Biserica Domnului, banii oamenilor şi SRL-ul preotului

În R. Moldova sunt circa 1500 de biserici ortodoxe. Unele dintre ele au o vechime de sute de ani, altele mai noi. Conform tradiţiei, bisericile aparţineau statului sau comunităţilor religioase, dar în ultimii ani se observă o tendinţă specială: unele biserici noi, chiar dacă sunt construite din banii comunităţii, sunt proprietatea preoţilor sau a unor firme, ceea ce comportă riscuri ca bisericile să fie vândute, înstrăinate, reorganizate, ca şi orice proprietate privată, susţine juristul Iulian Moraru.

În ultimii ani, în capitala R. Moldova, au fost construite mai multe biserici ortodoxe. Dacă cele care au supravieţuit perioadei sovietice aparţin statului, fiind date în folosinţă comunităţilor ortodoxe, locaşele noi de cult ajung tot mai des în proprietate privată, fiind înregistrate pe numele unor persoane care, prin coincidenţă, sunt preoţi.

Preoţii preferă să tacă despre tranzacţiile lor cu locaşele sfinte

Biserica sf. Andrei din Capitală

Biserica Sf. Andrei din sectorul Buiucani a fost dată în exploatare în 2002. Iniţial, după construcţie, locaşul a ajuns în proprietatea preotului Serghei Răilean, iar în 2008 acesta a donat-o fiului său, Eugen Răilean, care mai deţine şi o casă individuală de locuit, ridicată pe acelaşi teren cu biserica. Terenul în întregime aparţine municipiului Chişinău şi a fost oferit gratuit pentru construcţia lăcaşului de cult. L-am contactat telefonic pe Eugen Răilean pentru a afla punctul său de vedere, deoarece a devenit proprietarul de jure al unei biserici şi al unor bunuri bisericeşti care aparţin de facto unei comunităţi. Acesta a refuzat să discute, declarând că toată informaţia o putem obţine de la Mitropolie şi a închis telefonul.

Biserica sf. Ioan Iacob Hozevitul din str. Mircea cel Bătrân

Biserica Sf. Ioan Iacob Hozevitul din str. Mircea cel Bătrân din Chişinău este înălţată, de mai bine de 10 ani, tot pe un teren oferit gratuit de municipalitate. Deşi biserica aparţine parohiei, în 2012, arhondaria (hotelul bisericesc) a fost înstrăinată. Astfel, preotul Alexei Semionov a devenit noul proprietar al acesteia, în baza unui contract de vânzare-cumpărare. L-am contactat telefonic pe Alexei Semionov, solicitând să ne spună în ce condiţii a avut loc tranzacţia şi care a fost suma cu care acesta a cumpărat hotelul bisericesc. Preotul ne-a solicitat „să îl sunăm după masă”, iar apoi nu a mai răspuns deloc nici în ziua respectivă, nici în zilele următoare.

Un caz similar constatăm pe aceeaşi stradă, Mircea cel Bătrân. Biserica Sf. Proroc Ilie Tesviteanu nu mai aparţine în totalitate parohiei. Din 2011, cetăţeanul Iurie Zagnat a devenit co-proprietar, cu 58%, a uneia dintre cele două clădiri ale locaşului, iar comunitatea a rămas cu 42%. Am încercat să solicităm opinia preotului bisericii, Gheorghe Zagnat, referitoare la sensul şi riscurile acestei tranzacţii. La telefonul bisericii ne-a răspuns o femeie care a cerut datele noastre de contact spunându-ne că preotul singur ne va contacta. Deoarece nu am mai fost sunaţi, am revenit repetat în ziua următoare. A răspuns aceeaşi persoană care a refuzat să ne facă legătura cu preotul sau să ne ofere numărul său de telefon.

Biserica Sf. Proroc Ilie Tesviteanul din sectorul Ciocana al Capitalei

Sf. Proroc Ioan Botezătorul şi Sfântul Valeriu, proprietăţi private ale parohilor

Şi Biserica Sf. Proroc Ioan Botezătorul din sectorul Botanica este ridicată pe un teren municipal. Clădirea locaşului, însă, este în proprietatea lui Feodor Bortă, paroh al acestei biserici. Am încercat să aflăm de ce acest bun al comunităţii e trecut în acte ca un bun ce aparţine doar preotului. Feodor Bortă ne-a declarat că aşa a decis consiliul parohial, adăugând că „nu contează, astea-s problemele noastre, nu a dvs., că noi facem biserică pentru popor, nu pentru noi personal, dar aşa a fost situaţia că trebuia să o înregistrăm pe noi”.

Biserica Sf. Proroc Ioan Botezătorul din sectorul Botanica al Capitalei

Construcţia Bisericii Sf. Mucenic Valeriu din str. Bogdan Voievod, Chişinău, a început în anul 2000. Iniţial, aceasta a fost înregistrată pe numele preotului Valeriu Bazatin, însă în 2003 a fost trecută în proprietatea „Bazat-Cons” SRL, companie specializată în construcţia clădirilor şi a reţelelor inginereşti, avându-l în calitate de fondator şi administrator chiar pe preotul Valeriu Bazatin. L-am întrebat pe preot cum a ajuns un locaş de cult în proprietatea unui SRL. „Încă de la bun început, sponsorii care s-au apucat să construiască biserica au înaintat această condiţie”, ne-a spus părintele Valeriu după care a încercat să devieze de la subiect. După ce am specificat că tot el este şi proprietar al acelui SRL, preotul Bazatin a confirmat că firma şi biserica îi aparţin, specificând că ar mai fi o explicaţie pe care nu vrea să o expună, dar că enoriaşii ştiu totul. Tot firmei „Bazat-Cons” a parohului Bazatin îi aparţine şi o construcţie accesorie bisericii, amplasată la stradă. O parte din ea este, în prezent, dată în arendă unei bănci comerciale care şi-a deschis acolo o reprezentanţă.

O parte din construcția accesorie bisericii „Sf. Mucenic Valeriu” este dată în locațiune unor agenți comerciali, inclusiv unei bănci.

Vloggerul teolog Ion Andronache consideră că acest fenomen devine unul tot mai răspândit în rândul bisericilor nou construite. „Aceasta se întâmplă din cauza indiferenţei enoriaşilor care donează bani pentru construcţia acestor biserici, precum şi a atitudinii oribile a preoţilor care fac afaceri din asta. În consecinţă, sunt construite centre de prestări de servicii religioase, unde oamenii vin şi cunună, botează, dar nu sunt o comunitate, o biserică”. Andronache a mai declarat că, de obicei, la acele biserici nu slujesc preoţii care deţin dreptul de proprietate, ci mai au alţi 2-3 preoţi angajaţi, cărora le plătesc salarii de 3-4 mii de lei, iar proprietarii doar strâng banii şi vin odată în lună sau odată în 2 săptămâni şi oficiază slujbe. De exemplu, aşa este la bisericile Sf. Ioan Botezătorul şi la Sf. Valeriu, susţine Ion Andronache.

Preoţii privatizează bisericile ca să le salveze de poftele ctitorilor?

Am solicitat opinia Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove la acest subiect. Vicarul mitropolitan, episcopul Ioan de Soroca, ne-a spus să revenim peste 2 zile cu un apel şi ne va răspunde „cu drag” la toate întrebările, motivând că este ocupat cu Drumul Crucii. Contactat peste 2 zile, acesta nu a mai răspuns la apeluri.

Protoiereul Emanuil Brihuneţ, responsabil de coordonarea activităţilor privind construcţia şi restaurarea locaşelor de cult la Mitropolia Moldovei, a declarat că „acest fenomen se întâlnea în Istorie. Anterior, marea parte a bisericilor era ridicată de ctitori. Aceştia tot timpul au căutat anumite beneficii, aşa e firea omenească. Atunci aceştia aveau anumite înlesniri, erau scutiţi de anumite impozite. În Europa deja sunt cazuri când bisericile au fost închise, comunităţile au dispărut. Lasă să fie ei proprietari şi ce o să le dea asta? Dacă oamenii vor vedea că la o biserică lucrurile nu sunt curate, vor abandona această biserică, şi vor alege alta, se vor întâmpla lucrurile de la sine”, explică reprezentantul Mitropoliei, subliniind că, deseori, când bisericile sunt înregistrate pe persoane fizice, acestea sunt ridicate din fonduri private şi nu din donaţiile enoriaşilor. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc, ne-a declarat că o bună parte a acestor biserici au fost ridicate pe terenuri ce aparţin statului, fiind alocate cu titlu gratuit pentru ridicarea locaşelor comunităţilor religioase. „A fost legea până la o anumită etapă, care permitea atribuirea acestor terenuri cu titlu gratuit, acum, aceasta a fost modificată, şi toţi sunt puşi egali în faţa legii. Atunci când acestea se atribuiau, se atribuia şi codul urbanistic – zonă specială. Sunt norme urbanistice care nu permit ridicarea altor construcţii decât biserici pe aceste terenuri”, afirmă Brânzaniuc.

Cine ocroteşte bisericile de riscuri?

Totuşi, experţii consideră că forma privată de proprietate asupra bisericilor implică şi unele riscuri. Ei afirmă că atunci când o biserică este în proprietatea unei comunităţi, ea va fi gestionată de o comunitate cu mai multe voci, iar lăcaşul care este în proprietatea privată a unei persoane riscă să fie afectat de deciziile personale ale acesteia. SRL-urile sau persoanele private ar putea să decidă schimbarea destinaţiei terenului sau lăcaşului, contrar voinţei comunităţii, dar având drepturi legale exhaustive.

Iulian Moraru, jurist specializat pe domeniul dreptului imobiliar, menţionează că, în cazul în care un preot care are dreptul de proprietate asupra unei biserici s-ar stinge din viaţă, noii proprietari ar deveni urmaşii acestuia. Respectiv legea le-ar permite acestora să gestioneze biserica după bunul lor plac, inclusiv să dea în arendă biserica, chiar şi reprezentanţilor altor culte religioase, să schimbe destinaţia terenurilor sau să demoleze biserica şi să construiască altceva în loc.

Directorul general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor de pe lângă Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Ion Ştefăniţă, susţine că bisericile nou construite nu fac parte din registrul monumentelor istorice ale R. Moldova şi, respectiv, nu pot fi protejate ca monumente de cult. Pentru a face parte din acest registru, ele trebuie să aibă o importanţă istorică, să treacă mai mult de 40-50 de ani de când au fost ridicate. Bisericile ridicate după independenţă nu pot fi considerate monumente istorice.

Andrei Cebotari


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. drautate

    Din cite stiu, actual, din punct de vedere juridic, esti obligat sa inregistrezi imobilul ca apartine cuiva. Zic de cele construite noi. In acest caz, eu vad inregistrare bisericilor pe numele preotilor, sau SRL, inregistrat pe numele preotilor care slujesc acolo, doar o metoda de a respecta legea Republicii Moldova. Ca dupa asta ‘ar putea’ sau ‘este posibil’ sint interpretari…ca pina la urma si cutitul de taiat piine cumparat din orice magazin ‘ar putea’ sa raneasca un om, asta nu inseamna ca asa s-ar intimpla.
    Daca va mira inregistrarea bisericilor noi pe SRL, atunci ar fi mai corect de facut un demers in Parlament, de a schimba legislatia.

  2. Persoana fizica cetatean

    Propun schimbarea denumirii acestui articol in “Stapinii bisericilor” ca sa fie o continuitate la acea serie de articole cu stapinii marketelor, farmaciilor, cluburilor de noapte etc.

Leave a Reply to Lelea Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *