cauza? „Management prost şi slugărnicie politică ‘Moldova 1′ „. Economistul afirmă că atât el, cât şi colegii săi obişnuiesc să spună că finanţele sunt importante în proporţie de doar cinci la sută. „Cred că cele 92 de milioane de lei din bugetul de stat sunt o sumă extraordinar de mare pentru „Moldova 1”. În locul lor, aş proceda altfel. Precum proceda Consiliul Municipal Chişinău cu EURO TV, care pe atunci ţinea de Primărie. Era un principiu foarte clar: în funcţie de câţi bani se câştigă din publicitate, atât le-aş da din buget. Dacă atrag prin publicitate 1 milion 500 mii de lei, atât le dăm din buget. Celor de la „Moldova 1″ le-aş da 15 milioane de lei din bugetul de stat sau exact atât cât câştigă din publicitate”, mai spune Ioniţă, adăugând că „Moldova 1” este „o instituţie ratată”.

Opoziţia, fără drept de apel

De fapt, opoziţia a declarat de mai multe ori că nu are acces la „Moldova 1”. Iată de ce în noiembrie 2008, Dumitru Diacov, deputat din opoziţie pe atunci, declara în plenul Parlamentului că şi-ar dori un dosar penal, ca să fie „observat” de jurnaliştii de acolo (!). Recent, Asociaţia Presei Electronice (APEL) a făcut public un raport de monitorizare a prezenţei actorilor politici în programele posturilor de televiziune. Potrivit experţilor, cei de la „Moldova 1” în prima lună de după alegerile parlamentare „au sacrificat, în mare măsură, dreptul cetăţeanului de a fi informat în numele unor interese de partid”.

Am solicitat reprezentanţii celor trei partide de opoziţie care fac parte din actualul Parlament să ne comenteze situaţia.

Victor Osipov de la AMN, de exemplu, spune că „Mesager” a fost transformat într-un instrument de propagandă al comuniştilor. De aceea, cel mai mare număr de apariţii le au figurile de stat care în acelaşi timp sunt şi liderii PCRM: Vladimir Voronin, Marian Lupu, Zinaida Greceanâi etc. „AMN a fost supusă boicotului informaţional”, afirmă Victor Osipov. Aceasta este una dintre explicaţiile că AMN a obţinut acest rezultat la alegeri”, consideră deputatul AMN. „Câţi bani publici primeşte Pro TV, TV 7 sau alte televiziuni mai mici? Priviţi jurnalele lor de ştiri ca să vă daţi seama că se respectă pluralismul de opinie, chiar şi cu resurse mult mai mici decât cele de la „Moldova 1”., mai spune el. Şi Dorin Chirtoacă face comparaţie între „Moldova 1” şi alte posturi de televiziune. „Sunt televiziuni care fac buletine de ştiri mult mai bune, şi aceasta fără bani de la buget. Sunt realizate profesionist, din surse proprii. „Moldova 1″ are şi publicitate, dar şi bani de la bugetul public”, spune primarul din partea Partidului Liberal. „Mihai Ghimpu, de exemplu, nu a apărut la Moldova 1 din 1998. Ca partid, am avut acces doar în perioada campaniei electorale, iar ca primar am fost invitat o singură dată în anul 2007”, mai spune el.

Vladimir Filat, preşedintele PLDM, consideră că „Mesager”-ul este parte componentă a unui scenariu orchestrat la televiziunea publică. „Nu am avut acces la televiziune. Dacă au şi fost relatări, acestea au fost denaturate şi trucate”, afirmă el.

Echidistanţa nu costă bani

Anatol Golea de la TV 7 spune că ştirile sunt cel mai scump produs mediatic, dar echidistanţa nu ţine de bani. „Cotidianul” de la TV 7, de exemplu, se realizează cu cinci camere de filmat şi trei maşini. Buletinele Pro TV se realizează cu şase camere de filmat şi şase maşini.

În timpul protestelor din aprilie, echipa fondatoare a programului de ştiri „Mesager” a făcut un apel către actuala echipă care realizează buletinul de ştiri. „Ceea ce prezintă actualmente buletinele de ştiri ale TRM înseamnă, de fapt, o discreditare a brandului jurnalistic „Mesager”, care s-a afirmat în anii de emancipare naţională.

„În aceste condiţii de criză profundă, când societatea noastră este ameninţată cu instaurarea unei dictaturi poliţieneşti, vă îndemnăm să reveniţi la normele deontologice profesionale şi să ignoraţi cenzura şi obedienţa, să nu faceţi partizanat politic, să nu demonstraţi aservire şi să nu îndreptăţiţi statutul de câine de atac al puterii, care incită spiritele şi trunchiază adevărul”, se spunea în acel apel, semnat de 18 persoane care au realizat „Mesager”-ul la începutul anilor 1990.

Viorica Cucereanu, una dintre jurnalistele care au semnat acest apel, a lucrat în cadrul Departamentul de Actualiţăţi de la televiziune exact 25 de ani. Ea a fost disponibilizată în 2004, în urma unui concurs care, potrivit ei, îşi propunea să scape de oamenii incomozi din televiziune şi care au organizat protestele din 2002. Astăzi „Mesager”-ul nu mai este o sursă de informare. „În 1990 echipa de atunci a „Mesager”-ului n-a solicitat bani în plus pentru a purcede la crearea primului program de ştiri liber. Libertatea, inclusiv libertatea de exprimare, nu se condiţionează. Ce să înţelegem din cerinţele financiare ale conducerii de azi a televiziunii „Moldova 1″ – că un reportaj corect costă mai mult decât unul în care se trişează? Pune o masă simplă şi câteva scaune în studio şi cheamă lumea la dezbateri libere! Care-i problema, ce bani în plus mai trebuie?”, spune ea. „Cunosc foarte bine mecanismul de cenzură care funcţionează la radio/TV Naţională. Din 1994 încoace întotdeauna au existat „listele negre” ale persoanelor interzise, chiar fondatorii „Mesager”-ului nu au mai avut acces la microfonul „naţional” în toată această perioadă”, mai spune Viorica Cucereanu.

Anastasia NANI