Aventura CNSM: Comoara sindicatelor

281-cnsmLa începutul acestui an, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a decis să scoată la vânzare patrimoniul mai multor obiective sportive, dar şi al cotei de asociat din mai multe SRL-uri. Cam în aceeaşi perioadă, câţiva preşedinţi de comitete sindicale şi reprezentanţi ai colectivelor de muncă au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu. Semnatarii îşi exprimau dezacordul faţă de mai multe acţiuni din ultimii ani ale liderilor confederaţiei şi solicitau stoparea tuturor operaţiunilor cu patrimoniul acestei structuri până la clarificarea mai multor detalii.

În ultimii ani, presa a relatat în repetate rânduri despre darea în arendă sau vinderea mai multor obiective de importanţă majoră, care făceau parte din patrimoniul sindical, în condiţii mai puţin legale sau, cel puţin, dubioase. Dar întrebarea care apare în urma tuturor acestor conflicte interne este – cum Confederaţia, care este o asociaţie de sindicate, şi nu un sindicat propriu-zis, a ajuns proprietara bunurilor tuturor organizaţiilor care au stat la baza formării ei?

Moştenire goală

Potrivit lui Victor Vaşceaev, fostul director al Holdingului “Moldsindbalneotur”, instituţie subordonată CNSM, responsabilă de gestiunea patrimoniului sindical, după destrămarea URSS, Consiliul Unional Central al Uniunilor Sindicale (VŢSPS, de la Vsesoiuznîi Ţentralnîi Sovet Profesionalnîh Soiuzov, organ sindical central în URSS – n.r.) a decis ca toate proprietăţile înregistrate după organizaţiile republicane sindicale să rămână în subordinea lor. “Ei au luat o astfel de decizie, dar actul de transmitere a proprietăţii nu a mai fost întocmit, şi nici nu putea fi făcut, pentru că nu poţi transmite ceea ce nu-ţi aparţine”, susţine Vaşceaev.

Fostul director al “Moldsindbalneotur” spune că, în principiu, obiectivele deţinute de sindicatele din RSSM erau din start patrimoniu al acestora, din moment ce au fost construite cu forţele proprii şi, respectiv, VŢSPS nu putea nicicum transmite proprietăţile pe care nu le-a construit şi asupra cărora nu avea niciun drept de proprietate. “Să luăm spre exemplu “Cosmos”-ul. Hotelul a fost construit de Comitetul Turismului care, în acest scop, a luat un credit de 3 miloane de ruble de la “Stroibank URSS”, relatează Victor Vaşceaev. La acea vreme era o sumă fabuloasă, cam vreo 5 milioane USD, pentru că 1 USD costa vreo 68 de copeici.”

CNSFR n-a transmis nimic

Vorbele fostului director sunt susţinute şi de răspunsul la o scrisoare, din 2005, în care Petru Chiriac, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor din R. Moldova (CSRM), îi solicita lui Vladimir Şcerbakov, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Federaţia Rusă (CNSFR), succesoarea de drept a VŢSPS, actele contabile ale obiectivelor balneo-sanatoriale pe care Comitetul Republican al Sindicatelor din RSSM le deţinea pe teritoriul Ucrainei.

În scrisoarea respectivă, Şcerbakov îl anunţă pe Chiriac, printre altele, că Consiliul Sindicatelor din Moldova nu a deţinut niciun obiectiv de importanţă naţională (la nivelul URSS – n.r.), iar cele pe care le deţinea erau de importanţă republicană sau locală. Acest lucru înseamnă că VŢSPS nu avea, în principiu, nicio legătură cu patrimoniul sindical al RSSM. În scrisoare se mai spune că evidenţa, proprietatea, folosirea şi gestiunea proprietăţilor sindicale de importanţă republicană sau locală se realiza direct de către Comitetul Republican al Sindicatelor din RSSM prin intermediul structurilor sale.

La finele scrisorii, Şcerbakov menţionează şi faptul că, în legătură cu obiectivele de importanţă republicană şi locală, CNSFR n-a realizat nicio transmitere de proprietate.

Doar intenţii…

“În toate ţările “normale”, patrimoniul sindical a fost naţionalizat după căderea URSS. La noi, în virtutea mai multor factori, acest lucru nu s-a făcut”, spune Marcel Lungu, directorul “Flora” SRL, obiectiv vândut la începutul anului 2010 de către CNSM. Acesta menţionează şi faptul că, “prin ‘99, unul dintre primele guverne democratice a încercat să lămurească lucrurile în această privinţă”.

Şi fostul director al Holdingului “Moldsindbalneotur” îşi aminteşte de perioada în care în vizorul Guvernului Sturza a ajuns patrimoniul sindicatelor. “Atunci a fost pregătit un proiect de lege, pentru că s-a pus problema de a clarifica lucrurile în acest sector. Deoarece patrimoniul sindicatelor nu a intrat în categoria bunurilor privatizate, atunci trebuiau să se lămurească – dacă e un bun al poporului, atunci trebuia de naţionalizat/privatizat, dacă într-adevăr este un bun al sindicatelor, să-şi demonstreze dreptul de proprietate”, îşi aminteşte Vaşceaev.

Dar, din păcate pentru unii şi din fericire pentru alţii, planurile Guvernului Sturza de a pune punctul pe “i” în ceea ce priveşte patrimoniul sindical au rămas doar la nivel de intenţii. Totuşi, să vedem cum a decurs acest lucru.

…şi proiect de hotărâre

În 1998, a fost întocmit un proiect de hotărâre de Guvern prin care urma să fie instituită o comisie guvernamentală, al cărei scop era de a determina cota participaţiilor de stat la constituirea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a organizaţiilor balneo-sanatoriale şi turistice gestionate de Federaţia Generală a Sindicatelor, ca, ulterior, să fie determinată cota statului în patrimoniul organizaţiilor subordonate sindicatelor. Cu alte cuvinte, comisia trebuia să afle câţi bani publici au fost cheltuiţi la construirea/dezvoltarea obiectivelor sindicale.

Solicitat de ZdG, actualul ministru de stat, Victor Bodiu, pe atunci vicedirector al Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (DPAPS), ne-a confirmat că hotărârea în cauză a rămas la nivel de proiect. Astfel, printr-o scrisoare de la Victor Bodiu, am fost informaţi că, “potrivit bazei de date privind actele guvernamentale, în perioada indicată în demers, Guvernul nu a adoptat careva hotărâri prin care s-ar fi instituit vreo comisie […]” şi “că nici Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei nu a reuşit să identifice actul prin care ar fi fost constituită o asemenea comisie guvernamentală”.

Bani publici în sindicate

În aceeaşi scrisoare din partea ministrului de stat se menţionează şi faptul că, în perioada respectivă, Executivul într-adevăr avea intenţii de a clarifica problemele legate de patrimoniul sindicatelor. “Ca rezultat al examinării corespondenţei din 1999, s-a constatat că chestiunea privind bunurile instituţiilor sferei sociale transmise de stat sindicatelor a fost pusă în discuţie de către Guvernul din acea perioadă”. Astfel, într-o scrisoare a DPAPS adresată Guvernului “se menţiona că, anterior, un şir de obiecte de menire socială au fost construite cu participarea unor agenţi economici de stat […] şi că aceste bunuri se aflau, la acea etapă, în folosinţa sindicatelor”.

Faptul că în patrimoniul sindical au fost investiţi şi bani publici se menţionează şi în Nota informativă a proiectului hotărârii privind crearea comisiei în cauză. Aceasta notează că “hotărârile comune ale Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei, Consiliului de Miniştri al RSSM şi Consiliului Unional Central al Uniunilor Sindicale nr. 90 din 18 martie 1975 şi nr. 479 din 19 decembrie 1980 denotă că la constituirea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a organizaţiilor balneo-sanatoriale şi turistice ale RSSM […] au fost atrase mari investiţii capitale de stat, precum şi mijloacele multor întreprinderi gestionate de stat […]”.

Utilizare (ne)justificată

Tot în aceeaşi Notă informativă găsim motivul şi importanţa hotărârii pe care Guvernul Sturza intenţiona s-o adopte – “ar exclude posibilitatea utilizării nejustificate a patrimoniului public de către sindicate”, lucru de care acestea au fost învinuite deseori în ultimii ani.

Se pare că tot în aceeaşi perioadă a fost elaborat şi un proiect de lege privind patrimoniul sindical. Cel puţin aşa reiese dintr-o scrisoare adresată de DPAPS mai multor ministere şi Federaţiei Generale a Sindicatelor, pe 12 octombrie 1999. Aceasta menţionează că, “în scopul îndeplinirii poruncii Guvernului nr. 1129-879 din 03.06.99, DPAPS a elaborat şi înaintat spre avizare proiectul Legii “Cu privire la patrimoniul gestionat de sindicate” şi proiectul respectiv al Hotărârii Guvernului privind aprobarea şi înaintarea acestui proiect de lege în Parlament”.

Continuare în nr. următor
Nicolae Cuşchevici


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *