Avocaţi de stat acasă

Evenimentele din aprilie 2009 au scos la lumină  putreziciunea sistemului de asistenţă juridică garantată de stat. În timpul acelor evenimente, zeci de tineri reţinuţi au avut de suferit de pe urma acţiunilor avocaţilor oferiţi de stat, care urmau să le apere interesele. Mai mulţi dintre acei avocaţi nu doar că nu şi-au oferit serviciile gratuit tinerilor reţinuţi, după cum prevede norma legală, dar nici măcar nu au depus toate eforturile pentru a-i apăra aşa cum se cuvine.

Iurie Crăciuneac, din Cahul, reţinut în noaptea de 7 aprilie 2009, a fost “apărat” de Grigore Gargotov, pe care procurorul i-l prezentase ca fiind avocat din oficiu. Acesta nu doar că nu l-a apărat pe Crăciuneac, ci a mai cerut şi bani pentru a-l scăpa de închisoare.

Avocaţii din oficiu la 7 aprilie

În situaţia tânărului din Cahul au nimerit alţi zeci de tineri reţinuţi în urma evenimentelor din aprilie 2009. Unii dintre ei l-au avut ca avocat pe Grigore Gargotov, alţii au fost “apăraţi” de alţi slujitori ai lui Temis, dar în acelaşi mod. Ion Rangu, reţinut şi el în urma protestelor din aprilie 2009, a fost reprezentat iniţial de către avocatul Victor Andruşciac, tot din oficiu. Rangu a rămas închis, în pofida amnistierii aplicate de ex-preşedintele Voronin, şi asta pentru că avocatul său din oficiu se pare că uitase de el.

Deşi Andruşciac afirma că “a făcut tot posibilul pentru a-şi apăra clientul”, Victor Panţâru, avocat care a preluat ulterior cazul, susţine că apărătorul din oficiu făcuse prea puţin pentru clientul său. “În dosar nu am văzut niciun recurs la mandatul de arest eliberat pe 3 luni. El şi-a argumentat inacţiunile prin lipsă de timp, dar aceasta nu e o scuză pentru un avocat bun”, continuă Panţâru. Acesta spune că în timpul protestelor din aprilie 2009 majoritatea avocaţilor din oficiu nu au contestat aresturile sau pedepsele administrative, iar acest lucru se datora faptului că respectivii avocaţi nu dispuneau de timp suficient, pentru că erau nevoiţi să acorde asistenţă juridică unui număr foarte mare de persoane. “E clar că factorul financiar joacă un rol important. Pentru cinci mii de lei pe care li-i dă statul pe lună pentru acţiunile lor, avocaţii trebuie să lucreze cât pentru 20 de mii. Din acest motiv, unii “nu au timp” şi tratează superficial unele cazuri”, crede avocatul.

Apărătorul fără obiecţii

Deşi după evenimentele din 2009 statul a depus eforturi pentru a îmbunătăţi starea de lucruri din domeniu, cazuri în care avocaţii din oficiu nu-şi fac datoria aşa cum ar trebui încă există. Anul trecut, avocata Natalia Moloşag a avut de-a face cu un asemenea caz, la solicitarea familiei unui tânăr care fusese reţinut pentru săvârşirea unor furturi.

Preluând dosarul, Moloşag a remarcat că la reţinerea tânărului a fost chemat un avocat din oficiu, Vladimir Gromovenco, care a semnat toate actele de reţinere şi audiere fără a avea nici măcar o obiecţie, asta deşi procesul-verbal de reţinere fusese întocmit cu încălcări procesuale.

Vladimir Gromovenco susţine însă că nu-şi aminteşte de un asemenea caz, dar că de obicei acţionează doar după ce discută cu clientul său.

Nu există avocaţi pedepsiţi

Asemenea istorii se atestă şi pentru că, de obicei, avocaţii care greşesc nu sunt pedepsiţi. Reprezentanţii Comisiei pentru etică şi disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor (UA) spun că nu există avocaţi din oficiu care să fi fost sancţionaţi pentru că nu şi-au făcut conştiincios meseria. Şi asta întrucât, nici după 7 aprilie, nici acum, nu ar fi existat plângeri pe numele unor asemenea apărători, ne asigură reprezentanţii Comisiei.

Eugeniu Tetelea, preşedintele Comisiei, precum şi Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele UA, susţin că nu există plângeri fiindcă nu există nici diferenţe între avocaţii din oficiu şi cei care activează în bază de contract direct cu clientul.

“Dacă e avocat de treabă, îşi face meseria indiferent de câţi bani primeşte. Dacă e coadă de topor, aşa şi va rămâne”, crede Amihalachioaie, care admite că sumele mici de bani pe care avocaţii din oficiu le primesc de la stat pot conta în cadrul unui proces. “Recent, la un seminar, s-a discutat despre necesitatea măririi plafonului de plată pentru avocaţii din oficiu. Dar, nu putem să ridicăm nivelul la un anumit compartiment, când în societate este sărăcie. Haideţi mai întâi să justificăm acei bani care ne sunt daţi, după asta să cerem mai mult”, este de părere Tetelea.

Onorariu: între 60 şi 200 de lei

“Chestiunea remuneraţiei prestatorilor de servicii de asistenţă juridică garantată de stat este strâns legată de problema calităţii. Este evident că avocaţii nu vor fi niciodată suficient de mulţumiţi de nivelul remuneraţiei, iar fondurile publice vor fi mereu limitate”, se spune într-un raport de evaluare asupra impactului legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat din R. Moldova, realizat în 2011 de către Nadejda Hriptievschi şi expertul străin Martin Gramatikov.

Conform legislaţiei, avocaţii din oficiu sunt remuneraţi de stat în funcţie de numărul de dosare în care sunt implicaţi. Conform regulamentului cu privire la mărimea şi modul de remunerare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate garantate de stat, aceştia primesc între 60 şi 200 de lei pentru acţiunile din cadrul unui dosar. Totodată, mărimea remunerării avocatului care acordă asistenţă juridică la cerere nu poate depăşi suma de 200 de lei pe zi.

Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat este format din avocaţi la cerere, adică avocaţi privaţi, care se înscriu benevol în listele Oficiului Teritorial pentru a presta servicii garantate de stat, şi avocaţi publici, opt la număr, formaţi şi instruiţi de Fundaţia Soros Moldova, între 2006 şi 2010, care servesc drept modele privind acordarea asistenţei juridice garantate de stat.

Cauze: (ne)profesionalismul, banii, impunitatea

Veronica Mihailov-Moraru, unul din cei opt avocaţi publici, este nevoită să intervină deseori în dosare la care iniţial au lucrat avocaţi din oficiu. Ea afirmă că de cele mai multe ori constată că avocaţii anteriori nu au acordat consiliere juridică clientului, nu i-au explicat situaţia încriminată, nu l-au informat despre evoluţia cazului, nu au stabilit împreună cu el o strategie de apărare sau nu au avut reacţie la anumite încălcări din dosar atunci când persoana se afla în arest.

Avocata susţine că motivele din care există asemenea încălcări s-ar datora inclusiv remunerării insuficiente din partea statului, nepedepsirii avocaţilor care greşesc, “dar şi faptului că aceşti avocaţi nu au beneficiat de instruire practică în domeniu, nu cunosc suficient de bine procedura penală şi legislaţia privind drepturile omului. Alteori, poate fi şi lipsa motivaţiei financiare, dar şi morale, din lipsă de dedicaţie profesională, lipsă de curaj şi perseverentă. Deseori, profesionalismul unui avocat presupune şi “încordarea” relaţiilor cu organul de urmărire penală, lucru pe care mulţi apărători nu şi-l doresc”, crede avocata.

“Sistemul nu este pentru avocaţi săraci”

Lilian Darii, directorul executiv al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), afirmă că se încearcă rezolvarea problemelor din sistem, doar că acestea sunt generate, la rândul lor, de alte probleme, care ar trebui luate în calcul. Darii susţine că multe persoane nu ştiu că au dreptul, atunci când sunt reţinute, să beneficieze de avocat gratuit. “Acest lucru face ca cei care efectuează reţinerea să comită mai multe încălcări. O altă problemă e numărul insuficient de avocaţi publici în anumite raioane. Cu cât numărul de avocaţi e mai mare, cu atât sunt mai multe şanse de a creşte calitatea serviciilor oferite”, consideră Darii.

