Aventura CNSM: Comoara sindicatelor (II)

La începutul acestui an, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a decis să scoată la vânzare patrimoniul mai multor obiective sportive, dar şi al cotei de asociat din mai multe SRL-uri. Cam în aceeaşi perioadă, câţiva preşedinţi de comitete sindicale şi reprezentanţi ai colectivelor de muncă au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu. Semnatarii îşi exprimau dezacordul faţă de mai multe acţiuni din ultimii ani ale liderilor confederaţiei  şi solicitau stoparea tuturor operaţiunilor cu patrimoniul acestei structuri până la clarificarea mai multor detalii.

282-cnsm1În ultimii ani, presa a relatat în repetate rânduri despre darea în arendă sau vinderea mai multor obiective de importanţă majoră, care făceau parte din patrimoniul sindical, în condiţii mai puţin legale sau, cel puţin, dubioase. Dar întrebarea care apare în urma tuturor acestor conflicte interne este – cum Confederaţia, care este o asociaţie de sindicate, şi nu un sindicat propriu-zis, a ajuns proprietara bunurilor tuturor organizaţiilor care au stat la baza formării ei?

Continuare din nr. trecut

Lege “uitată”…

Solicitat de ZdG, Alexandru Oleinic, ministrul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, pe atunci directorul general al DPAPS, a cărui semnătură se află pe scrisoarea în cauză, ne-a declarat că nu-şi mai aminteşte de o astfel de lege. “Pot doar să presupun că exista intenţia ca, prin legea aceasta, să facem claritate în domeniu, pentru că atunci s-a pus problema foarte serios cu patrimoniul R. Moldova pe teritoriul Ucrainei, deoarece Ucraina nu recunoştea sindicatele ca poprietar, ci doar statul”, ne-a declarat Alexandru Oleinic.

Fostul director general al DPAPS a mai menţionat şi faptul că “patrimoniul sindicatelor a fost din start în gestiunea lor absolută. Statul nu a avut niciun acces şi nu a putut influenţa în niciun fel unele mişcări care s-au făcut între timp, fiindcă foarte mult patrimoniu a fost vândut la nişte preţuri…”.

Totodată, în scrisoarea primită de la actualul ministru de stat, Victor Bodiu, am fost informaţi că în ce “priveşte chestiunea referitoare la promovarea în 1999 a proiectului de lege „Cu privire la patrimoniul gestionat de sindicate”, menţionăm că nu au fost identificate informaţii care ar atesta că un atare proiect ar fi fost propus spre examinare Guvernului”. (?!)

… din motive politice

Din câte îşi aminteşte Victor Vaşceaev, fostul director al Holdingului “Moldsindbalneotur”, deşi realizarea intenţiei Guvernului Sturza de la sfârşitul anilor ‘90 cu privire la patrimoniul sindicatelor era pe ultima sută de metri, totul, la un moment dat, a amuţit. “Sindicatele atunci erau nemulţumite, ameninţau că vor ridica oamenii, una-alta. Poate că s-au înţeles, eu nu ştiu”, spune Vaşceaev. Tot el menţionează şi faptul că, între timp, luptele politice din Parlament s-au acutizat şi nimănui nu-i mai era de patrimoniul sindicatelor.

De menţionat că, anume în acea perioadă, Frontul Popular Creştin Democrat (FPCD), condus de Iurie Roşca, părăseşte Blocul electoral “Convenţia Democrată din Moldova”, în cadrul căruia a candidat la scrutinul parlamentar din 1998, şi, respectiv, părăseşte Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR). Ca rezultat, ADR a pierdut majoritatea parlamentară. La scurt timp după aceea, Guvernul Sturza, considerat drept cel mai reformator şi prooccidental guvern al R. Moldova, la nici un an de la instituire, obţine vot de neîncredere din partea majorităţii deputaţilor (58 la număr). Aceştia reprezentau fracţiunea PCRM, FPCD şi câţiva independenţi desprinşi din formaţiunile centru-dreptei. În condiţiile respective, ADR a trecut în opoziţie.

“Nu cred că ar fi fost rău dacă ar fi fost votată legea aceea atunci. Oare e normal ca, acum, trei oameni să decidă soarta patrimoniului care, timp de 50 de ani, a fost creat de milioane de cetăţeni din Moldova?”, se întreabă Vaşceaev.

Lista bunurilor imobile înscrise după CNSM, în calitate de proprietar, în baza hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2009

  1. mun. Chişinău, str. Şciusev, 47, nr. cadastral 010020441901 cotă-parte 14/15;
  2. mun. Chişinău, str. Zimbrului, 10, nr. cadastral 010042426301;
  3. mun. Chişinău, bd. Renaşterii, 13, nr. cadastral 010041817601;
  4. mun. Chişinău, str. Podgorenilor, 93, nr. 010040113201;
  5. mun. Chişinău, str. Podgorenilor, 93, nr. 010040113202;
  6. mun. Chişinău, str. Podgorenilor, 93, nr. 010040113203;
  7. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810059501;
  8. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810059502;
  9. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810059503;
  10. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810059504;
  11. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068202;
  12. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068203;
  13. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068204;
  14. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068205;
  15. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068206;
  16. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068207;
  17. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068208;
  18. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068209;
  19. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068210;
  20. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral convenţional 315810068211;
  21. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral 315810036901;
  22. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral 315810036903;
  23. or. Vadul lui Vodă, nr. cadastral 315810036904;
  24. or. Bălţi, str. Salcîmilor, 1, nr. cadastral 030031402901;
  25. or. Soroca, str. Traian, 1, nr. cadastral 780111806201;
  26. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806202;
  27. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806203;
  28. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806204;
  29. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806205;
  30. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806206;
  31. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806207;
  32. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806208;
  33. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806209;
  34. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806210;
  35. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806211;
  36. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806212;
  37. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806213;
  38. or. Soroca, str. Traian, 1,  nr. cadastral 780111806214;
  39. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225101;
  40. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225102;
  41. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225103;
  42. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225104;
  43. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225105;
  44. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225106;
  45. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225107;
  46. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225108;
  47. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. cadastral 252211225109;
  48. r. Călăraşi, com. Hârjauca, s. Mândra, nr. Cadastral 252211225110.

O altă lege, nou-nouţă

Totuşi, un an mai târziu (la 7 iulie 2000), deputaţii adoptă Legea Sindicatelor. Doar că, de această dată, nu s-a mai pus problema cotei statului în patrimoniul sindical. În schimb, legea prevede expres (Capitolul IV, p. 4) că “patrimoniul sindicatelor este inviolabil, indivizibil şi nu poate fi naţionalizat, însuşit, înstrăinat sau gestionat de alte persoane, inclusiv de autorităţile publice, fără acordul proprietarului”.

Mai e un detaliu curios în legea respectivă. În acelaşi capitol, p. 3, legea spune că “sindicatele şi asociaţiile lor au dreptul de proprietate asupra patrimoniului […] primit cu titlu gratuit de la întreprinderi, organizaţii, autorităţi publice […]”. Totodată, în unele documente furnizate de persoane din cadrul sindicatelor, ce conţin lista persoanelor fizice şi juridice care au contribuit financiar la construcţia diferitelor obiective de pe malul Mării Negre, pe teritorul actualei Ucraina, se vede clar că mai multe instituţii de stat au contribuit substanţial la edificarea construcţiilor în cauză. De exemplu, potrivit listei respective, Ministerul Finanţelor a investit 100 000 de ruble ruseşti la construcţia taberei de odihnă “Speranţa” din regiunea Sergheevka. Tot la „Speranţa” a investit şi Ministerul Economiei Naţionale (180 000 ruble), şi Ministerul Sănătăţii (226 000 ruble), şi Ministerul Culturii şi Cultelor (50 000 ruble), şi Ministerul Transportului (25 000 ruble).

“Cota statului nu-i”

Printre instituţiile de stat care au contribuit financiar la contrucţia altor obiective de pe litoral se numără şi Compania Publică de Radio-Televiziune, Ministerul Educaţiei, Ministerul Resurselor Materiale, Departamentul de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi, Ministerul Comunicaţiilor şi numeroase fabrici şi uzine, al căror proprietar era, evident, statul.

Totodată, menţionăm faptul că, în răspunsul primit de la actualul ministru de stat, Victor Bodiu, se spune clar că, “potrivit unei scrisori a DPAPS, acesta informa Guvernul despre faptul că nu dispune de date privind transmiterea, în perioada 1994—1999, a bunurilor de stat în proprietatea sau folosinţa sindicatelor”.

“În R. Moldova cota statului nu-i”, ne-a replicat Ion Pârgaru, actualul director al Holdingului “Moldsindbalneotur”, tot el şi membru al Comitetului Confederal al CNSM (unul dintre organele de decizie ale confederaţiei – n.r.). “El (patrimoniul sindical – n.r.) a fost construit din banii VŢSPS, dar nu din banii veniţi de la stat, explică Pârgaru. Da, este o contribuţie, dar lui (statului – n.r.) i s-au dat locuri – în Sergheevka undeva sunt nişte cote-părţi, în Koblevo… Noi la asta nu pretindem, ce e al lui e al lui. Dar în ceea ce ţine de Moldova, statul nu are nicio cotă-parte”.

Actualul director al Holdingului “Moldsindbalneotur” susţine că statul nici nu avea dreptul să pretindă la patrimoniul sindical, care este un bun al oamenilor. “Toţi pe vremuri au contribuit prin cotizaţii, dar s-a dat nu pentru ca să ia statul”, mai spune Pârgaru.

Reorganizare în SRL-uri

În condiţiile respective, mai multe obiective sindicale, ca persoane juridice, au rămas să fie proprietarii de fapt ai acestora, cu dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţie, aşa cum fusese şi în perioada sovietică. “De exemplu, Hotelul “Cosmos” aparţinea “Cosmos”-ului, ca persoană juridică, baza de odihnă “Nistru” – “Nistru”-lui, şi tot aşa. Altfel spus, toată proprietatea era concentrată şi înregistrată după organizaţiile de care a fost creată şi după care figura în acte”, explică Victor Vaşceaev. Dar, având în spate experienţa când statul a “atentat” la patrimoniul lor, sindicatele au decis să opereze anumite reorganizări.

“Eu atunci le-am explicat colectivelor de muncă – vă mulţumim că aţi păstrat hotelul, baza etc., aţi lucrat, aţi primit salariu, dar asta încă nu înseamnă că hotelul este al vostru. Ele atunci se revoltau, dar, în cele din urmă, au înţeles că au anumite drepturi la această proprietate, dar că nu este proprietatea lor. Astfel, noi am creat SRL-uri, în care 25% din capitalul social i-a revenit colectivului de muncă, iar 75% – holdingului. Dar asta în capital social, şi nu în proprietate, iar în perspectivă, s-a promis că 25% din patrimoniu va fi dat colectivului de muncă”, explică fostul director al holdingului.

Gestiune vs. proprietate

Ion Pârgaru însă, actualul director al “Moldsindbalneotur”, susţine că unele persoane au confundat capitalul social cu proprietatea, din care cauză au şi apărut numeroase speculaţii. “Vă dau un exemplu: SRL-ul X a fost format pentru gestionarea acestui fond. El doar nu a avut fond, ci pur şi simplu l-a primit în gestiune, nu în proprietate, explică Pârgaru. Eu personal pot să zic că, din 5400 de lei, cât era fondul statutar, o parte din clădirea de la sanatoriul “Bucuria”, “Codru” etc. e a mea? Patrimoniul este al tuturor membrilor de sindicat. Noi astăzi nu avem dreptul să spunem că, iată, SRL-ul cutare care s-a format, ăsta este patrimoniul lui. Dacă cineva prin şiretlicuri a înregistrat după dânsul ceva, asta nu e corect”.

În acelaşi timp, Pârgaru menţionează şi faptul că cele 25% din capitalul social au fost date colectivului de muncă cu un scop bine predefinit. “S-a făcut lucrul ăsta pentru a cointeresa colectivele în rezultatul final al muncii lor, să fie motivaţi să lucreze bine pentru ca, în afară de salariu şi alte indemnizaţii pe care le primesc, 25% din venit să li se dea lor”, spune Ion Pârgaru.

Tot în acea perioadă, s-a decis şi înregistrarea patrimoniului sindical pe numele holdingului, pe motiv că, “atunci când holdingul este proprietar, alţii nu vor mai putea să se bage”, susţine Vaşceaev. Tot el menţionează şi faptul că regretă că a militat atunci pentru această cale. “Eu şi acum consider că aceasta este greşeala mea cea mai mare, deoarece, crezând că ajut sindicatele, protejând proprietăţile, am ajutat doar o mică parte dintre ele şi, în cele din urmă, a ieşit că am făcut totul împotriva colectivelor de muncă”, spune Victor Vaşceaev. “Dar eu nu m-am gândit că sindicatele nu vor fi cinstite cu aceste organizaţii”, încearcă parcă să se dezvinovăţească fostul director al “Moldsindbalneotur” de ceea ce urma să se desfăşoare mai târziu.

Proprietari din greşeală

Iar mai târziu, potrivit lui Victor Vaşceaev, s-au întâmplat următoarele. După ce a plecat din funcţia de director al Holdingului “Moldsindbalneotur”, locul său a fost ocupat de Ion Pârgaru, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Comunicaţii şi membru al Comitetului Confederal al CNSM. Ulterior, CNSM a dat în judecată holdingul, susţinând că proprietatea sindicală a fost înregistrată ilegal pe numele acestuia, şi a solicitat înregistrarea patrimoniului pe numele său.

Astfel, la 13 aprilie 2009, Curtea de Apel Chişinău a decis să satisfacă cererea CNSM de înregistrare în Registrul bunurilor Imobile a acesteia, în calitate de proprietar al celor 48 de obiective sindicale enumerate în hotărâre. După cum a constatat instanţa de judecată, până la Holdingul “Moldsindbalneotur” SRL şi Societatea Comercială “Conmobremservice” SRL, o altă întreprindere sindicală, în calitate de proprietar al celor 48 de obiective a figurat Federaţia Generală a Sindicatelor din Moldova (FGSM), al cărei succesor în drepturi este CNSM. În susţinerea acestui lucru, CNSM a făcut referire la Hotărârea nr. 2-148 din 22 septembrie 1992, prin care Confederaţia Generală a Sindicatelor (Moscova) a transmis imobilele în cauză FGSM, dar şi la actul de primire-predare a patrimoniului respectiv din 20 ianuarie 1993. Totodată, CNSM susţine că la fondarea celor două întreprinderi, “Moldsindbalneotur” şi “Conmobremservice”, bunurile litigioase le-au fost transmise doar cu drept de gestiune, iar înregistrarea acestora în calitate de proprietari s-a făcut din greşeală (!).

CNSM “doar a cerut”

Dar dacă putem trece cu vederea faptul că “Moldsindbalneotur” şi “Conmobremservice”, date în judecată (în calitate de intervenienţi accesorii) de către CNSM, au fost de acord cu solicitările confederaţiei (până la urmă am putea spune că CNSM le este un organ ierarhic superior – n.r.), atunci faptul că şi ÎS „Cadastru” a mers mână în mână cu cele două întreprinderi pare cel puţin straniu. Cităm din hotărâre: “Reprezentantul ÎS “Cadastru” a recunoscut acţiunea şi a indicat că într-adevăr nu există un act normativ de transmitere în proprietate a bunurilor în litigiu intervenienţilor accesorii şi înregistrarea bunurilor cu drept de proprietate după ei a fost efectuată greşit”(!). Cum a fost posibil acest lucru, din moment ce în art. 28 din Legea cadastrului bunurilor imobile e scris clar în temeiul căror documente se efectuează înregistrarea dreptului asupra unui obiect, deja ar trebui să se pronunţe organele abilitate.

“N-a dat (în judecată – n.r.) holdingul. CNSM doar a cerut (în instanţă – n.r.!) să fie înregistrat după confederaţie tot patrimoniul sindicatelor”, ne-a declarat Pârgaru. “Cândva, o parte din patrimoniu era înregistrat după holding, o parte după altcineva, dar proprietarul, conform legii, era de fapt confederaţia”, a mai adăugat Ion Pârgaru. Acesta menţionează şi faptul că Holdingul “Moldsindbalneotur”, format în baza “Fondului Patrimoniului Sindicatelor” SRL, Concernului Republican de Sindicate şi Turism “Moldsindtur” şi a firmei republicane a instituţiilor balneosanatoriale “Sinbalneoservice Moldova”, a fost creat doar ca o instituţie de gestionare a patrimoniului sindical. “Holdingul, pe parcurs, nu a avut proprietatea, lui i s-a dat în gestiune, dar mulţi încurcă, crezând că este proprietatea lui”, susţine actualul director al “Moldsindbalneotur”.

Continuare în nr. următor
Nicolae Cuşchevici



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *