Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   7 aprilie. Primele sentinţe

7 aprilie. Primele sentinţe

Poliţiştii Gheorghe Vutcariov şi Alexandru Mocanu l-au maltratat pe Vitalie Creţu la 7 aprilie. Aceasta a fost concluzia Judecătoriei Centru, pronunţată marţi, 14 decembrie. Cei doi oameni ai legii au fost condamnaţi la 4 şi, respectiv, 2 ani de închisoare cu suspendare pentru exces de putere şi fals în acte publice. Sunt primii poliţişti condamnaţi pentru teroarea din 7 aprilie. Victima, Vitalie Creţu, ca şi avocatul său, a menţionat că este „mulţumit de decizia instanţei, acest caz fiind unul fără precedent”. Pe de altă parte, experţi în drept sunt de părere că pedeapsa putea fi mai aspră, iar avocaţii poliţiştilor consideră sentinţa ilegală.

Povestea lui Vitalie Creţu, electricianul de la Spitalul nr. 1 din Chişinău, a fost îndelung mediatizată după 7 aprilie. Aflându-se în PMAN, a observat cum diferite persoane se apropie de el pentru a-l îndemna să devasteze Guvernul. Ulterior, a fost urmărit până la locul de muncă şi luat la bătaie. Deşi în preajmă era mai multă lume, speriată de strigătele sale, nimeni nu a intervenit. A ajuns în cele din urmă la comisariat, unde a început calvarul. «Oricine putea să te lovească. Judecata a fost scurtă. După ce i-am spus numele de familie, judecătorul mi-a zis: 5. L-am întrebat ce înseamnă 5, iar el mi-a zis că voi sta 5 zile în comisariat». Creţu declara acum un an pentru ZdG că în zilele de 6—7 aprilie nu a participat la proteste, iar pe 8—9 a protestat paşnic. Tot atunci, ZdG făcea publice numele celor 3 poliţişti care figurează în dosarul lui Vitalie Creţu. După mai bine de 14 luni, prima instanţă a pronunţat o sentinţă.

Alexandru Mocanu, fost colaborator al Regimentului Scut, a fost acuzat conform art.328, al.2 (a), ””exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”, mai exact, „săvârşirea de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”.

Alexandru Mocanu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) timp de cinci ani. Pedeapsa i-a fost suspendată condiţionat pe un termen de cinci ani.

Vutcariov, condamnat în două cauze

Gheorghe Vutcariov, fost colaborator al Comisariatului General de Poliţie (CGP), a fost condamnat în toate capetele de acuzare. Pentru fals în acte publice, art.332, Cod Penal, a fost condamnat la un an de închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii în MAI pe un termen de 3 ani. În baza art. 328, al. 2 (a), Cod Penal, exces de putere, Vutcariov a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii în MAI timp de doi ani. Pedeapsa i-a fost cumulată, iar instanţa a stabilit pentru acesta patru ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa vreo funcţie în MAI timp de cinci ani. La fel ca şi în cazul lui Mocanu, pedeapsa a fost suspendată condiţionat pentru cinci ani.

Unul a scăpat

Adrian Bejan, celălalt poliţist care a figurat în dosar, a fost achitat. El era acuzat de fals în acte. Instanţa a ţinut cont de faptul că el „doar ar fi scris ceea ce i s-a dictat”.

„Achitarea lui Bejan, conform art. 328, este corectă. Totuşi, lui Bejan i-a fost încriminat şi art. 332, fals în acte publice. Vom studia care au fost motivele care au stat la baza achitării pe acest cap de acuzare şi, probabil, vom solicita ca sentinţa să fie casată, iar el să fie condamnat. Poliţiştii au depus nişte rapoarte în care au indicat date vădit false, potrivit cărora Vitalie Creţu ar fi participat pe 7-8 aprilie la devastarea sediului Preşedinţiei şi Parlamentului”, a declarat pentru ZdG Iurie Oancea, avocatul lui Vitalie Creţu.

Victima, mulţumită de decizie

„În general, însă, sentinţa este parţial obiectivă, fiindcă poliţiştii au fost condamnaţi la închisoare şi le-au fost aplicate pedepse destul de severe. Doar pentru că au fost caracterizaţi pozitiv, iar anterior nu au avut abateri şi antecedente penale, au rămas la libertate. Totuşi, suntem satisfăcuţi de această sentinţă”, a punctat avocatul.