Despre remunerarea avocaţilor din oficiu, directorul CNAJGS spune că, lunar, un avocat din oficiu poate câştiga şi 5000 de lei, punctând că “sistemul de asistenţă juridică garantată de stat nu este gândit pentru avocaţi săraci, ci pentru oameni săraci”. Lilian Darii opinează că nu există plângeri pe asemenea avocaţi pentru că oamenii nu ar şti cui anume să se adreseze cu o asemenea plângere. Acesta crede că, dacă s-ar oferi câteva exemple prin pedepsirea unor avocaţi care nu-şi onorează obligaţiile, starea de lucruri din domeniul asistenţei juridice garantate de stat ar putea fi substanţial îmbunătăţită.

Potrivit datelor Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), în R. Moldova, în cadrul sistemului de asistenţă juridică de urgenţă garantată de stat, sunt incluşi 256 de avocaţi.

În 2013, pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat, din buget sunt alocaţi 25,8 milioane de lei. În 2012, în acelaşi scop, au fost achitaţi 10,9 milioane de lei. Din această sumă, 527,55 mii de lei au fost alocaţi pentru remunerarea celor care au acordat asistenţă juridică de urgenţă.

Material realizat cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova, în cadrul proiectului operaţional «Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova»

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

11 comentarii

  1. Sergiu

    E foarte usor sa comentezi si sa critici actiunile altora, dar trebuie de intrebat si avocatii care presteaza aceste servicii ca sa vedeti cum stau lucrurile in realitate. Citeam acest articol si partial eram de acord cu unele afirmatii, precum ca nu toti isi fac sirguincios meseria, dar motivele pot fi diverse. De multe ori clientii sunt cei care ne privesc “sceptic” si “supicios”. Nu am vazut in acest articol ca cineva sa spuna cum de facto intervin in dosar acesti avocati din oficiu. Eu am prestat ceva vreme servicii de asistenta juridica garantata de stat si o sa va spun problemele cu care m-am confruntat eu. De regula, cei de la CNAJGS te suna si te intreaba daca azi sau miine (sau numesc o alta zi) esti disponibil sa te prezinti la ora xxx la comisariatul de politie, procuratura sau instanta judecatoreasca pentru a prelua un dosar. Cind e vorba de comisariatele de politie sau procuratura, am avut foarte des cazuri ca m-am prezentat la ora ceruta, dar “clientul” (adica cel care urmeaza sa beneficieze de asistenat juridica garantata de stat) nu se prezinta. Astepti ceva timp, 10-30 min dupa care intelegi ca el nu mai apare si ofiterul de urmarire penala sau procurorul iti propune sa vii in alta zi – cica clientul azi nu poate veni. Pentru acest timp pierdut – NIMENI nu-ti achita nimic! pe cei de la CNAJGS nu-i intereseaza ce cheltuieli ai avut ca te-ai deplasat la comisariat sau la procuratura, pe ei nu-i intereseaza ca ai pierdut timp pretios pe care-l puteai utiliza pentru lucru pe un alt dosar. Statul iti achita doar pentru actiunile la care ai participat si pe nimeni nu intereaza cite ore tu ai pierdut asteptind pe clientul ori procurorul! Nu-i un secret ca la noi functionarii de stat se simt importanti si vajnici si ca ei isi pretuiesc mai tare timpul lor decit sa constientizeze ca au obligatia de a fi mereu disponibili cetatenilor, in timpul lor de serviciu. Pe linga aceste momente financiare, urmatoarea problema este faptul cum te percepe clientul. De regula pe dosarele penale, avocatul din oficiu este chemat de insusi procuror sau ofiterul de urmarire penale. Cind vii la comisariat sau la procuratura, clientului i se spune “uite acesta este avocatul tau”. Mereu, dupa ce mi se prezinta clinetul, eu solicit sa am o discutie privata cu el, dar cel mai des din start suntem perceputi ca “oameni de al politistilor, al procurorilor” si asta fiindca nu beneficiarul asistentei juridice a cerut un avocat din oficiu, ci insusi organul de urmarire penala la chemat! E adevarat ca din start intrebam daca este de acord ca noi sa-i reprezentam interesele, insa asta nu schimba mult lucrurile. Indiferent de cit n-ai incerca sa-l convingi pe client ca esti de partea lui, prima lui reactie oricum este una de “neincredere” fiindca nu el te-a chemat si nu el te-a ales. In fine, stabilirea unui contact de incredere depinde de maestria avocatului, dar aceasta neincredere din partea clientului impiedica mult avocatul sa intreprinda din start toate actiunile de aprare. Nestiind toate circumstantele cauzei nu ai cum sa-l aperi bine. Aici trebuie de tinut cont de faptul ca clientul, din start nu-ti comunica chiar tot adevarul, iti spune doar ceea ce vrea ca tu sa stii (fiindca inca nu-i convins ca nu esti un “om” al procurorului) si al doilea impiediment este aceea ca accesul la materialele cauzei este limitat. Avocatul are acces doar la actele privitor la actiunile la care participa. Codul de procedura penala nu le permite avocatilor din start sa aiba acces la toate materialele cauzei, deci avocatul nu poate sa cunoasca toate circumstantele reale din dosar si actioneaza reiesind doar din informatia care-i este comunicata de organul de urmarire penala (OUP) si ceea comunicata de client. Accesul la toate materialele dosarului, avocatul il primeste doar cind dosarul este gata spre a fi transmis in instanat de judecata. INdiferent de cit de mult n-am cere noi in instanta, ca atunci cind se pune in discutie aplicarea masurilor asiguratorii sub forma de arest, sa ni se prezinte acele probe reale care ar justifica aceasta necesitate, judecatorii de instructie admit demersurile procurorilor fara motivare! deci aici avem problema ca judecatorii de instructie nu respecta legea, prin admiterea demersurilor nemotivate, depuse cu incalcari procedurale, etc. Nimenui nu-i pasa de asta!
    In articol am gasit comentariul d-lui Darii Lilian, de la CNAJGS, care a spus ca un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat poate face lunar cite 5.000 lei. Rugatii sa va prezinte statistica citi dintre avocatii care acorda astfel de asistenta juridica, fac acesti bani? sunt sigur ca cifra nu va fi mai mare de 10-20%. Ca sa acumulezi asa sume lunar, ca aparator din oficiu, trebuie toata ziua sa fii antrenat doar pe dosare din oficiu si sa lucrezi la mai mult de 2-4 dosare pe zi. Fizic nu ai cum sa prestezi servicii calitative pe aceste dosare, ori dosarele penale necesita o abordare diferita de cele civile. Acesti bani (5.000 lei) le fac cei care scriu contestatii peste contestatii, demersuri, etc., acte care demulte ori nu au nici un efect. Asa ca asta nu face ca serviciile prestate de un asa avocat, sa fie mai calitative decit cele prestate de unul care nu pierde timpul pe astfel de hirtii. Conteaza rezultatul final obtinut, nu numarul de hirtiute formale depuse. Important e sa cunoasteti ca desi un avocat poate primit 100 lei pentru participarea la o actiunea, in cazul in care el mai participa in aceeasi zi pe un alt dosar el nu poate primi mai mult de 50 lei (50%). asa prevede regulamentul CNAJGS. Nu vad in articol sa fie mentionat acest fapt. Acum inchipuitiva cazurile cind avocatul trebuie sa participe la 2 dosare intr-o zi. De exemplu se duce dimineata la curtae de apel ca sa participe pe un dosar. La Curtea de Apel CHisinau, dosarele numite spre ora 10:00, de regula incep peste 2-3 ore. Deci 2-3 ore le pierzi sezind in instanta. Deseori, tu vii la sedinta si cind este numit dosarul tau, apare clientul cu un alt avocat angajat de el in baza de contract. Supriza neplacuta, fiindca pentru acele 2-3 ore piedute in instanta, si pentru inca ziua precedenta in care ai venit la Curtea de Apel ca sa faci cunostinta cu materialele cauzei ca sa poti participa in sedinta, statul iti acita DOAR 60 de lei! Cind clientul refuza la serviciile avocatului din oficiu, avocatul este remunerat cu doar 3 u.c. (60 lei)!!! Cheltuielie pe transport sunt mai mari decit aceasta “REMUNERARE”. Astfel, 2 zile, timpul pe care avocatul l-a petrecut pentru a se pregati pentru a apara interesele clientulu, pot fi remunerate cu 60 de lei. IN cel mai bun caz, avocatul risca sa primeasca 100 lei, pentru faptul ca clientul a acceptat ca el sa-i reprezinte interesele. Daca te pomenesti ca mai ai un dosar in aceeasi zi la C.A., un dosar din partea CNAJGS, atunci pe al 2-lea dosar primesti maxim 50 lei. Pentru 150 lei sa-ti pierzi jumate de zi pe holurile intantei asteptind o minune? ginditi-va si voi daca este motivanta sau nu aceasta remunerare. In articol nimeni nu vorbeste si despre cazurile cind avocatul este nevoit sa umble dupa clientul sau. Persoanal am avut asa cazuri, cu lunile incercam sa-mi contactez “clientul” ca sa-l anunt ca trebuie sa ne pregatim de sedinta, iar el nici macar un stres. Ca in final sa fii acuzat ca nu ai aparat suficient de bine interesele clientului. Evident, in cazul in care clientul nu are nimic cheltuieli cu tine, de ce ar trebui el sa fie interesat in a fi receptiv cu avocatul?! Nu trebuie de dat vina doar pe avocat, beneficiarii asistentei juridice gratuita oferita de stat au si ei vina lor. Evident ca cel mai des, un client nemultumit, va spune ca avocatul precedent a fost unul “rau”, doar el n-a reusit sa-l scape de “raspundere”. Atunci cind clientul suporta anumite cheltuieli pentru serviciile avocatului, el desigur ca are interes sa fie mai deschis cu avocatul si sa fie mai receptiv.
    Sunt multe de spus, dar trebuie sa cunoasteti ca si CNAJGS nu lucreaza perfect. Desi legea prevede ca de asistenta gratuita urmeaza sa beneficieze persoanele care nu-si pot permite angajarea unui avocat in baza de contract, de facto lucrurile stau altfel. Cel mai des, clienti sunt persoane care au de unde plati si care-si pot permite sa angajeze un avocat in baza de contract. Insa ei n-o fac, fiindca lor ofiterul de urmarire penala, procurorul sau judecatorul le ofera din start un avocat din oficiu. nimeni nu verifica situatia lui financiara. organul de urmarire penala si judecatorii incearca sa se asigure din start ca ei vor putea lucra pe acel dosar si cheama un avocat din oficiu, fara a se interesa daca clientul are sau nu un avocat propriu. Si dupa ce tu, sirguincios, studiezi dosarul, muncesti, te pregatesti pentru actiunea de urmarire penala sau pentru sedinta, cind vii la actiunea pentru care ai fost chemat afli ca clientul nici macar nu are nevoie de serviciile tale. Si pentru asta statul iti da 60 de lei. Pentru acesti bani, statul cere ca tu inca sa-i spui “bodaproste”.

  2. Vasea

    Sergiu ce te incurca sa-l convingi pe clientul care are bani sa inchei un contract de asistenta juridica ? separat de remunerarea din partea statutlui ?

  3. vera

    Statul e de vina:schimba masina dupa masina, primesc salarii fantastice, nu se tem de lege, fiindca pentru ei si popor exista legi diferite, iar avocatii, judecatorii si altii trebuie sa le indeplineasa dorintele,pe cand omul de jos – umblind ca furnica este golit de tot si lasat numai cu sufletul, care care de multe ori i-l iau, planificand crime neidentificate, pentru a nu fi descoperiti.
    Staul e corupt ca si adeptii lui, ce-i slugesc si toti impreuna, din voia lor contribuie la discrimanarea saracului si apararea bogatului cu post la stat, dosare penale si masini de lux, linga castele cu nivele – pina in cer si carora, datorita numai presei, socoteala prin lege le cer, de nevoie!

  4. vasea

    sergiu ai dreptate…te rog sa spui tot la oameni ca acestea sunt problemele societatii si societatea nu cunoaste……tine tot asa

  5. vieru

    Sistemul creat de acordare a asistenţei juridice garantate de stat este unul birocratic care urmăreşte doar un singur scop de a duce evidenţa banului public, care în sine este un scop nobil. Însă asistenţa juridică garantată de stat nu poate fi asigurată astfel.

    În scopul justificări cheltuieli banului public funcţionari publici de la oficiul teritorial Chişinău au făcut o birocraţie nemaipomenită, din care motiv avocaţi care intr-adevăr se preţuiesc ca buni specialişti în curând vor pleca cu toţi şi nu va rămâne nimeni la oficiul teritorial Chişinău.

    Folosindu-se de regulamentele privind remunerarea şi desemnarea avocatului colaboratori oficiului teritorial îşi împlinesc interesele personale, scopul lor este ca prin propunerile pe care le fac sub pretextul îmbunătăţiri cadrului legal să creeze un sistem închis în care să aibă acces doar anumite persoane, desigur în schimbul primiri unor mijloace financiare şi alte avantaje.

    Amintim că conform regulamentului privind remunerarea avocaţilor aceştia sunt remuneraţi conform rapoartelor depuse unde sunt descrise acţiunile efectuate şi remuneraţia cuvenită aşa cum consideră avocatul, dacă ştie cum şi are timp să-l facă atent, corect pentru că dacă face o greşeală nu va fi remunerat. În afară de aceasta lipseşte o înregistrare a rapoartelor depuse, toate sunt grămădite şi examinate cînd le ajunge timpul. Iar termenul de examinare nu se respectă, cam în felul că dacă vrei bani aşteaptă 6 luni şi atunci vom vedea dacă eşti acceptat. Astfel, fără ajutorul unui reprezentant al oficiului teritorial pentru întocmirea raportului avocatul care a lucrat poate rămâne fără bani (gol), lucrează gratis (nici pentru un mulţumesc).

    În ultimul timp între avocaţi se discută că există două liste la oficiul teritorial unul pentru oameni aleşi şi alţi pentru gloată. Adică, o listă este legală, publică, transparentă. Iar alta este ilegală, tainic. Desigur despre liste vorbim la figurat. Se are în vedere că sunt persoane, avocaţi care lucrează cot în cot cu funcţionari de la oficiul teritorial, sunt tutelaţi, primesc dosare mai bune, cu perspectivă financiară pentru contract sau pentru a întocmi mai multe acţiuni pentru care va fi remunerat mai mult, etc. Desigur unul care nu face parte din gaşca lor nu va primi niciodată de la ei diplome pentru merite. Aceşti avocaţi se cunosc de la o poştă fiind nişte rîsuri care nu se respectă nici pe ei şi nici pe cei din jur.

    Sistemul creat de rapoarte este o întreagă ştiinţă care a apărut la oficiul teritorial şi se dezvoltă în paşi rapizi pe teritoriul Republicii Moldova. Este o ştiinţă veritabilă care este împărtăşită de toţi numai că înţeleasă doar de către evlavioşi reprezentanţi ai oficiul teritorial Chişinău.

    Trebuie să atrageţi atenţie că în ultimi ani s-a modificat modalitatea de selectare a avocaţilor, deja prin concurs, sau stabilit termene nejustificate de accedere în asistenţa juridică garantată de stat. Pînă a ajunge avocat oameni trec ca printr-o sită, începând de la universitate, primirea licenţei şi acuma au mai pus încă un examen parcă nu era de ajuns. Vor selecta super avocaţi, numai că din cauza birocraţiei aceştia nici nu vin la oficiul teritorial.

    Totodată aceste propuneri îi contrazic pe cei de la o comisie importantă din cadrul examenelor de stat, de licenţiere la finisarea studiilor universitate juridice şi pe acei de la comisia de licenţiere din cadrul Uniuni Avocaţilor. Dacă consideraţi că există corupţie aveţi curajul să o recunoaşteţi şi luptaţi cu ea acolo unde este prezentă, începeţi cu începutul nu cu sfîrşitul.

    Sunt propuneri de acum de a limita numărul de avocaţi care trebuie să fie prezenţi într-o localitate, tot neîntemeiat deoarece licenţa de avocat se acordă nu pe localitate dar pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

    S-au introdus obligaţii privind dosarul avocatului, cu un interviu şi nişte confirmări prin care avocaţi trebuie să se acopere de probleme. În interviu sunt întrebări care dacă-i spui beneficiarului te faci de rîs. Iar să-l impui pe cineva obligatoriu să-l semneze în caz contrar pentru aceste acţiuni nu vei primi remuneraţie este o tâmpenie.

    Din toate acestea ne putem imagina cum arată un avocat care lucrează din oficiu – a trecut multe examene şi este considerat mai bun decât ceilalţi; stă numai într-o localitate; are multă răbdare faţă de oficiul teritorial; lucrează pentru nimica; remuneraţia acestuia depinde de aprecierea arbitrara al oficiului teritorial, în baza verificări rapoartelor depuse din care s-a făcut o întreagă ştiinţă. În care nu se pricepe nimeni, numai oficiul teritorial. Mai ales cum este obişnuit la noi se pun beţe în roată numai pentru a determina oameni de a-i plăti lor recompense ilegale. Vorba moldovanului din invidie “dacă are el de ce nu pot avea şi eu”. Adică îşi închipuie şi-i pare rău că avocaţi au bani dar ei trebuie să lucreze cu un salariu.

  6. vieru

    entru ce sunt necesari avocaţi publici ?

    În Republica Moldova în sistemul de asistența juridică garantată de stat există aşa categorie de avocaţi denumiţi conform legislaţiei avocaţi publici şi avocaţi care acordă asistenţă juridică la cerere.

    Avocaţi publici activează la moment în sectorul Ciocana şi Rîşcani, au apărut dintr-un proiect, sponsorizat de către Soros. Ulterior acest proiect s-a transformat în legea încă pe timpul guvernări comuniste, denumită Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat nr.198-XVI din 27.07.2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.157-160, art.614).

    În prezent nu avem o expertiză a acestei legi care ar justifica necesitatea asemenea categorii de advocaţi denumiţi avocaţi publici, cu un salariu de 6500 lei lunar din bugetul de stat. În prezent fiind numai în Chişinău de circa 10 persoane (http://www.cnajgs.md/ro/lawyers/avocat_public).

    Se planifică a mări numărul de avocaţi publici şi numărul localităţilor în care aceştia vor activa. Însă acest lucru din motive necunoscute nu se afişează şi nu se declară, cel puţin oficial. Dacă veţi încerca să obţineţi un răspuns oficial veţi primi unul diametral opus cu toate că evenimentele derulează şi demonstrează altceva. Chiar în ultimul timp s-au anunţat mai multe concursuri pentru această poziţie.

    În mun. Chişinău sunt suficienţi avocaţi care pot acorda asistenţă juridică la cerere, peste 200 de persoane. Şi nu este nevoie de a monopoliza această sferă. Pentru majoritatea avocaţilor care primesc licenţa de avocat asistenţa juridică la cerere este un început în cariera de avocat, mulţi dintre care au ajuns avocaţi de talie înaltă, din care pot alege clienţi şi beneficiari asistenţei juridice. Pe cînd avocaţi publici sunt doar cei pe care-i oferă sistemul în baza concursurilor trucate. Iar sistemul în ultimul timp creează monştri în toate domeniile de activitatea nu numai în sistemul de asistenţă juridică.

    Un avocat care acordă asistenţă juridică la cerere este cointeresat să o facă responsabil, corect deoarece ulterior îşi creează o imagine bună şi cîştigă încrederea beneficiarului asistenţei juridice, aspecte care sunt importante la formarea unei clientele fidele. Iar un avocat public doar are o activitatea asimilată cu o activitate de funcţionar subordonat şi şantajat, cu un regim de lucru strict stabilit de 8 ore, în parametri teritoriali ai unei localităţi şi doar cu beneficiari de asistenţă juridică, fără posibilitatea de a creşte şi de a încheia contracte cu clienţi în afara orelor de lucru.

    Această este o întrebare la care nu găsesc răspuns, uni vor spune că nu este adevărat pentru că trebuiesc probe. Însă ceea ce este veridic nu tot timpul este posibil de dovedit prin probe. Aceasta nu poate fi o piedică pentru a gîndi şi a limita dreptul la libertatea de exprimare. Iar pentru a crede în ceva nu sunt necesare probe, este de ajuns analiza faptele şi evenimentele.

  7. vieru

    afirmaţia din partea unor reprezentanţi ai oficiului teritorial Chişinău precum că avocatul este remunerat pentru acţiunile prevăzute în regulamentul cu privire la remunerarea …, însă este obligat să facă toate acţiuni necesare şi neprevăzute care sunt neremunerate.

    Nu suntem de acord cu asemenea afirmaţie din următoarele motive: contractul încheiat de avocat cu oficiul teritorial este unul oneros, nu este gratuit; legea prevede că avocatul se remunerează conform acţiunilor procesuale întreprinse care sunt prevăzute în regulamente şi hotărîri ale CNAJGS, oficiul teritorial se conduce de hotărîri incomplete deoarece nu toate acţiunile procesuale sunt prevăzute în acestea.

    Totuşi avocatul este obligat să participe la acţiuni pentru care nu este remunerat ?

    În situaţia în care în regulamentul privind remunerarea este prevăzut că acţiunile efectuate în a doua cauză în aceeaşi zi se achită 50%, dar nu mai mult de 5 cauze pe zi. Atunci dacă există a 6 cauză avocatul este obligat să facă acţiuni dacă nu se remunerează ?

  8. vieru

    ar trebuie sa cunoasteti ca si CNAJGS nu lucreaza perfect. Desi legea prevede ca de asistenta gratuita urmeaza sa beneficieze persoanele care nu-si pot permite angajarea unui avocat in baza de contract, de facto lucrurile stau altfel. Cel mai des, clienti sunt persoane care au de unde plati si care-si pot permite sa angajeze un avocat in baza de contract. Insa ei n-o fac, fiindca lor ofiterul de urmarire penala, procurorul sau judecatorul le ofera din start un avocat din oficiu. nimeni nu verifica situatia lui financiara.

  9. Catalina

    Buna,poate ma poate cineva ajuta?Am nevoie de un avoacat care iar apara drepturile fratelui meu!Problema e ca nu putem sa platim un avocat,ulterior am fost la consultatie la doamna Olesea Negru care la cererea noastra a spus ca e nevoie sa incheiem contract care la rindul lui costa 4000lei si asta numai ca sa dea apelatie la curtea de apel,Fratele locuieste la tara,aseara a plecat in sat sa caute sa imprumute de la cineva acesti bani,dar fara nici un rezultat,avem nevoie urgent de serviciile unui avocat,fratele e dat in cautare din 2013 el insa numai acuma cu 2 saptamini in urma a aflat,el nu se ascunde de justitie si nici nu vrea sa fie inchis deoarece e tatik tinar,are 22 de ani are copil de 8 luni si este in asteptarea la al doilea copil,e unikul care lucreaza in familia sa si intretine pe sotie si copil.Fratele in 2012 a terminat armata si dupa armata deodata a fost tras la raspundere,problema e ca fratele a batut pe cineva in armata si partea vatamata a depus plingere,fratele a fost tras la raspundere,judecata la condamnat la trei ani de inchisoare,dupa trei luni de inchisoare a fost iarasi judecata si ei i-au dat trei ani conditionat,au trecut deja un an si jumatate si el este iarasi dat in cautare,in decembrie 2013 a fost iarasi o judecata si iarasi l-au condamnat la trei ani de judecata,si nici macar nu au tinut de cuviinta sa-l invite pe el si pe doamna avocata Olesea Negru care i-a fost oferita de stat la judecata!Acuma este dat in cautare,ajutatine va rog macar cu un sfat,macar cu un exemplu cum se da apelatia la curtea de apel si daca putem sa o facem fara avocat deoarece nu putem sa achitam un avocat.Multumesk!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *