Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Avocaţi de stat acasă

Avocaţi de stat acasă

Evenimentele din aprilie 2009 au scos la lumină  putreziciunea sistemului de asistenţă juridică garantată de stat. În timpul acelor evenimente, zeci de tineri reţinuţi au avut de suferit de pe urma acţiunilor avocaţilor oferiţi de stat, care urmau să le apere interesele. Mai mulţi dintre acei avocaţi nu doar că nu şi-au oferit serviciile gratuit tinerilor reţinuţi, după cum prevede norma legală, dar nici măcar nu au depus toate eforturile pentru a-i apăra aşa cum se cuvine.

Iurie Crăciuneac, din Cahul, reţinut în noaptea de 7 aprilie 2009, a fost “apărat” de Grigore Gargotov, pe care procurorul i-l prezentase ca fiind avocat din oficiu. Acesta nu doar că nu l-a apărat pe Crăciuneac, ci a mai cerut şi bani pentru a-l scăpa de închisoare.

Avocaţii din oficiu la 7 aprilie

În situaţia tânărului din Cahul au nimerit alţi zeci de tineri reţinuţi în urma evenimentelor din aprilie 2009. Unii dintre ei l-au avut ca avocat pe Grigore Gargotov, alţii au fost “apăraţi” de alţi slujitori ai lui Temis, dar în acelaşi mod. Ion Rangu, reţinut şi el în urma protestelor din aprilie 2009, a fost reprezentat iniţial de către avocatul Victor Andruşciac, tot din oficiu. Rangu a rămas închis, în pofida amnistierii aplicate de ex-preşedintele Voronin, şi asta pentru că avocatul său din oficiu se pare că uitase de el.

Deşi Andruşciac afirma că “a făcut tot posibilul pentru a-şi apăra clientul”, Victor Panţâru, avocat care a preluat ulterior cazul, susţine că apărătorul din oficiu făcuse prea puţin pentru clientul său. “În dosar nu am văzut niciun recurs la mandatul de arest eliberat pe 3 luni. El şi-a argumentat inacţiunile prin lipsă de timp, dar aceasta nu e o scuză pentru un avocat bun”, continuă Panţâru. Acesta spune că în timpul protestelor din aprilie 2009 majoritatea avocaţilor din oficiu nu au contestat aresturile sau pedepsele administrative, iar acest lucru se datora faptului că respectivii avocaţi nu dispuneau de timp suficient, pentru că erau nevoiţi să acorde asistenţă juridică unui număr foarte mare de persoane. “E clar că factorul financiar joacă un rol important. Pentru cinci mii de lei pe care li-i dă statul pe lună pentru acţiunile lor, avocaţii trebuie să lucreze cât pentru 20 de mii. Din acest motiv, unii “nu au timp” şi tratează superficial unele cazuri”, crede avocatul.

Apărătorul fără obiecţii

Deşi după evenimentele din 2009 statul a depus eforturi pentru a îmbunătăţi starea de lucruri din domeniu, cazuri în care avocaţii din oficiu nu-şi fac datoria aşa cum ar trebui încă există. Anul trecut, avocata Natalia Moloşag a avut de-a face cu un asemenea caz, la solicitarea familiei unui tânăr care fusese reţinut pentru săvârşirea unor furturi.

Preluând dosarul, Moloşag a remarcat că la reţinerea tânărului a fost chemat un avocat din oficiu, Vladimir Gromovenco, care a semnat toate actele de reţinere şi audiere fără a avea nici măcar o obiecţie, asta deşi procesul-verbal de reţinere fusese întocmit cu încălcări procesuale.

Vladimir Gromovenco susţine însă că nu-şi aminteşte de un asemenea caz, dar că de obicei acţionează doar după ce discută cu clientul său.

Nu există avocaţi pedepsiţi

Asemenea istorii se atestă şi pentru că, de obicei, avocaţii care greşesc nu sunt pedepsiţi. Reprezentanţii Comisiei pentru etică şi disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor (UA) spun că nu există avocaţi din oficiu care să fi fost sancţionaţi pentru că nu şi-au făcut conştiincios meseria. Şi asta întrucât, nici după 7 aprilie, nici acum, nu ar fi existat plângeri pe numele unor asemenea apărători, ne asigură reprezentanţii Comisiei.

Eugeniu Tetelea, preşedintele Comisiei, precum şi Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele UA, susţin că nu există plângeri fiindcă nu există nici diferenţe între avocaţii din oficiu şi cei care activează în bază de contract direct cu clientul.

“Dacă e avocat de treabă, îşi face meseria indiferent de câţi bani primeşte. Dacă e coadă de topor, aşa şi va rămâne”, crede Amihalachioaie, care admite că sumele mici de bani pe care avocaţii din oficiu le primesc de la stat pot conta în cadrul unui proces. “Recent, la un seminar, s-a discutat despre necesitatea măririi plafonului de plată pentru avocaţii din oficiu. Dar, nu putem să ridicăm nivelul la un anumit compartiment, când în societate este sărăcie. Haideţi mai întâi să justificăm acei bani care ne sunt daţi, după asta să cerem mai mult”, este de părere Tetelea.

