Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Biroul "Corupţie şi Birocraţie"

Biroul „Corupţie şi Birocraţie”

La o lună de la schimbarea conducerii Biroului Migraţie şi Azil, persoanele care ajung în contact cu acest birou, inclusiv investitori şi reprezentanţi ai acestora din R.Moldova, se plâng în continuare de birocraţia şi corupţia din sânul instituţiei. “S-a schimbat directorul, dar au rămas aproape aceleaşi persoane în celelalte funcţii”, afirmă ei într-o scrisoare remisă ZdG. De partea cealaltă, Olga Poalelungi, directoarea Biroului, admite că în cadrul instituţiei există probleme, însă cere timp şi cazuri concrete pentru a putea redresa situaţia.

În august 2011, premierul Vlad Filat vizita Biroul Migraţie şi Azil (BMA) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). “Am venit aici deoarece am avut mai multe semnale din partea investitorilor străini în ceea ce ţine de birocratizarea excesivă a acestui proces care vizează obţinerea dreptului la şedere sau a dreptului de muncă”, menţiona Filat, sugerându-le angajaţilor care nu fac faţă să-şi dea demisia.

Filat, nemulţumit. Problemele continuă

„E tergiversată eliberarea actelor pentru solicitanţi, fapt ce se răsfrânge negativ asupra oamenilor şi climatului investiţional din ţară.  Permisele de şedere şi cele de muncă trebuie eliberate astfel, încât să nu fie puse piedici investitorilor şi celor care doresc să investească în ţara noastră”, accentua prim-ministrul.

Se pare că doleanţele sale nu au fost respectate de fosta conducere a Biroului. Astfel, după ce fostul şef al BMA, Liviu Prodan, a fost eliberat, la începutul lunii septembrie 2012, ministrul de Interne, Dorin Recean, a numit-o în funcţia de director pe jurista Olga Poalelungi. Se pare însă că, cel puţin pentru moment, schimbarea şefilor nu a produs şi schimbarea situaţiei complicate.

Recent, pe adresa ZdG a venit o scrisoare din partea reprezentanţilor unor investitori, care reclamă cam aceleaşi lucruri imputate încă în anul 2011 de premier, birocraţia care generează corupţie. “S-a schimbat directorul, dar au rămas aproape aceleaşi persoane în celelalte funcţii”, se spune în scrisoare.

„Şantajul” investitorilor

„Cele două legi care reglementează şederea străinilor în R. Moldova stabilesc în mod exhaustiv lista actelor de care are nevoie un investitor străin pentru a putea depune dosarul pentru acordarea dreptului de muncă şi de şedere provizorie pe teritoriul R. Moldova. Cu toate acestea, reprezentanţii BMA obligă investitorii să mai prezinte şi alte documente, care nu sunt prevăzute în lista descrisă în lege. În acest caz, ei fac trimitere la informaţia publicată pe pagina web a instituţiei”, spun, nemulţumiţi, reprezentanţii investitorilor. Aceştia ne-au modelat şi o situaţie, des întâlnită în cadrul BMA, din care rezultă mai multe acte de corupţie.

„În mod normal, conform legii, unei persoane care a investit în R. Moldova, să spunem, 25 mii USD, trebuie să i se acorde dreptul de muncă şi de şedere provizorie pe o perioadă de până la doi ani. Dar nu-i chiar aşa. Astfel, pentru obţinerea acestor drepturi, investitorul depune pachetul necesar de acte la BMA. Aici, cade în “capcană”. După puţin timp, este apelat de către reprezentanţii BMA, de obicei din secţia investigări şi expulzări sau din secţia combatere a migraţiei ilegale, care îi comunică că are “probleme” şi că oamenii legii au careva informaţii operative despre el, pe care nu le pot divulga. Îi spun că, în baza acelor informaţii, i se poate refuza acordarea dreptului de şedere în R. Moldova. Aici începe şantajul”, scriu reprezentanţii investitorilor.

„Aceştia sunt puşi în faţa unei situaţii aproape fără ieşire. Sau achită o sumă de bani, iar angajaţii BMA închid ochii la informaţia operativă de care spun că dispun, sau îi refuză acordarea dreptului de şedere, iar investitorul este obligat să părăsească ţara. Investitorul nu are încotro, pentru că deja a investit bani în R. Moldova. Astfel, este practic nevoit să accepte condiţiile celor de la BMA”, spun reprezentanţii unui grup de investitori, care zic că, de obicei, inspectorii BMA întind astfel de curse investitorilor din Turcia, ţările din Orientul Apropiat, statele CSI şi chiar din România, dar nu prea riscă să facă acelaşi lucru cu cei din Occident.

Zilele de naştere pe contul migranţilor

În scrisoare se spune că pentru soluţionarea pozitivă a unei probleme, creată artificial, cei de la BMA pretind de la investitori sume cuprinse între 500 şi 5000 de euro. “Chiar achitând aceşti bani, investitorul nu scapă de inspectori. Ei sunt luaţi la “control”, şi se profită pe seama lor. Se întâmplă asta mai ales cu turcii şi arabii, care au restaurante sau baruri. Aici, inspectorii, gratis sau pe datorie, pe care nu o achită niciodată, sau cu reduceri considerabile, iau prânzul, serbează zile de naştere, sau alte evenimente. Investitorul nu o sa aibă nicio replică, deoarece ştie că, peste un an sau doi, va trebui să-şi prelungească dreptul de şedere”, se mai spune în scrisoare.

„Aceeaşi schemă este folosită şi în cazul prelungirii permisului de şedere. De data asta însă, suma pretinsă de la investitori depinde de cifra de afaceri a străinului, pentru că un document obligatoriu care se depune la acordarea şi prelungirea dreptului de şedere este copia raportului financiar pentru ultima perioadă de gestiune. Astfel, inspectorii evaluează “generozitatea investitorului”, spun reprezentanţii acestora.

Am luat legătură cu mai mulţi investitori străini, care, sub protecţia anonimatului, ne-au confirmat cele expuse în scrisoare. Ei însă nu doresc să-şi facă public numele, pentru că, în scurt timp, vor ajunge iar la uşa inspectorilor BMA. De precizat că, săptămâna trecută, despre problemele întâmpinate de investitori s-a discutat în cadrul unei şedinţe a BMA.

Străin — agresat de personalul BMA?

Despre abuzurile venite din partea angajaţilor BMA s-a tot vorbit în ultima perioadă. În luna martie 2012, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) protesta la Guvernul R. Moldova, faţă de acţiunile unor angajaţi ai BMA. Toate astea, după ce se depistase că un solicitant de azil reclama că a fost agresat fizic de către personalul BMA şi forţat să semneze un document prin care renunţa la procedura de azil.

„Ofiţerii SIS, care nu au nicio legătură cu procedura de azil, se consultă în mod regulat cu personalul Direcţiei Refugiaţi din cadrul BMA şi aparent influenţează în mod serios deciziile emise în baza examinării solicitărilor de azil, lucru care nu ar trebui să se întâmple”, mai remarcau cei de la UNHCR.

Contactaţi de ZdG, reprezentanţii UNHCR ne-au spus că MAI a efectuat o anchetă pe acest caz, existând mai multe întâlniri între cele două părţi, în încercarea de a soluţiona problema. Se pare însă că lucrurile nu au avut o finalitate, pentru că străinii vizaţi de acţiunile personalului BMA părăsiseră deja R. Moldova.

Angajat BMA, prins cu mită

La începutul lunii august, BMA era în centrul unui nou scandal legat de acte de corupţie, când era reţinut un căpitan de poliţie, angajat al BMA, ce a pretins 1000 de euro pentru a nu-i întocmi unei armence un proces contravenţional privind încălcarea regimului de şedere, pe motiv că în paşaportul ei lipseau ştampile de intrare şi ieşire din Ucraina, în pofida faptului că  dispunea de ştampile privind ieşirile şi intrările în R. Moldova.

Viorel Morari, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, susţine că, în luna septembrie, dosarul pe numele angajatului BMA a fost trimis în judecată, acesta fiind acum în faza de examinare. Morari a precizat că este primul caz pe anul 2012 când este anchetat un angajat al BMA.

S-a revoltat, iar lucrurile s-au schimbat

Nemulţumirile vis-a-vis de cum merg lucrurile în cadrul BMA şi le-a exprimat în luna mai a acestui an într-un interviu postat pe Curaj.tv şi Cristina Comendant, angajată la Administraţia de Stat a Drumurilor, care merge adesea la Birou pentru a legaliza şederea unor muncitori străini în ţara noastră. Aceasta vorbea în acel interviu despre birocraţia excesivă din cadrul BMA, care duce la corupţie. După acea intervenţie, Cristina Comendant afirmă că, cel puţin în raport cu ea, lucrurile la BMA s-au schimbat.

„După declaraţiile mele, acolo am fost primită nu foarte prietenos. Chiar am fost apostrofată. De atunci însă, atitudinea faţă de mine s-a schimbat. Le-am spus că, dacă vor avea aceeaşi atitudine, voi spune mai multe lucruri, pe care nu le-am spus”, zice Cristina Comendant. “Eu lucrez mai mult cu muncitori portughezi,  finlandezi sau români. Am auzit că cei de la BMA au ceva cu arabii şi africanii, şi mai puţin cu cetăţenii UE. Erau însă probleme şi cu personalul străin implicat în proiecte internaţionale la nivel de Guvern, lucru care e inadmisibil”, conchide Comendant.

„Rog să fiu înştiinţată măcar anonim”

Olga Poalelungi, directoarea BMA, promite să schimbe situaţia. “În 2-3 săptămâni, nu se poate de schimbat absolut totul. Noi acum vrem să descentralizăm prezentarea documentelor şi primirea deciziilor pentru documentarea străinilor. Vrem să facem asta în oficiile teritoriale, în Bălţi şi Comrat. Lucrul ăsta va schimba puţin modalitatea de primire a documentelor şi a deciziilor. Astfel, se vor întrerupe acele lanţuri şi acele aspecte corupţionale despre care vorbiţi. Lucrăm şi la schimbarea blocului de documente care se prezintă, pentru a evita formularul pe hârtie, care, fiind semnat sau fiindu-i aplicată o ştampilă udă, face posibile anumite estorcări. Acum, noi simplificăm la maximum procedura, dar păstrăm formatul electronic de circuit al documentelor”, susţine Olga Poalelungi.

„Eu vă rog, dacă sunt cazuri de aşa natură, ştiu că există temeri, dar rog să fiu înştiinţată măcar anonim. Pentru că, a lua o decizie fără probe concrete tot nu pot. Noi ne-am întâlnit cu investitorii şi cu oamenii de afaceri din R. Moldova. Ştiu problemele lor. Eu pot face verificări pe interior, dar trebuie să ştiu măcar domeniul despre care se vorbeşte. De când am venit în această funcţie, s-au produs anumite schimbări. Anumite persoane au plecat, altele vor fi acceptate. Dar, pentru ca să demiţi pe cineva, e nevoie de probe concrete”, a conchis Poalelungi.

Acest articol a fost realizat în baza unui proiect susţinut de Ambasada SUA. Constatările şi opiniile autorului nu reflectă opinia Guvernului American.