Alcoolul îngroapă vieţi

Mama, tata şi cinci copii au mers de Paştile Blajinilor la cimitir ca să îi pomenească pe cei morţi. Seara, tatăl a înjunghiat-o pe mama, aducând-o în doar câteva clipe pe lista celor pomeniţi. Copiii au rămas acum singuri, amintindu-şi că au avut cândva familie. O familie în care era mama, tata… şi încă ceva – alcoolul. O familie ca şi multe altele din Moldova.

Zilele trecute, cinci frăţiori şi surioare s-au pomenit fără părinţi. Mama a fost omorâtă sub ochii lor, iar tata este sub anchetă. Nu-şi pot explica nici până astăzi ceea ce s-a întâmplat.

Fără mamă şi fără tată

Nicuşor are 3 anişori şi o strigă noaptea pe mama. Nu înţelege că nu o va mai vedea niciodată. Sora lui, Mihaela, de doar 8 ani, îl ia în braţe şi încearcă să îl mângâie. «Mama nu mai vine», îi spune ea lui Nicuşor, în timp ce ea singură are nevoie atât de mult de mama.

Doar cei doi fraţi mai mari pot vorbi coerent despre cele întâmplate. Mihai are 15 ani şi este în clasa a noua. Găseşte în el forţe ca să meargă acasă şi să doarmă acolo unde tatăl său i-a luat viaţa mamei. „Nu pot să-l iert. Cât vorbeam cu el, tot degeaba. Nu ştiu ce l-a apucat în seara aceea”, explică Mihai.

În seara zilei de 12 aprilie, după ce au fost toţi împreună la cimitir, de Paştele Blajinilor, familia Belţîc s-a întors acasă. Copiii mai mici au mers după casă să se joace, iar mama s-a dus în casă să se odihnească. Acum ei spun că tatăl era în stare de ebrietate, după păhărelele servite la cimitir. În această stare ar fi intrat în casă şi i-ar fi înfipt un cuţit în gât soţiei. În agonie, Angela Belţîc s-a târât până la poartă, unde şi-a dat ultima suflare. Acolo, întinsă pe jos, într-o baltă de sânge, au găsit-o copiii. Au venit şi vecinii, poliţia. Mama copiilor avea să împlinească 35 de ani, primăvara aceasta.

Martorii spun că Alexei Belţîc, după ce a ieşit din starea de ebrietate, a înţeles ce a făcut şi a zis că îi pare rău. Responsabilii din cadrul comisariatului de poliţie Hânceşti ne-au declarat că în prezent se efectuează expertiza pentru a depista dacă tatăl copiilor suferea de vreo problemă mentală sau era doar într-o psihoză alcoolică banală.

Cumnata lui Alexei, Eugenia Belţîc, spune că acesta avea un comportament ciudat în ultima vreme. „A încercat de trei ori să se anine”, spune Eugenia, însă norocul lui ar fi fost soţia, care l-a salvat mereu de la ştreang.

Alexei, unul dintre fii, care poartă numele tatălui, a împlinit 13 ani la sfârşitul lui martie. Spune că a strâns bani şi a mers împreună cu colegii de clasă la pădure. Au sărbătorit cu mâncarea pregătită de mama şi cu sucuri. Nu-i place vinul şi nici berea. A fost ultima sa aniversare organizată împreună cu mama. Acum, o are alături doar în amintiri. Îşi aminteşte că, atunci când a stat în spital cu mâna în gips, doar mama îl vizita.

Alexei a fost, într-un fel, privilegiatul sorţii, pentru că şi-a aniversat ziua de naştere cât era mama în viaţă. Acum, e ziua Mihaelei în curând, dar nicio sărbătoare nu e posibilă. Copiii stau la mătuşa Eugenia, care încearcă să îi ajute şi le face de mâncare. În ziua în care i-am vizitat, copiii au fost certaţi că au chemat fetele din clasă la ziua Mihaelei. «Mama lor nu a împlinit încă 40 de zile de când a murit, iar ele vor onomastică», li s-a spus.

Anastasia, una dintre surioare, se luptă şi ea cu amintirile. Este nevoită să se pregătească de examenele de sfârşit de an. Deşi termină clasele primare, este absolventă şi la capitolul tragediile vieţii. Încearcă să înţeleagă că onomastica surioarei nu e posibilă. Dacă ar fi fost mama ei, ar fi făcut o sărbătoare frumoasă şi veselă. «Anul trecut mama şi tata se înţelegeau bine. Am ieşit în ogradă şi am stat toţi pe o pătură, jos, căci era cald», îşi aminteşte Alexei.

Mihaela a împlinit azi opt anişori. A venit de la şcoală, veselă şi bucuroasă. O cuprinde pe sora mai mare, Năstica, şi pune capul pe umărul ei. Ştie că doar la ea mai găseşte alinare…

Cel mai mic, Nicuşor, a mers la gradiniţă, pentru prima dată. L-a dus mătuşa Eugenia, nu mama. Nu a plâns şi nici nu a vrut să meargă înapoi. Privea nedumerit la mamele care veneau după ceilalţi copii, nu şi după el. Nu e posibil să aduni în cuvinte tot ce este în sufletul acestor copii, care, la doar câţiva ani de viaţă, au trăit o istorie de nedescris. Acum, nu mai au mamă, practic nici tată, şi nu mai înţeleg ce este o familie.

Nici la şcoală şi nici în sat nu este un specialist psiholog, care să vorbească cu ei şi să le asculte durerea. Directorul şcolii medii din Bujor, Victor Timoşenco, spune că discută în particular cu copiii şi încearcă să-i ajute moral, aşa cum ştie el.

Alcoolismul – boală de familie

Potrivit legii, atunci când rămân fără un întreţinător, copiii trebuie daţi în grija celor mai apropiaţi. Alcoolul, însă, se pare că e prezent şi în casa rudelor. Tatăl celor cinci copii, Alexei Belţîc, nu muncea nicăieri. «Mai servea câte un păhărel», spune Ion Belţîc, fratele lui. Deşi nu aveau vie acasă, copiii spun că mai cumpărau câte o garafă de vin de prin sat. Medicul-şef din satul Bujor, Maria David, confirmă faptul că Angela avea probleme cu soţul său din cauza băuturii şi a violenţei, însă nu vroia să vorbească despre asta. «De alcoolism suferă şi un alt frate al lui Alexei, care de acum nu mai are nicio lecuire», spune Maria David. Din această cauză s-a exclus din start posibilitatea de a transfera copiii acasă la acesta.

Specialistul în protecţia drepturilor copilului din Hânceşti, Zinaida Organ, spune că a rămas nemulţumită după prima vizită la mătuşa copiilor. „Condiţii de trai acolo nu-s”, spune ea, adăugând că şi în această casă e o problemă cu alcoolul.

Despre fratele tatălui copiilor, Ion Belţîc, unii spun că nu consumă băuturi alcoolice foarte des, însă atunci când este servit, poate să devină agresiv. Profesoara lui Mihai, Eleonora Bârlădeanu, consideră că prezenţa în continuare a alcoolului în anturajul copiilor ar putea să îi afecteze şi pe ei.

Comisia reunită miercuri, 28 aprilie, la Primăria satului Bujor a căutat o soluţie pentru cei cinci copii rămaşi fără îngrijire părintească. «Tatăl copiilor, probabil, va fi decăzut din drepturile părinteşti», a afirmat Zinaida Organ. Una dintre surorile mamei le-a spus asistenţilor sociali să nu mai caute rude şi să nu-şi mai facă atâtea griji. «Duceţi-i la casa de copii», ar fi pronunţat ea decizia sa.

Nu a fost găsită nici o rudă care să aibă capacitatea materială să întreţină cei cinci copii. Pentru început, colegii de clasă au strâns bani cât au putut, iar o organizaţie non-guvernamentală le-a adus produse alimentare şi haine. Cei cinci copii au declarat şi în faţa Comisiei, şi în discuţii particulare că nu vor să fie despărţiţi. Vor să crească împreună, aşa cum a fost până acum. Mihai a spus că nu va bea alcool niciodată.

Uite-aşa aş vrea să mor…

Ca în versurile acestui vestit cântec îşi petrec viaţa cei dependenţi de alcool. Mulţi dintre ei nu recunosc că sunt bolnavi şi evită orice contact cu un specialist în narcologie. Dependenţa de alcool îi aduce până la stări de psihoză alcoolică sau delir alcoolic, care se asociază cu violenţă şi crime.

Psihologul Victor Ianovschi de la Centrul de Reabilitare Psiho-socială din cadrul Dispensarului Republican de Narcologie spune că primele semne de îngrijorare trebuie să apară atunci când abuzul de alcool capătă regularitate pentru o persoană. „Comportamentul persoanei în cauză se schimbă şi rudele sau prietenii observă asta, în primul rând. Starea de mahmureală şi iritabilitatea persistă», a adăugat psihologul. El este de părere că cei care se tratează, după ce revin în acelaşi mediu, nu găsesc suportul necesar ca să renunţe definitiv la obiceiul de a consuma alcool. Astfel, «de cele mai multe ori, această boală recidivează».

Peste 11 boli sunt asociate alcoolismului, conform studiului realizat de ExpertGrup în 2008. Acestea au provocat moartea a 84 de mii de persoane, din 1991 până în 2008. Alcoolul afectează cel mai mult ficatul şi stomacul. Cirozele şi pancreatitele sunt urmate de cancer de ficat şi laringe, iar acestea au omorât mai mulţi alcoolici decât alcoolismul în sine. Primul semn al cirozei alcoolice este mărirea abdomenului, spune Victoria Babiţcaia, medic gastrolog la Spitalul Republican. «Cea mai bună profilaxie în acest caz este evitarea totală a consumului de alcool», conchide ea.

Consumul de alcool pe cap de locuitor în Moldova este de 10-12 litri anual, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Acelaşi studiu (ExpertGrup) arată că tinerii sunt a doua categorie de populaţie după consumul lunar de etanol.

Natalia Dabija, ŞSAJ