Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Bani publici scoşi la mare…

Bani publici scoşi la mare de către comunişti

Unul dintre cele mai importante şi costisitoare proiecte ale conducerii comuniste de la Chişinău, construcţia liniei de cale ferată „Cahul—Giurgiuleşti”, a fost afectat „de un şir de nereguli semnificative, care au influenţat negativ asupra modului de utilizare a mijloacelor financiare publice preconizate pentru acest obiectiv, iar autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM) au admis proiectarea şi construcţia liniei de cale ferată cu grave abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare”, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute Curtea de Conturi (CC).

Deşi la sfârşitul verii 2008, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, cu mare fast şi plin de importanţă a bătut ultimul cui în tronsonul care urma să asigure accesul R. Moldova la Marea Neagră, nici până în prezent nu a fost întocmit un proiect de construcţie a acestuia, în lipsa căruia nu poate fi determinat costul real şi volumul lucrărilor necesare pentru finalizarea obiectivului. De fapt, acest tronson nici nu a fost dat în exploatare în mod oficial, pentru că lipsesc actele şi condiţiile tehnice ce ar permite acest lucru. Mai bine de doi ani, în lipsa dreptului de a circula pe calea ferată „ Cahul—Giurgiuleşti”, aceasta a fost exploatată doar în urma telegramei fostului director CFM, Miron Găgăuz, prin care se anunţa că porţiunea respectivă de cale ferată se deschide vremelnic pentru circulaţie, susţine actualul director, Ilie Ţurcan.

Deficienţe şi exagerări semnificative

În urma auditulul Curţii de Conturi asupra corectitudinii utilizării mijloacelor financiare publice şi patrimoniului public la construcţia liniei de cale ferată, sub care comuniştii au îngropat aproape un miliard de lei din bugetul statului, s-a mai constatat că managementul ineficient şi evidenţa contabilă neconformă în procesul de construcţie a liniei de cale ferată „Cahul—Giurgiuleşti” au condiţionat un risc înalt de fraudă la determinarea volumelor de lucrări executate şi casarea combustibilului. Contrar prevederilor legale, atât conducerea CFM cât şi responsabilii tehnici numiţi de aceasta nu au asigurat o monitorizare eficientă şi verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie, ceea ce a condus la executarea lucrărilor cu admiterea unor deficienţe şi exagerări semnificative, care au condiţionat un risc sporit de fraudă şi eroare. Lipsa controlului corespunzător asupra volumelor de lucrări la consolidarea rambleului, majorarea neîntemeiată a costului lucrărilor şi a materialelor, nejustificarea documentară a cheltuielilor executate, aplicărea incorectă în actele de recepţie a unor cote de cheltuieli şi depăşirea normativelor stabilite au condiţionat majorări şi exagerări esenţiale care au însumat aproximativ 22,0 mil.lei.

Grabă electorală – 13 luni în loc de 36

Din construcţia tronsonului „Cahul—Giurgiuleşti”, comuniştii au făcut mare tam-tam electoral. Cei circa 50 de kilometri de cale ferată planificaţi a fi construiţi în 3 ani, adică până în 2010, au fost finisaţi în doar 13 luni, astfel încât Voronin a bătut cuiul la sfârşitul construcţiei în august 2008, exact cu jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2009. Totul s-a desfăşurat intransparent, într-o mare grabă. Vasile Tarlev, care era la acea vreme prim-ministru, spune că singura grabă era „doar interesul ca să avem ieşire la mare”, motiv compromis şi lucru extrem de complicat în condiţiile în care ieşirea, adică portul de la Giurgiuleşti, este unul privat, îl contrazice actualul director al Căilor Ferate, Ţurcanu.

În 2007, când au început lucrările la proiectul acestui tronson, în cadrul instituţiilor implicate au avut loc nişte schimbări de cadre cel puţin ciudate. Miron Găgăuz, care din 2000 era director al CFM şi care în perioada 2005—2007, în paralel, a deţinut funcţia de ministru al Transporturilor, inexplicabil, a demisionat din minister şi s-a retras doar la ÎS „Căile Ferate”. În locul acestuia, la conducerea ministerului, a fost adus Vasile Ursu, care deţinea la acea vreme funcţia de primar interimar de Chişinău. Ursu a fost ministru mai puţin de doi ani, până la lichidarea, de către comunişti, a acestui minister, cu 1,5 luni înainte de aşa-zisa dare în exploatare a căii ferate „Cahul—Giurgiuleşti” de către Voronin.

„Nu puteam lua vreo decizie sau influenţa”

Printr-un ordin al Guvernului, în 2007, proaspătul ministru Vasile Ursu a fost numit responsabil de realizarea proiectului respectivului tronson, în cadrul căruia milioane de euro din contul statului au fost direcţionaţi către firma la care în calitate de economist lucra fiul ex-preşedintelui, Oleg Voronin.

Acum, după ce a rupt relaţiile cu PCRM şi este, mai nou, membru PLDM, Vasile Ursu susţine că rolul său în implementarea acestui proiect comunist era nesemnificativ, deşi oficial avea toate împuternicirile. „Iniţial, până s-a deschis frontul de lucru, m-am ocupat de proiect, am fost prin sate, am negociat cu oamenii, am vorbit despre un program de dezvoltare social-economică a localităţilor, dar pe urmă au îngropat programul, au uitat de el până la darea în exploatare, când au dat oamenilor câteva mii de lei ca să le spele ochii”, îşi aminteşte Ursu.

Fostul ministru mai susţine că “directorul Căilor Ferate s-a ocupat personal de aceasta. El dădea darea de seamă la Guvern, la preşedinte. Deşi, la început, Guvernul m-a numit responsabil, după câteva luni, am fost dat într-o parte, pentru că nu eram eu cel care să fie ridicat în slăvi în mijlocul celor care erau atunci la putere. Am încercat să iau în mâini, dar se comunica direct cu Găgăuz şi unde mă duceam sau întrebam, el îmi spunea „ea uje dalajil, vseo harasho, normalino, ideom po graficu”. Ce trebuia să fac? Cel mai obijduitor îmi este că tot firma lui Voronin a făcut milioane, nu ştiu dacă-i drept sau nu, dar cred că de asta şi m-au dat într-o parte, ca să nu mai ştiu despre câte se fac. Nu puteam să mă bag în cuhnea asta, pentru că Găgăuz era prea apropiat de Tarlev şi Voronin. Nu puteam lua vreo decizie sau influenţa ceva. Rolul real al ministerului a fost de a intermedia trasferarea banilor. Atât”.

Un posibil dosar penal

Miron Găgăuz, care este membru PCRM şi deţinător al celor mai importante distincţii de stat, a cedat conducerea CFM anul trecut, după plecarea de la putere a guvernării comuniste. Acesta refuză să comunice. Ilie Ţurcanu, care l-a precedat la conducerea CFM, spune că de când este şef nu a putut face nici o verificare internă în legătură în încălcările anterioare, „pentru că nici un document nu era normal, iar multe au dispărut”.

Raportul Curţii de Conturi în legătură cu ilegalităţile şi încălcările depistate în urma auditului corectitudinii utilizării mijloacelor financiare publice şi patrimoniului public la construcţia liniei de cale ferată „Cahul—Giurgiuleşti” a fost transmis spre examinare CCCEC. Persoanele vinovate de încălcarea legislaţiei sunt pasibile de răspundere penală. De specificat că în baza altui raport al Curţii de Conturi, din 2008, ex-directorul CFM, Găgăuz, figurează în cadrul unui dosar penal pe faptul neglijenţei în serviciu.

Tatiana EŢCO