Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Arestaţi „cu spatele”

Arestaţi „cu spatele”

În dimineaţa zilei de 5 mai, curent, poliţia a descins la domiciliile a trei persoane din Chişinău şi una din raionul Orhei, cărora li s-a adus învinuirea de „organizare a dezordinilor în masă în timpul protestelor din 24 aprilie”. După ce le-au fost percheziţionate locuinţele, cei patru au fost reţinuţi pentru 72 de ore, iar a doua zi, pe 6 mai, după un demers al poliţiei, instanţa de judecată a emis, pe numele lor, mandate de arest preventiv pentru 30 de zile. Persoanele reţinute sunt cercetate sub aspect penal şi riscă până la 7 ani de închisoare.

De cealaltă parte, printr-un comunicat de presă, reprezentanţii Platformei „Demnitate şi Adevăr” (DA), organizatoarea protestului din 24 aprilie, au calificat aceste reţineri drept „practici staliniste care demonstrează că R. Moldova a devenit o dictatură” şi au cerut eliberarea imediată a celor reţinuţi şi încetarea „acţiunilor de intimidare şi teroare asupra protestatarilor, care şi-au revendicat drepturile constituţionale”.

Reţinuţii riscă şapte ani de închisoare

Ca urmare a protestului din 24 aprilie, curent, a fost iniţiată o cauză penală, în baza articolului 285, pentru participarea la dezordini în masă. În cadrul urmăririi penale, spun reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei (IGP), au fost identificate patru persoane cu vârste cuprinse între 24 şi 50 de ani care ar fi acţionat ilegal, destabilizând ordinea şi securitatea publică, totodată, aruncând cu pietre în poliţiştii aflaţi la menţinerea ordinii de drept.

Astfel, în dimineaţa zilei de 5 mai, oamenii legii au efectuat patru percheziţii în Chişinău şi în localitatea Mana, raionul Orhei. În consecinţă, patru persoane au fost reţinute pentru 72 de ore. Drept probe, spun poliţiştii, au servit obiectele ce au fost aruncate în poliţie, uniformele şi mijloacele speciale din dotarea polţiştilor deteriorate, declaraţiile martorilor oculari, imaginile foto şi video şi concluziile medico-legale privind vătămările corporale suferite de angajaţii poliţiei şi persoanele civile.

Potrivit articolului 285, Cod Penal al R. Moldova, „organizarea sau conducerea unor dezordini în masă, însoţite de aplicarea violenţei împotriva persoanelor, de pogromuri, incendieri, distrugeri de bunuri, de aplicarea armei de foc sau a altor obiecte utilizate în calitate de armă, precum şi de opunere de rezistenţă violentă sau armată reprezentanţilor autorităţilor, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani”. Totodată, alineatul 2 al articolului 285, în baza căruia sunt învinuiţi cei patru, prevede că participarea activă la săvârşirea acţiunilor de mai sus se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.

566-protestatar12Decizie de arest pronunţată „cu spatele”

La 6 mai, a doua zi după reţinerea celor patru, Poliţia a înaintat în instanţa de judecată demersul cu privire la aplicarea măsurii preventive de arest pentru 30 de zile. Astfel, pe numele lui Valeriu Caşu, unul din cei patru protestatari reţinuţi, judecătoarea Elena Costiuc (fostă Carpenco) de la Judecătoria Centru a emis un mandat de arest pentru 30 de zile. În cazul celorlalte trei persoane, magistratul Sergiu Bularu şi-a declarat abţinere de la judecarea dosarelor. Colega acestuia, judecătoarea Daria Şuşchevici, a acceptat demersul, iar dosarele au fost repartizate, de asemenea, magistratei Elena Costiuc. Şedinţa de judecată a celor trei s-a desfăşurat cu uşile închise, iar după câteva ore de deliberări, magistrata Elena Costiuc a refuzat să citească hotărârea în prezenţa rudelor celor reţinuţi şi a presei. Ea insista ca aceştia să părăsească sala, deşi, conform legii, pronunţarea deciziei este una publică. După aproximativ 15 minute de tăcere a judecătoarei, în jurul orei 20.00, aceasta a pronunţat decizia, însă întorcând spatele la cei prezenţi în sală. Ca şi în cazul lui Valeriu Caşu, şi ceilalţi trei protestatari (Alexandru Pănuţa, Radu Cibotari şi Ion Matasevici) s-au ales cu mandate de arest pentru 30 de zile. Pe durata întregii zile de 6 mai, cât au durat şedinţele de judecată, în faţa Judecătoriei Centru au protestat zeci de oameni, rude şi membri ai Platformei DA, care au venit să-i susţină pe manifestanţii reţinuţi şi să ceară eliberarea acestora. Astfel de manifestaţii, cu participarea rudelor celor reţinuţi şi a membrilor Platformei DA, au avut loc şi în zilele următoare. Ieri, 11 mai, aproximativ la ora 6.30, oră la care au fost percheziţionaţi şi reţinuţi cei patru manifestanţi pe data de 5 mai, oamenii şi-au dat din nou întâlnire la ieşirea din oraş, pe şoseaua Hânceşti, acolo unde au scandat lozinci prin care cereau eliberarea celor plasaţi în arest.

Potrivit reprezentanţilor Platformei DA, Alexandru Pănuţa, originar din localitatea Manta, raionul Orhei, este veteran al războiului de pe Nistru, în timp ce Radu Cibotari este un tânăr care a participat activ la protestele organizate de Platforma DA încă din februarie, trecut. O altă persoană reţinută, Ion Matasevici, este şi el un vechi protestatar, care a participat şi la colectarea semnăturilor pentru iniţierea referendumului în mai multe raioane ale ţării.

Avocatul: „Este ilegal”. Procurorul: „Sunt temeiuri pertinente”

Ana Ursachi, avocata a trei dintre protestatarii reţinuţi, spune că a făcut recurs şi că acum aşteaptă decizia Curţii de Apel Chişinău. Totodată, Ursachi afirmă că aplicarea arestului de 30 de zile pentru clienţii săi este o măsură exagerată şi nejustificată. „Ca de obicei, articolul 285, alineatul 2. E un articol la modă acum. Aşa s-a întâmplat că din 2014 mi-a tot revenit să apăr persoane acuzate sub acest articol. Am făcut recurs şi acum aşteptăm decizia Curţii de Apel, dar până la o sentinţă definitivă a instanţei judecătoreşti oamenii ăştia sunt prezumaţi nevinovaţi. Ei au dreptul la prezumţia nevinovăţiei aşa cum îl are oricine în ţara asta. În aceste condiţii s-a aplicat totuşi arestul preventiv, cea mai aspră măsură, unor oameni care n-au fost judecaţi, care-i combatant decorat cu distincţie de stat, dacă vorbim de Panuţă, care are Crucea „Pentru Merit”, gradul III… Matasevici are doi copii minori, pe care nu are cui îi lăsa în îngrijire… Fiecare dintre ei a avut a comunica instanţei nişte elemente foarte sensibile legate de partea privată a lucrurilor. În condiţiile respective, când există arestul la domiciliu, eliberarea provizorie sub control judiciar, interzicerea de a ieşi din oraş etc., să aplici cea mai aspră măsură aşa, pur şi simplu, este categoric ilegal. Cea mai aspră măsură preventivă trebuie aplicată cu atenţie, cu un lux de elemente care o justifică, dar noi ce avem? Unde o să fugă combatantul ăsta? Unde fuge ăsta cu doi copii şi soţie invalidă? De ce ei ar trebui să fie încarceraţi? Cele 30 de zile eu deja le văd ca o pedeapsă. Nu ca o măsură de prevenţie, ci ca o măsură de înjosire, umilire şi pedeapsă, inclusiv ca un exemplu pentru ulteriorii protestatari”, afirmă Ana Ursachi.

Denis Rotaru, procurorul care se ocupă de caz, a declarat că nu ne poate spune care sunt probele ce ar justifica arestul preventiv al celor trei atâta timp cât urmărirea penală nu este finalizată. „Sunt nişte prevederi legale pe care eu nu pot să le încalc. Noi am considerat că sunt temeiurile care sunt prevăzute de legislaţia procesual-penală, care ne dau nouă posibilitatea să solicităm aplicarea măsurii preventive arestarea. Instanţa de judecată a considerat aceste temeiuri pertinente şi, respectiv, a aplicat măsura preventivă arestarea. Din câte cunosc, ei nu sunt de acord şi ştiu că au atacat la Curtea de Apel. Şi Curtea de Apel tot o să se expună dacă temeiurile noastre au fost pertinente sau nu pentru aplicarea arestului. Atât pot să vă spun la această etapă”, ne-a declarat procurorul.

Precizăm că magistraţii Curţii de Apel Chişinău urmează să decidă luni, 16 mai, dacă suspecţii vor rămâne în arest preventiv sau vor fi eliberaţi.