Vitalie Creţu s-a declarat şi el „mulţumit” de decizie. „Cu unele momente nu suntem de acord, dar în principiu sunt foarte mulţumit. Este un caz fără precedent”, a precizat victima abuzurilor poliţieneşti din 7 aprilie.

Juristul Ion Guzun, cel care s-a ocupat îndeaproape de cazurile tinerilor maltrataţi la 7 aprilie, are mai multe nedumeriri vizavi de decizia instanţei. „Eu stau cu Codul Penal în faţă şi nu văd o diferenţă între tortură şi pedeapsa care s-a aplicat în acest caz. Conform art. 309, Cod Penal, „Tortura este aplicarea în mod intenţionat a unei dureri puternice fizice sau psihice”. Dacă poliţiştii ar fi fost condamnaţi în baza acestui articol, li s-ar fi aplicat închisoarea până la cinci ani şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii în MAI până la cinci ani. Conform art. 309, Cod Penal, închisoarea cu suspendare nu mai era posibilă”, menţionează juristul.

Acesta crede că va trece cel puţin un an până când se va pune punct acestui dosar. „Pe noi ne interesează şi alte dosare, cum ar fi cele ale lui Papuc, Botnari şi alţii, acolo unde nu se merge spre nimic bun şi, bănuiesc, aceştia vor fi achitaţi din cauza  calităţii proaste a probelor aduse”, a precizat Ion Guzun.

„Sentinţa este ilegală”

„Vom contesta decizia. Noi o considerăm ilegală. Nu poate fi condamnată o oarecare persoană, şi nu mă refer doar la cazul dat, ci, în genere, doar în baza declaraţiei părţii vătămate şi a unei expertize medico-legale. În aşa caz, orice persoană poate să  se adreseze la Procuratură, după care să se intenteze dosar penal, urmând şi o sentinţă de condamnare. Nu e real”, a precizat Silviu Burlacu, avocatul lui Gheorghe Vutcariov.

Ceilalţi doi poliţişti, Adrian Bejan şi Alexandru Mocanu, au renunţat la Anatolie Barbacari, avocatul care i-a reprezentat pe parcursul urmăririi penale. În instanţa de judecată, cei doi au fost reprezentaţi de Mihai Conţescu. Acesta s-a declarat nemulţumit de decizia instanţei, fiind decis să o atace în instanţele ierarhic superioare.

Unde se termină drepturile poliţiştilor?

„Doresc să fie achitat şi Alexandru Mocanu. Partea vătămată, în momentul când i s-a cerut să-i urmeze pe poliţişti, trebuia să se supună, cu atât mai mult cu cât ştia că a participat la evenimentele din 7 aprilie, iar acţiunile sale puteau fi catalogate ca încălcare a ordinii publice. El striga în timpul operaţiunii. Asta înseamnă că el nu vroia să meargă. Cum poate să procedeze un colaborator de poliţie într-un astfel de caz? Cetăţenii n-au ajuns să aibă o gândire europeană şi nu au o reacţie adecvată. Acum, colaboratorii de poliţie trebuie să se teamă să se apropie de infractor ca să nu-i încalce careva drepturi, pe care ei presupun că le au. Ce facem? Schimbăm calitatea? Cetăţenii sunt poliţişti, iar poliţiştii trebuie să se teamă de ei?”, se întreabă retoric Conţescu. „Drepturile cetăţenilor se termină acolo unde încep drepturile poliţiştilor şi invers”, a precizat avocatul.

Lupta continuă

Vitalie Creţu a depus în instanţă şi o acţiune civilă, prin care a solicitat să-i fie recuperate pagubele materiale. El a solicitat ca instanţa să constate violarea art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pe motiv că a fost maltratat de către agenţi ai statului. Creţu a solicitat  să-i fie compensate pagubele morale reieşind din cuantumul sumelor pe care le acordă CEDO atunci când condamnă un stat pentru violarea acestui articol. „A fost solicitată o pagubă morală de la inculpaţi, iar instanţa a admis în principiu acţiunea. Noi vom putea cere recompense doar după ce va fi emisă o hotărâre irevocabilă pe marginea acestui dosar“, a declarat Oancea.

„Pentru a beneficia de recompense morale, trebuia să se adreseze la Ministerul de Finanţe şi la MAI pentru recuperarea în altă ordine a prejudiciului, dar nu printr-un dosar penal. Cât despre dauna morală, ea este exagerată şi urmăreşte îmbogăţirea fără temei. Lipseşte proporţionalitatea între dauna cauzată şi solicitări. S-au cerut 50 mii de lei”, a specificat Conţescu.

Victor MOŞNEAG