„Ambasada” de la marginea cimitirului

Nici la Cimitirul Catolic din Chişinău răposaţii nu au parte de linişte. Timp de 10 ani, un grup de oameni care îşi au rudele înhumate în cimitir s-au judecat cu interpreta Venera Gasparean, preşedinta Diasporei Armene din R. Moldova. Doar Cel de sus le va mai face dreptate, spun ei. “A stricat WC-ul cimitirului. A făcut un gard ce desparte cimitirul de «reşedinţa sa de familie». Vine cu prietenii şi dansează deasupra mormintelor. Fumul de frigărui e în loc de tămâie pentru morminte, dar nimănui nu-i pasă de asta”.

În anul 2003, Primăria Chişinău i-a dat în arendă Venerei Gasparean, preşedinta Diasporei Armene din R. Moldova, o capelă-cavou aflată pe teritoriul Cimitirului Catolic. În contractul de arendă se indică că primăria acordă încăperea cu suprafaţa de 140,2 m² pe o perioadă de 25 de ani, cu titlu gratuit. Nu se stipulează însă nimic despre teritoriul adiacent acesteia. Totodată, arendaşul trebuie să suporte anumite lucrări de reparaţie a capelei, numită şi biserică, aceasta fiind înregistrată ca monument de arhitectură de importanţă naţională de la începutul sec. XX.

Morminte pe terenul „reşedinţei de familie”

Maria Munteanu, administratoarea cimitirului, spune că interpreta Venera Gasparean a transformat terenul primit în arendă în reşedinţă de familie. “Aici cântă şi dansează. Taie animale şi fac frigărui. A ridicat ilegal un gard care desparte cimitirul de reşedinţa ei. Şi astăzi mai sunt morminte situate în spaţiul îngrădit ilegal. Am văzut că nu am nicio susţinere de la instituţiile publice şi, împreună cu un grup de oameni care nu sunt indiferenţi faţă de soarta cimitirului, am mers în judecată”, spune Munteanu.

În 2008 Judecătoria Botanica a găsit-o vinovată pe Venera Gasparean de săvârşirea mai multor infracţiuni. Ea este învinuită de ocuparea unui sector de teren de 3 ori mai mare decât cel primit cu titlu gratuit în arendă, însoţindu-şi acţiunile prin distrugerea şi strămutarea semnelor de hotar ale cimitirului, ridicarea neautorizată a unui gard capital de împrejmuire din blocuri mici de piatră calcaroasă cu înălţimea de 2,4 metri, distrugerea WC-ului cimitirului, distrugerea îmbrăcămintei asfaltice, profanarea de morminte, ameninţarea cu aplicarea violenţei în privinţa administratorului acestui cimitir, Maria Munteanu.

Gardul, demolat doar în acte

Potrivit instanţei, Venera Gasparean le-a declarat judecătorilor că a ocupat terenul adiacent bisericii, care aparţine Combinatului Servicii Funerare, cu permisiunea verbală a unor reprezentanţi ai primăriei, inclusiv a ex-viceprimarului Mihai Furtună, actualmente consilier al preşedintelui Nicolae Timofti. Gardul din piatră, construit în mod ilegal, l-ar fi ridicat pentru că înainte de acesta a existat unul din fier, însă ar fi fost furat.

Astfel, instanţa a decis ca Venera Gasparean să achite sub formă de despăgubiri peste două sute de mii de lei şi, totodată, să fie privată de dreptul de a ocupa funcţii de conducere în organizaţiile obsteşti pe un termen de 5 ani. Gasparean a făcut recurs la Curtea de Apel Chişinău, solicitând casarea hotărârii. Instanţa a acceptat. Însă procesul s-a transferat la Curtea Supremă de Justiţie, care menţine în vigoare hotărârea Judecătoriei Botanica. Din cauză că termenul de prescripţie a expirat, din spusele unor jurişti, Gasparean a scăpat curată.

