Apartamentul cu două testamente

217-cruceO telenovelă în toată legea. Astfel poate fi numită istoria în care Tatiana Isaeva, din Chişinău, a ajuns să figureze în rol principal. În acelaşi «serial» – un angajat al Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), care, episodic, joacă rol de avocat. Ulterior, după ce şefii săi au aflat despre rolul de «apărător», acesta a promis «că nu va mai face aşa ceva».
Evident, nu lipseşte nici «clientul», care, în vara 2008, a fost găsit mort în locuinţa sa. Dosar penal, testament contestat, persoane recunoscute nebune post-mortem, metamorfoza avocatului în moştenitor – toate în serialul sută la sută autohton.

continuare din nr. trecut

Episodul VI: Moştenitoarea ameninţătoare

În aceeaşi perioadă, Tatiana Isaeva, intrigată de comportamentul agresiv al «avocatului», a decis să apeleze la Ministrul Justiţiei (MJ). Dar, stupoare. La minister i s-a spus că nu există niciun avocat pe nume Sergiu Moraru. Atunci a aflat că, la DIP, instituţie subordonată MJ, ar fi un angajat cu acest nume. Uulterior, după ce a depus plângerea la DIP, Isaeva a fost anunţată că respoonsabili din cadrul instituţiei au discutat cu Moraru şi că acesta a recunoscut totul şi «a promis că nu va mai face aşa ceva».

Moraru, la rândul său, susţine că întâlnirea la care a făcut referire Isaeva s-ar fi derulat cu totul altfel. Potrivit acestuia, la o săptămână de la decesul Lidiei Subaci, el se afla în vizită la Valeriu Crutov, după ce ultimul i s-ar fi plâns că Isaeva îl ameninţă că îl dă afară din casă. În scurt timp a venit şi Isaeva, cu soţul şi cu feciorul. Aceasta ar fi spus că este moştenitoarea apartamentului şi că trebuie să decidă ceva. «M-a întrebat şi pe mine cine sunt, zice Moraru. M-am prezentat. Ea mi-a zis că, dacă Valeriu nu va asculta de ea, va rămâne sub gard». Angajatul DIP spune că, în cadrul acelei întâlniri, nu s-a certat cu Isaeva, nu a învinuit-o de nimic. El neagă faptul că i s-ar fi prezentat acesteia drept avocat.

Episodul VII: Drumul cadavrului (I)

Ulterior, la 23 iunie 2008, Crutov fusese găsit mort în apartament. Avea 64 de ani. Din cauza acestui caz tragic, următoarea şedinţă de judecată, care urma să aibă loc a doua zi, a fost amânată. Cadavrul lui Crutov a fost dus la Centrul de Medicină Legală, unde au refuzat categoric să ne ofere informaţii despre cauzele morţii lui Crutov, pe motiv că ei colaborează doar cu forţele de ordine.

Ulterior am trimis o scrisoare la adresa Ministerului Afacerilor Interne, care ne-a informat că Valeriu Crutov a decedat din cauza intoxicaţiei cu alcool, «fapt confirmat prin depistarea în sângele cadavrului 3,5% alcool etilic». Acest lucru pare să confirme spusele lui Sergiu Moraru, care susţine că bărbatul se afla în poziţia «pe şezute, lângă pat», atunci când a fost depistat mort în locuinţa sa.

Curios însă e faptul că în certificatul de deces al acestuia, cauza morţii este «plăgi tăiate a capului». Surse din cadrul Centrului de medicină Legală ne-au spus că expresia respectivă este una, în principiu corectă, doar că e prea succintă, deoarece «plăgi tăiate a capului» este un diagnostic, şi nicidecum cauza nemijlocită a decesului. Aceleaşi surse ne-au comunicat şi faptul că Valeriu Crutov a decedat din cauza unei hemoragii, în urma unei răni la cap provocată, accidental, de o «Drujbă». Vom reveni ulterior cu alte detalii privind decesul lui Crutov.

Potrivit informaţiei oferite de administraţia Cimitirului Sf. Lazăr din Chişinău, Crutov a fost înhumat la 25 iunie 2008. Tot aici am aflat şi locul în care îşi are mormântul – sectorul 264, rândul 32, loc 9, alături de sectorul în care sunt îngropate persoanele necunocute şi organele extirpate în urma intervenţiilor chirurgicale. Locul de înmormântare, pentru că este chişinăuian, i-a fost oferit pe gratis, dar, pentru săpatul gropii, toţi plătesc.

Episodul VIII: Drumul cadavrului (II)

Ne-am adresat, inclusiv cu o scrisoare, la Combinatul Servicii Funerare al Primăriei Chişinău. În 10 minute, răspunsul a fost întocmit la contabilitatea instituţiei. În timp ce o angajată confrunta cele scrise cu un document pe care îl ţinea în mână, am auzit clar numele «Moraru S.». Ulterior, răspunsul a fost transmis spre semnare directorului Iurie Luca. Deşi iniţial acesta a fost cooperant şi amabil, după ce a văzut răspunsul a întrebat de ce avem nevoie de acea informaţie, deşi îi explicasem deja acest lucru. Până la urmă, Luca a refuzat să ne dea răspunsul, lasând să se înţeleagă că nu vrea să aibă probleme şi că nu vrea să se teamă atunci când iese în stradă. Alte surse din cadrul combinatului ne-au confirmat, neoficial, că, pentru săpatul gropii, Sergiu Moraru a achitat taxa de 371 lei.

Locul de veci al lui Crutov pare pustiit. Doar un buchet din 8 flori artificiale alb-violete, cândva înfipte în pământ, stă culcat. Se vede că nu a mai trecut nimeni pe aici de la funeralii. Tumulul de pe mormânt s-a lăsat vizibil. Probabil, a putrezit sicriul. De jur împrejur observ marginea fostei gropi. La cap se ridică o cruce neagră din fier. Agăţată de unul din cele trei inele de pe braţul drept al acesteia, o panglică neagră din polietilenă fâlfâie în vânt. E rămăşiţa unei coroane de lângă mormânt, putrezită şi ea. Pe panglică descifrez uşor câteva litere aurii – «Scumpului Valeriu de la familia Moraru».

Sergiu Moraru nu neagă faptul că el personal s-a ocupat de funeraliile defunctului, pe motiv că nimeni altcineva nu putea face acest lucru.

Episodul IX: Locuinţă supravegheată

El ne-a mai spus că Crutov i-ar fi dat o cheie de la apartament şi că tot el, la două zile de la moartea bărbatului, a schimbat uşa locuinţei. «Apartamentul este în prezent sub supravegherea mea, cu toate că este pus sub sechestru. Uşa am schimbat-o, ca să nu intre cineva. Cea veche era defectată», zice Moraru.

Duminica trecută, pe la 16.00, am mers la str. Miron Costin, 16, intenţionând să discutăm cu vecinii. Familiile care locuiesc pe acelaşi palier au refuzat să vorbească, spunându-ne, din spatele uşii închise, că nu cunosc nimic despre cele întâmplate în ap. 140. Între timp, am observat că discul de la contorul electric al apartamentului 140 se mişcă, semn că, în locuinţă, se consumă energie. Câteva persoane de la aceeaşi scară ne-au confirmat că în acest apartament stă, de mai mult timp, o familie tânără.

Am bătut. Un bărbat de factură sportivă, de circa 30 de ani, mi-a deschis. În spatele acestuia – o doamnă de aceeaşi vârstă. I-am întrebat dacă locuiesc în apartamentul respectiv, cum au ajuns să stea în el, dacă îl au cu chirie sau nu. Bărbatul a rugat să aşteptăm două secunde, după care a cerut de la doamnă să-i aducă telefonul mobil. A apelat pe cineva, spunându-i că «a venit un reporter de la ZdG şi întreabă de apartament. Ce să-i spun?». Au urmat vreo 15 secunde de tăcere, răstimp în care bărbatul îşi asculta interlocutorul. Apoi ne-a anunţat că nu poate să ne spună nimic, şi-a cerut scuze şi a închis uşa.

După cum ne-a informat Mariana Criclivaia, avocata lui Crutov, la solicitarea ei, judecătorul Victor Micu, care se ocupă de caz, a pus sechestru pe apartament, după decesul lui Valeriu. În anticamera magistratului ni s-a confirmat acest lucru, dar ni s-a explicat că sechestrul în cauză interzice înstrăinarea imobilului, nu şi posibilitatea de a locui în el, pe durata procesului.

Moraru ne-a explicat că în apartament locuieşte o cunoştinţă de a sa. «Nu-l dau cu chirie. Ei stau acolo ca să aibă grijă să nu intre vreun străin», ne-a explicat acesta.

Episodul X: Moştenitorul Fenix

Recent, procesul de judecată privind anularea testamentului a fost reluat. Şi asta pentru că Moraru s-a dovedit a fi succesorul de drept al defunctului. Altfel spus, la 21 de zile de la decesul mamei sale, zi în care în cele două turnuri gemene din New York s-au izbit două avioane cu pasageri, Crutov îşi scria testamentul. Acesta decide că «din bunurile, care la ziua morţii mele îmi vor aparţine, ap. 140, str. M. Costin, 16, de asemenea tot ce se va afla în el», le lasă moştenire lui Sergiu Moraru. De menţionat că preţul unui apartament cu trei camere în regiunea respectivă se ridică la 50 000 de euro. Şedinţa de judecată, care trebuia să aibă loc la 9 februarie, a fost amânată pentru ziua de 5 martie.

Moraru susţine că l-a cunoscut pe Crutov pe la începutul anilor ‘90. «Din 1992 până în 2001 am făcut parte din organele de Interne şi am lucrat în sect. Râşcani. Deoarece deserveam partea de sus a regiunii, am ajuns să cunosc mai mulţi locuitori, inclusiv pe Crutov», povesteşte fostul poliţist. Acesta mai relatează că, în 2001, şi-a schimbat locul de muncă şi, timp de câţiva ani, nu l-a mai văzut. După 5 ani s-au văzut întâmplător, lângă şcoala în care învăţa fiica lui Moraru, în regiunea în care trăia Crutov.

Episodul XI: «Na ceaşeciku ceaia?»

La acea întâlnire, potrivit angajatului DIP, bărbatul l-ar fi invitat în ospeţie. «Atunci nu am putut. Am intrat altă dată», zice Moraru. Fostul poliţist spune că Crutov i-ar fi povestit în repetate rânduri despre problemele din familia sa, îi cerea sfaturi sau chiar ajutor.

«Am fost alături de el când m-a rugat. Nu mai mult, relatează Moraru. Îl ajutam cu un sfat, chiar şi cu bani, în ultimul timp. L-am ajutat să-şi obţină o pensie, pentru că nu primea nimic şi nu avea din ce trăi. Cu ce am putut, l-am ajutat. Mai mult nu puteam, pentru că am patru copii».

Despre decizia lui Crutov de a-i lăsa anume lui moştenirea, Moraru spune: «El nu avea aici (în R. Moldova – n.r.) pe nimeni. Doar câţiva cunoscuţi. Contacta mai mult cu mine. Se lipise de mine. Mă suna şi-mi tot spunea: «Serghei Ivanovici, zaidite na ceaşeciku ceaia? Ia doma, posidim, pogovorim». Ajunsese la 60 de ani şi avea nevoie de o vorbă, de un sfat. În sensul ăsta mi-am făcut relaţii strânse cu el, nu în alt scop».

Episodul XII: E greu când omul nu mai este

Moraru mai spune că, în timpul întrevederilor cu Crutov, acesta s-ar fi plâns că Tatiana Isaeva crea bariere între mamă şi fiu. «Îmi aducea vodcă, apoi suna la poliţie să vină să mă ia, ca să par alcoolic», redă angajatul DIP vorbele bărbatului.

La rândul său, avocatul lui Crutov, Mariana Criclivaia, din cadrul Biroului «Avocaţii publici», spune că mai multe lucruri în acest proces trezesc dubii. Printre acestea ea menţionează faptul că testamentul Lidiei Subaci a fost întocmit a doua zi după ce bătrâna fusese externată, iar la acest proces nu a participat fiul ei şi nici un medic care ar fi înlăturat bănuiala cu privire la capacitatea ei de a dirija raţional imobilul. «Este greu să demonstrezi ceva când omul nu mai este», explică avocata. Ea mai aminteşte că Isaeva a ajutat familia Crutov mult mai puţin timp decât susţine acum. «Dacă ne uităm atent, ea a avut grijă doar când Pavel Crutov a stat la pat, câteva săptămâni înainte de prima spitalizare a Lidiei Subaci şi după externare, până la cea de-a doua internare. Nu putem spune că a avut o contribuţie mare la îngrijirea femeii, aşa cum afirmă ea, ca să pretinzi la un apartament întreg», explică jurista. Ea s-a arătat intrigată şi de faptul că Lidiei Subaci nu i-a fost făcută expertiza medico-legală, precizând că, de fapt, înţelege poziţia medicilor care au considerat că nu e nevoie de acest lucru.

De menţionat că Biroul Asociat «Avocaţii publici» oferă asistenţă juridică gratuită unor categorii de persoane, doar pe cauzele penale. Or, procesul Crutov vs Isaeva e unul civil. «De prin 2006 încercăm să testăm şi în domeniul civil, să vedem cât timp e necesar pentru a acorda asistenţă pe un dosar, ca să putem estima costul muncii avocatului, asfel încât statul să poată acorda ceva bani, atunci când Legea cu privire la asistenţa juridică pe cauzele civile va intra în vigoare (2012)», explică Criclivaia. Şi pentru faptul că a acceptat să-i apere drepturile lui Crutov în instanţă, în principiu pe gratis, jurista are o explicaţie. «Cazul «Crutov» e pentru mine unul separat. E un caz interesant, deoarece singur trebuie să investighezi», zice avocata.

«Mai repede să se termine toate», redă Moraru spusele lui Valeriu despre îndelungatele judecăţi. «Dar el (Valeriu, n.r.) nu va mai vedea dreptatea», a conchis, cu voce stinsă, fostul poliţist.

Nicolae CUŞCHEVICI

Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte 
anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului “Sensibilizarea 
populaţiei despre fenomenul corupţiei“, implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei,
cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *