Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Biroul 321: Bătut ca la…

Biroul 321: Bătut ca la 7 Aprilie

Bătaie în Comisariatul General de Poliţie (CGP) Chişinău. De această dată nu e vorba despre vreun caz de tortură a unor persoane aflate în arest preventiv, ci despre faptul că ex-comisarul adjunct, Sergiu Ţurcan, şi-a bătut subalternul chiar în biroul acestuia din incinta CGP. La aproape un an de la acest caz, victima constată că instituţiile statului, CGP, MAI, dar şi instanţa de judecată, îl protejează pe agresorul său.

La 28 mai 2010, când urmele torturii din aprilie 2009 nu erau încă şterse definitiv, în incinta CGP Chişinău, vicecomisarul Sergiu Ţurcan, şef al Secţiei Urmărire Penală, l-a bătut pe subalternul său, Antuan Anton, şeful Serviciului Cazuri Excepţionale din cadrul Secţiei Urmărire Penală a CGP.

Bătaia a avut loc la Comisariat, în biroul nr. 321, al lui Antuan Anton. Conflictul a fost unul fulgerător, despre care responsabili de la CGP afirmă că poate fi considerat o premieră absolută în cadrul acestei instituţii.

Aşadar, în dimineaţa zilei de 28 mai 2010, la ora 8.30, după şedinţa desfăşurată cu efectivul din subordonarea sa, comisarul-adjunct, Sergiu Ţurcan, i-a cerut nişte explicaţii subalternului său Antuan Anton, pe atunci şef al Servicuilui Cazuri Excepţionale al Secţiei Urmărire Penală a CGP. Pentru că a rămas nemulţumit de răspunsurile primite, între cei doi s-a iscat o ceartă. Antuan a încercat să evite conflictul şi a părăsit biroul şefului, retrâgându-se în cabinetul său. Peste vreo 5 minute, Ţurcan a intrat la Anton, în biroul nr. 321. La acel moment, acolo se afla şi femeia de serviciu, Ludmila Iasinovscaia. Ţurcan i-a indicat acesteia să iasă, după care a continuat cearta cu Anton. Deoarece cuvintele păreau inutile, vicecomisarul a recurs la pumni şi la picioare.

Dosar de maltratare cu retrogradare

Ulterior, în dosarul intentat de Procuratura Generală pe marginea acestui caz, găsim următoarele declaraţii ale lui Anton: „Deci, m-a apucat de… Eu nu pot să spun. Eram cu mâna pe mâner. El m-a atacat din spate, m-a tras la perete, s-a trântit peste mine şi a început să mă lovească cu pumnii pe faţă şi pe corp. Eu m-am blocat, ţineam mâinile ridicate în sus. Ulterior, totuşi, m-am ridicat, iar el m-a îmbrâncit în fotoliu şi iar s-a trântit peste mine, continuând să mă lovească. Între timp, cineva a deschis uşa… Nu ştiu cine…”

Imediat după cele întâmplate, Anton l-a chemat pe şeful Secţiei securitate internă, Valeriu Jaloba, şi i-a relatat despre bătaia primită de la şeful său. A depus un raport pe numele comisarului, fixând şi pe o cameră video urmele de sânge de pe scaune şi de pe pereţi.

Imaginile demonstrează că, în biroul 321, erau vizibile pete de sânge pe tapet, un scaun şi un fotoliu fiind deteriorate. Totodată, cămaşa însângerată a lui Anton era ruptă. După incident, Anton s-a adresat şi la expertiza medico-legală, fiindu-i eliberat raportul de examinare nr. 2298. Experţii au constatat că Anton a suportat o „traumă cranio-cerebrală acută închisă, manifestată prin comoţie cerebrală, tumefierea ţesuturilor moi în regiunea facială, echimoze pe membrele superioare”. În ziua imediat următoare bătăii, la 29 mai 2010, acuzând dureri de cap, Anton a fost internat la spital.

La 9 iunie 2010, Procuratura Generală a iniţiat cauza penală nr. 2010018093, având ca subiect învinuirea lui Sergiu Ţurcan în temeiul art 328, Cod Penal, „depăşirea atribuţiilor de serviciu, însoţite de aplicarea violenţei”.
Când a înţeles că situaţia sa se complică, după o lună şi jumătate de la incident, pe 16 iulie 2010,  Ţurcan a obţinut un act de expertiză medico-legală. Documentul ar fi constatat „o echimoză pe buza inferioară, excoriaţii pe membrele superioare… Leziuni corporale fără cauzarea de prejudiciu sănătăţii…” În act se mai menţionează că „leziunile corporale depistate nu sunt caracteristice pentru autoapărare”.

Nu au fost descoperite date ce ar atenua răspunderea penală a învinuitului

Urmărirea penală a stabilit că, la 28 mai 2010, la 8.30, în incinta CGP, a avut loc un conflict violent între comisarul-adjunct Ţurcan şi subalternul său, Anton. Potrivit procurorilor, deşi Ţurcan nu şi-a recunoscut vina, ea a fost demonstrată printr-un cumul de probe obţinute în cadrul investigaţiilor. Potrivit procurorilor, nu au fost descoperite date ce ar atenua răspunderea penală a învinuitului…

Potrivit rechizitoriului, în calitatea sa de martor, şeful securităţii interne de la CGP, Valeriu Jaloba, a declarat că, la 28 mai 2010, a fost chemat de Anton. După voce, ar fi înţeles că s-a întâmplat ceva grav. În birou era dezordine, iar Anton era roşu la faţă, cu cămaşa ruptă, murdară de sânge, cu mâna însângerată şi inflamată. Anton a explicat cele întâmplate, după care Jaloba a plecat la Ţurcan. Acesta se schimba în alte haine, pentru a pleca la o şedinţă la MAI. A spus că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic şi că el nu va permite nimănui să-l calce în picioare. Jaloba nu a observat leziuni pe chipul lui Ţurcan. Totodată, şeful securităţii interne i-a indicat unui subaltern să filmeze biroul lui Anton.

Alt martor, Natalia Iachim, din anticamera lui Ţurcan, a declarat că a auzit ulterior despre conflict. Ea a afirmat în instanţă că nimic nu i-ar fi atras atenţia, decât o uşă trântită cu putere, dar care s-ar fi putut închide aşa, de la curent.
Femeia de serviciu, Ludmila Iasinovscaia, a spus că l-a văzut pe Ţurcan intrând la Anton, dar că nu cunoaşte alte detalii, deoarece, „în moldoveneşte”, vicecomisarul i-ar fi spus să iasă din birou.

Ulterior, printr-un ordin al MAI din 28 iulie 2010, comisarul adjunct al CGP, şeful Serviciului Urmărire Penală, maiorul de poliţie Sergiu Ţurcan a fost sancţionat disciplinar cu „retrogradare în funcţie”, pentru abateri disciplinare care au condus la maltratarea în incinta CGP a subalternului său, locotenent-colonel de poliţie Anton.

Totuşi, din considerente necunoscute până în prezent, Ţurcan a continuat să-şi exercite atribuţiile de comisar adjunct, iar conducerea Comisariatului şi a MAI nu au declarat vacantă funcţia sa şi nu au acţionat în vederea suplinirii acesteia.

Cine este Sergiu Ţurcan?

Sergiu Ţurcan are 30 de ani. În martie 2009, a fost transferat de la Comisariatul de Poliţie Făleşti la CGP Chişinău. Despre el se spune că ar fi executat întocmai toate indicaţiile vicecomisarului de atunci, Valeriu Galiţ, tot el cumătrul său. O altă afinitate dintre cei doi ar fi localitatea Făleşti, de unde se trag ambii, dar şi faptul că ex-comisarul Vladimir Botnari avea încredere în ei. Se mai spune că Ţurcan ar fi fost un anchetator activ al evenimentelor din aprilie 2009. Pentru zelul manifestat atunci, la 9 martie 2010, deşi avea doar câţiva ani de experienţă în cadrul organelor de urmărire penală, în lipsa unui concurs public, este numit comisar adjunct, şef al Secţiei Urmărire Penală al CGP Chişinău. Avansarea acestuia s-a produs în cadrul remanierilor de personal declanşate în legătură cu violenţele din 07 aprilie 2009, din perspectiva reabilitării poliţiei, compromisă grav în urma abuzurilor comise. La doar două luni de la numire în funcţie, Ţurcan l-a atacat pe subalternul său în incinta CGP.

La 16 aprilie 2010, ZdG era sesizat: „Galiţ, atât direct cât şi prin intermediul lui Ţurcan, a ordonat ofiţerilor de urmărire penală efectuarea reţinerilor în masă a tuturor persoanelor prezente în piaţă, inclusiv fete, indiferent de existenţa temeiurilor de reţinere. Poliţiştii care încercau să obiecteze erau drastic sancţionaţi, şi până la urmă au ajuns pe banca acuzaţilor pentru ordinele executate, dar cei care au ordonat s-au încununat de succes. La indicaţiile lui Ţurcan s-au efectuat reţineri cu participarea brigăzii cu destinaţie specială „Fulger” al tinerilor care nu ajunseseră în piaţă, direct din autobuze.

Tot la indicaţiile acestuia, tinerii reţinuţi au ajuns în pumnii poliţiştilor brigăzii cu destinaţie specială… La 09 aprilie 2009, la CGP s-au prezentat 7 procurori, care executau indicaţiile lui Ţurcan, înaintând învinuiri persoanelor reţinute pentru a face posibilă arestarea acestora. Învinuirile erau fabricate de grupul de urmărire penală al CGP. Tot aceşti procurori examinau reclamaţiile de tortură şi violenţă, pe care le respingeau. Ulterior, toţi cei care au depus plângeri privind aplicarea torturii erau „prelucraţi” de lucrătorii operativi la indicaţiile lui Ţurcan”.

Potrivit sesizării, Ţurcan se ocupa personal de fabricarea probelor necesare reţinerii şi înaintării învinuirii. În acest scop, el dădea indicaţii lucrătorilor operativi şi ofiţerilor de urmărire penală.

„Pentru muncă prodigioasă şi meritele deosebite la realizarea operaţiunilor legate de evenimentele din 07 aprilie 2009, în decembrie 2009, de Ziua Poliţiei, Valeriu Galiţ şi Sergiu Ţurcan au fost premiaţi şi au fost avansaţi în grade înainte de termen. Galiţ a devenit colonel de poliţie, iar Ţurcan  a primit grad de maior. Mai mult, în 2010, Gaţiţ a fost avansat în funcţia de şef al Direcţiei din cadrul Departamentului de Urmărire Penală al MAI, iar Ţurcan a fost numit vicecomisar de Chişinău”, se mai spune în sesizare.

Dosarul penal – de la un judecător la altul

Pe 13 august 2010, Octavian Nârea, procuror al Secţiei exercitare a urmăririi penale din cadrul Procuraturii Generale,  constata că, în cazul Ţurcan-Anton, acţiunile vicecomisarului au cauzat daune intereselor publice, prin prejudicierea imaginii poliţiei. El face trimitere la art. 15 din Legea cu privire la poliţie, care prevede că poliţiştii aplică forţa fizică, inclusiv procedee speciale de luptă, pentru curmarea infracţiunilor, pentru stoparea rezistenţei opuse cerinţelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligaţiilor ce le revin.

Sergiu Ţurcan, după ce a fost retrogradat, e anchetator în cadrul CGP. La ora întrevederii el lucra asupra unui dosar de dublu omor. Nu doreşte să vorbească despre cele întâmplate, deşi recunoaşte că, în urma acelui caz, a fost demis din funcţia de vicecomisar. Ţurcan susţine că deţine destule probe în favoarea sa, pe care nu vrea să le divulge atâta timp cât justiţia nu şi-a spus cuvântul. El a refuzat să spună dacă se simte sau nu vinovat de cele întâmplate, dar admite că Antuan Anton  a plecat de la CGP şi din cauza acelui incident.

Antuan Anton, victimă în dosarul penal intentat pe marginea cazului din 28 mai 2010, susţine că, în urma celor întâmplate, a fost nevoit să se retragă din activitatea poliţienească. El afirmă că, în special după acea bătaie şi mai ales după ce a denunţat cazul, s-a încercat înscenarea unor situaţii periculoase, în urma cărora el ar fi trebuit să fie reţinut. „Au găsit chiar şi o presupusă victimă, de la care eu aş fi estorcat bani… Deşi nimic nu s-a demonstrat, nu am mai vrut să risc şi am plecat”, spune Anton. Avocatul acestuia, Anatolie Şişianu, susţine că, deşi dosarul e în judecată, până la pronunţarea unei sentinţe definitive va mai dura. Recent, bunăoară, inculpatul Sergiu Ţurcan a înregistrat în Cancelaria Judecătoriei Centru o cerere de recuzare a judecătoarei Angela Catană. El spune că, pe căi dubioase, dosarul a fost transmis în gestiunea judecătoarei Liubov Brânză, care ar fi într-o relaţie colegială, încă de la Institutul Naţional de Justiţie, cu avocatul lui Sergiu Ţurcan.

Reporter de Gardă