Ulterior, printr-un certificat privind stabilirea regimului urban, emis de Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, se arată că diaspora armeană se obilgă să demoleze gardul construit neatorizat. În decizia instanţei Curţii de Apel Chişinău se spune că Gasparean a fost amendată cu 10 mii de lei pentru construcţia ilegală a gardului şi că acesta a fost demolat. Reporterii ZdG au mers la faţa locului şi au constatat că situaţia este altfel decât cea prezentată în decizia instanţei. Venera Gasparean a demolat doar o parte din gard. Ca mai apoi să ridice altul din fier, acoperit cu bannere publicitare de la evenimentele desfăşurate de diaspora armeană.

Petreceri cu muzică şi frigărui la cimitir

Pe strada Valea Trandafirilor nr. 11, adresa la care Gasparean a primit cu titlu gratuit capela-cavou, observăm un imobil pe a cărui faţadă este montat un banner: “Armenia – centrul cultural al diasporei armene”. În partea stângă a capelei sunt câteva grătare pentru frigărui, şi observăm mormintele care au fost despărţite de cimitirul catolic prin ridicarea gardului din piatră calcaroasă.

„Când te uiţi de mai departe şi vezi scris cu litere mari “Armenia”, ţi se creează impresia că aici e o ambasadă. Mai ales, la cum este păzită. Am înţeles că sunt şi camere video de supraveghere. Eu vin la cimitir din 1999. Am soţul înhumat aici. Înainte nu era dezordinea asta. Nici eu nu cunosc multe din ce se întâmplă aici”, ne spune Natalia, o bătrână de 65 de ani.

Ana Cabac şi-a înmormântat soţul la Cimitirul Catolic din Chişinău în 2002. Când vine la mormânt cu o floare, în loc să aibă parte de linişte, spune că este afectată moral şi spiritual de petrecerile însoţite de muzică şi frigărui, organizate de diaspora armeană. “Aici a fost o biserică unde preoţii catolici ţineau slujbe. Apoi ei au primit o biserică în altă parte. Şi în locul lor a venit Venera Gasparean, cu multe scandaluri şi probleme, care ne-a lăsat şi fără WC. De ce nu se implică Primăria şi Combinatul Serviciilor Funerare?”, se întreabă Cabac.

„Ceva, ceva a fost acolo…”

Am încercat să aflăm care este atitudinea Combinatului Servicii Funerare vis-a-vis de acest conflict, care persistă de ani buni. “Proprietarul a fost şi rămâne administraţia publică locală. Şi numai proprietarul poate să dispună de proprietatea sa, noi nu avem mari atribuţii”, susţine jurista Combinatului, Natalia Sprîncean.

Viceprimarul Vlad Coteţ, responsabil de Combinatul Servicii Funerare, spune că nu ştie exact cine ar trebui să fie responsabil în acest caz. “Ceva, ceva a fost acolo. A ajuns la urechile mele ce a fost cu doamna Gasparean. Atunci a fost înţelegerea că Gasparean, în calitate de  preşedintă a diasporei, a avut la direct indicaţia primarului. Şi cum se spune aşa s-a făcut şi mai departe nu s-a dus. Acolo, dacă au fost careva linii roşii făcute, ţine de responsabilitatea creştinească a unui om, care încalcă nu ştiu ce şi se caţără peste alte morminte.”

Gasparean: Acuzaţiile nu sunt veridice

Contactată de ZdG, Venera Gasparean susţine că toate acuzaţiile care i se aduc nu sunt veridice. “Acest gard a fost construit încă în 2003. Fiecare biserică este îngrădită. Uitaţi-vă la Ciuflea, la mitropoliile noastre. Cu atât mai mult că, din punct de vedere istoric, această îngrădire a existat şi înainte, doar că au demolat-o, pentru că au vrut să ne ia teritoriul într-un mod artificial, singura bucată de pământ unde au apărut enoriaşii noştri”, spune Gasparean.

Potrivit unor surse din cadrul Combinatului Servicii Funerare, dacă administratoarea Cimitirului Catolic va mai apela la judecată pentru a se face dreptate, va fi destituită din funcţie. “Dacă nu se astâmpără, va fi dată afară. Deja a fost înştiinţată”, ni s-a mai spus. Administratoarea cimitirului ne-a confirmat acest aspect.

Venera Gasparean s-a născut în oraşul Stepanokert, regiunea autonomă Karabahul de Munte. Deţine cetăţenia R. Moldova şi cetăţenia Armeniei.