Onorariu: între 60 şi 200 de lei

„Chestiunea remuneraţiei prestatorilor de servicii de asistenţă juridică garantată de stat este strâns legată de problema calităţii. Este evident că avocaţii nu vor fi niciodată suficient de mulţumiţi de nivelul remuneraţiei, iar fondurile publice vor fi mereu limitate”, se spune într-un raport de evaluare asupra impactului legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat din R. Moldova, realizat în 2011 de către Nadejda Hriptievschi şi expertul străin Martin Gramatikov.

Conform legislaţiei, avocaţii din oficiu sunt remuneraţi de stat în funcţie de numărul de dosare în care sunt implicaţi. Conform regulamentului cu privire la mărimea şi modul de remunerare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate garantate de stat, aceştia primesc între 60 şi 200 de lei pentru acţiunile din cadrul unui dosar. Totodată, mărimea remunerării avocatului care acordă asistenţă juridică la cerere nu poate depăşi suma de 200 de lei pe zi.

Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat este format din avocaţi la cerere, adică avocaţi privaţi, care se înscriu benevol în listele Oficiului Teritorial pentru a presta servicii garantate de stat, şi avocaţi publici, opt la număr, formaţi şi instruiţi de Fundaţia Soros Moldova, între 2006 şi 2010, care servesc drept modele privind acordarea asistenţei juridice garantate de stat.

Cauze: (ne)profesionalismul, banii, impunitatea

Veronica Mihailov-Moraru, unul din cei opt avocaţi publici, este nevoită să intervină deseori în dosare la care iniţial au lucrat avocaţi din oficiu. Ea afirmă că de cele mai multe ori constată că avocaţii anteriori nu au acordat consiliere juridică clientului, nu i-au explicat situaţia încriminată, nu l-au informat despre evoluţia cazului, nu au stabilit împreună cu el o strategie de apărare sau nu au avut reacţie la anumite încălcări din dosar atunci când persoana se afla în arest.

Avocata susţine că motivele din care există asemenea încălcări s-ar datora inclusiv remunerării insuficiente din partea statului, nepedepsirii avocaţilor care greşesc, “dar şi faptului că aceşti avocaţi nu au beneficiat de instruire practică în domeniu, nu cunosc suficient de bine procedura penală şi legislaţia privind drepturile omului. Alteori, poate fi şi lipsa motivaţiei financiare, dar şi morale, din lipsă de dedicaţie profesională, lipsă de curaj şi perseverentă. Deseori, profesionalismul unui avocat presupune şi “încordarea” relaţiilor cu organul de urmărire penală, lucru pe care mulţi apărători nu şi-l doresc”, crede avocata.

„Sistemul nu este pentru avocaţi săraci”

Lilian Darii, directorul executiv al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), afirmă că se încearcă rezolvarea problemelor din sistem, doar că acestea sunt generate, la rândul lor, de alte probleme, care ar trebui luate în calcul. Darii susţine că multe persoane nu ştiu că au dreptul, atunci când sunt reţinute, să beneficieze de avocat gratuit. “Acest lucru face ca cei care efectuează reţinerea să comită mai multe încălcări. O altă problemă e numărul insuficient de avocaţi publici în anumite raioane. Cu cât numărul de avocaţi e mai mare, cu atât sunt mai multe şanse de a creşte calitatea serviciilor oferite”, consideră Darii.

Despre remunerarea avocaţilor din oficiu, directorul CNAJGS spune că, lunar, un avocat din oficiu poate câştiga şi 5000 de lei, punctând că “sistemul de asistenţă juridică garantată de stat nu este gândit pentru avocaţi săraci, ci pentru oameni săraci”. Lilian Darii opinează că nu există plângeri pe asemenea avocaţi pentru că oamenii nu ar şti cui anume să se adreseze cu o asemenea plângere. Acesta crede că, dacă s-ar oferi câteva exemple prin pedepsirea unor avocaţi care nu-şi onorează obligaţiile, starea de lucruri din domeniul asistenţei juridice garantate de stat ar putea fi substanţial îmbunătăţită.

Potrivit datelor Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), în R. Moldova, în cadrul sistemului de asistenţă juridică de urgenţă garantată de stat, sunt incluşi 256 de avocaţi.

În 2013, pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat, din buget sunt alocaţi 25,8 milioane de lei. În 2012, în acelaşi scop, au fost achitaţi 10,9 milioane de lei. Din această sumă, 527,55 mii de lei au fost alocaţi pentru remunerarea celor care au acordat asistenţă juridică de urgenţă.

Material realizat cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului operaţional «Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova»