„Ziua alegerilor nu e sfârşitul istoriei”

Interviu cu Douglas Wake, şeful Misiunii OSCE/ODIHR de monitorizare a alegerilor în R. Moldova

— Cum apreciaţi rezultatele alegerilor prezidenţiale din Moldova?

— Noi, observatorii internaţionali, nu ne-am axat pe rezultate, ci pe procesul de votare, pentru că rezultatele rămân la discreţia cetăţenilor R. Moldova cu drept de vot. Noi am acordat atenţie în mod special procesului electoral, ca acesta să fie în conformitate cu standardele internaţionale, precum şi cu legislaţia naţională. În consecinţă, am făcut o declaraţie preliminară detaliată referitoare la cele observate. Vom elabora şi vom face public un raport complex, în care vom sublinia şi părţile pozitive, şi cele mai puţin pozitive. Aici am constatat că alegerile au fost competitive, candidaţii au avut şansa să comunice direct cu cetăţenii, inclusiv prin intermediul dezbaterilor electorale. Ştim că drepturile fundamentale au fost respectate, ceea ce înseamnă că oamenii au putut să-şi exprime punctele de vedere, să-şi exercite dreptul la libera asociere. Cunoaştem, de asemenea, că au fost şi situaţii problematice. De exemplu, cele mai importante televiziuni sunt părtinitoare şi nu prezintă o imagine balansată a evenimentelor. Ştim, încă din primul tur al alegerilor, că finanţarea unor partide este netransparentă. În ambele tururi, poate mai mult în primul, am văzut că s-au folosit resurse administrative pentru a sprijini un candidat în detrimentul altuia.

Reclamațiile și contestațiile, monitorizate de OSCE/ODIHR
Între cele două tururi, CEC a recepționat nouă reclamații, iar în instanțe nu a fost depusă niciuna. Reclamațiile se refereau, în cea mai mare parte, la presupusele nereguli legate de finanțarea campaniei. Patru cazuri s-au referit la presupuse cheltuieli ale unor fonduri nedeclarate, altele două la răspândirea informațiilor false, și un alt caz la împiedicarea exercitării dreptului la vot.
CEC a amânat examinarea câtorva reclamații până după ziua alegerilor, ceea ce este contrar obligației prevăzute în Codul Electoral de a soluționa reclamațiile înainte de scrutin. Din 43 de reclamații recepționate de CEC în ambele tururi, 18 au fost considerate a fi în afara jurisdicției sale, ceea ce a stârnit îngrijorări referitoare la înțelegerea de către actorii interesați a procesului de soluționare a disputelor electorale.
Potrivit informației primite de Inspectoratul General al Poliției, conform situației la 9 noiembrie, organele de drept au recepționat 167 de cazuri de pretinse încălcări în legătură cu alegerile și au deschis 52 de dosare, în principal referindu-se la împiedicarea lucrului administrației electorale, încălcarea perioadei de tăcere electorală și distrugerea materialelor de campanie. Legea nu prevede termene urgente de investigare și rezolvare a încălcărilor în timpul perioadei electorale, ceea ce a subminat dreptul la un remediu eficient, contrar angajamentelor OSCE.
Legea conține neclarități privind modalitatea de contestare a rezultatelor scrutinului. În timp ce unii actori interesați au declarat că rezultatele primului tur ar putea fi contestate prin procedura obișnuită de apel pentru care Curtea Supremă ar fi ultima instanță, alții au declarat că Curtea Constituțională trebuie să soluționeze toate contestațiile care țin de rezultatele alegerilor. Legea nu prevede termene suficient de restrânse pentru soluționarea posibilelor dispute privind rezultatele alegerilor înainte de desfășurarea turului doi, contrar angajamentelor OSCE și standardelor internaționale. Rezultatele finale urmează să fie anunțate de CEC în decurs de cinci zile după ziua alegerilor, care pot fi contestate la Curtea Constituțională..

— Am avut mari îngrijorări, în special în turul doi, în legătură cu limbajul folosit de către candidaţi, dar şi de către cei care au vorbit despre candidaţi. În special, s-a observat limbajul sexist, cu referinţe tendenţioase, stereotipe, vizavi de un candidat.

— Despre ziua alegerilor, aşa cum subliniem de fiecare dată, spunem că nu e sfârşitul istoriei. Misiunea noastră a fost compusă din 175 de observatori, repartizaţi câte doi în echipe. Toţi au vizitat secţiile de votare, constatând, pe alocuri, câteva probleme în procesul de vot, inclusiv în procedura de numărare a voturilor, care este o parte foarte sensibilă, la fel ca şi calcularea rezultatelor. Dar, cunoaştem, de asemenea, că au fost atât la secţiile din Moldova, cât şi la cele de peste hotare cetăţeni care nu au putut să voteze, ceea ce, cu siguranţă, este un motiv de îngrijorare. Aşa că, la fel ca şi în majoritatea cazurilor, este o imagine mixtă.

— Spuneţi-ne, dacă un candidat are de partea sa majoritatea surselor media controlate, ceea ce face ca mesajul livrat majorităţii cetăţenilor să fie unul părtinitor, în timp ce alte staţii TV, care nu sunt atât de părtinitoare, acoperă doar o parte mică a Moldovei, putem spune că a avut loc un proces electoral liber?

— Astfel de situaţii sunt extrem de complicat de evaluat şi trebuie să luăm în considerare faptul că, pe de o parte, vorbim de o media părtinitoare, dar R. Moldova este o ţară în care nu există restricţii la utilizarea internetului, nu există restricţii în ceea ce cetăţenii, grupurile sau entităţile financiare sau politice pot publica în ziare. Aş remarca şi faptul că nu statul deţine toate sursele media, lucru valabil pentru alte ţări. Deci, realitatea este că un votant care este, totuşi, interesat şi are timp şi resurse pentru a se informa despre candidaţi a avut şansa să o facă. Şi mai este pozitiv faptul că dezbaterile cu ambii candidaţi au fost difuzate timp de mai multe ore, oferind şansa oamenilor să-i cunoască. În principiu, în termeni internaţionali, nu există alb şi negru în cazul unor asemenea evenimente.

— R. Moldova este un stat cu tendinţe patriarhale, la alegeri există tendinţa de a umple listele electorale cu bărbaţi, considerându-se că bărbaţii trebuie să fie politicieni, în primul rând. În acest an, au fost auzite numeroase mesaje sexiste adresate unei candidate-femei. Ce ne spun standardele internaţionale, de ce nu este interzis ca în campaniile electorale să candideze, de rând cu bărbaţii, şi femei, fie ele căsătorite, necăsătorite, cu copii sau fără, fie şi persoane LGBT, de orice rasă sau culoare?

— Cred că, în primul rând, voi face apel la principiul general că Moldova, ca şi oricare altă ţară membră OSCE, a semnat mai multe standarde comune, şi vorbim atât de angajamentele OSCE, cât şi de funcţionarea standardelor internaţionale din domeniul drepturilor omului. Aceste angajamente comune sunt semnate voluntar de Moldova ca stat, fie că a făcut-o atunci când a devenit independentă şi a decis să se alăture la OSCE, fie că vorbim de convenţii specifice internaţionale pe care a decis să le semneze. Şi, prin urmare, politicienii din Moldova nu trebuie să considere că instituţiile şi standardele internaţionale le sunt o piedică, pentru că la ele s-a aderat de mult şi cu bună ştiinţă. Egalitatea de gen nu este ceva nou, este un principiu fundamental, care trebuie să fie clar tuturor şi care figurează în documentele internaţionale de zeci de ani, începând cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Este un fapt stabilit că nu doar oamenii trebuie să fie egali în drepturi, indiferent de genul lor, dar şi statele să accepte acest principiu. Când invoci aspecte ca statutul marital sau orientarea sexuală, sau dacă cineva are sau nu copii, toate acestea sunt acoperite, explicit, de standardele internaţionale. Prin urmare, mesajul pe care l-aş transmite e că politicienii şi cetăţenii trebuie să se concentreze pe abilităţile şi aptitudinile unui candidat de a face munca la postul pentru care candidează, pe viziunile, programul şi politicile lor.
Când se ajunge la asemenea aspecte culturale, ca atunci când votanţii îşi fac propriile alegeri subiective, fie că sunt bazate pe statutul lor familial sau de gen, e vorba de nivelul de informare şi de educaţie. Schimbările au loc odată cu trecerea timpului. Este un lucru să setezi standarde legale şi să spui că nu trebuie discriminaţi oamenii şi candidaţii nu trebuie acuzaţi în electorală pentru faptul că ar fi femeie sau ar fi persoană necăsătorită, sau nu ar avea copii. Dar mai este şi un set complex de schimbări care trebuie să aibă loc în societate, şi toţi trecem prin asemenea schimbări în statele OSCE.
Nu există nicio ţară, cred, despre care să putem spune cu siguranţă că există o egalitate de gen deplină, sau că sunt eliminate definitiv stereotipurile din gândirea oamenilor. Şi încă o chestie, mai există responsabilitatea din partea oficialilor. Atunci când au loc discursuri publice cu mesaje de ură faţă de candidaţi, oficialii ar trebui să intervină, nu neapărat să interzică sau să închidă, dar să explice şi să reacţioneze în spiritul legii. La fel şi societatea civilă, mass-media. Asemenea voci negative şi intolerante vor exista mereu, atâta timp cât există libera exprimare, dar trebuie să existe un mecanism care intervine.

— Unul dintre candidaţi a folosit foarte mult biserica pentru a se promova şi a promova discursul de ură, este acesta un lucru obişnuit în statele OSCE?

— Auzim această întrebare de la diferiţi parteneri din Moldova, şi se întâmplă şi în alte ţări. Nu aş spune că aceste lucruri nu se întâmplă şi în alte părţi. Dar aş spune că gradul de asociere dintre biserică şi politicieni la care s-a ajuns acum în Moldova este foarte neobişnuit în alte state, pentru că în cele mai multe ţări-membre ale OSCE, multe instituţii religioase, în campanii, anunţă din start că se retrag şi nu se implică în viaţa politică. Astfel, dau un semnal politicienilor că îşi menţin neutralitatea. Mai este şi principiul libertăţii religiei, ceea ce iarăşi trebuie acceptat. Eu, ca o persoană care a văzut mai multe probleme din diferite ţări legate de drepturile omului în ultimii ani, aş spune că orice efort de a restricţiona acţiunile grupurilor religioase poate lua turnuri într-o direcţie greşită. Trebuie gândită cu atenţie abordarea acestei probleme.

— În timpul campaniei prezidenţiale şi problema migranţilor a fost folosită într-un mod abuziv. Ce aţi recomanda candidaţilor, trebuie ei să utilizeze discursul de ură şi să-i sperie pe oameni, prin tragedia celor din Siria, pentru a fi aleşi?

— Din păcate, un asemenea comportament nu este unic pentru Moldova, este un trend pe care îl vedem în mai multe ţări şi care merge spre populism – apelul la frici, sentimente, complexe. Oamenii pot fi uşor provocaţi la frică şi ură iraţională prin ideea că cineva va veni să le ia postul de muncă sau resursele. În ţări ca Moldova, care sunt în tranziţie, este și mai uşor să provoci aceste sentimente prin distribuirea informaţiei false. Dar este incorect să se facă asemenea acţiuni.

— Aţi avut şansa să cunoaşteţi candidaţii şi echipele lor, reprezentanţii instituţiilor de stat şi să vorbiţi despre aceste probleme – implicarea bisericii în alegeri, invocarea sexismului, a problemelor migranţilor sau LGBT, ca armă electorală nepermisă?

— Trebuie să spun că răspunsul la prima parte a întrebării este ”da”, iar la a doua parte – ”nu prea”. Noi suntem observatori şi discutăm cu dvs. a doua zi după turul doi. Atunci când am întâlnit candidaţii, şi pe cei din primul tur, şi pe cei care au rămas în turul doi, dar şi reprezentanții instituţiilor de stat, am făcut-o pentru a colecta informaţii şi pentru a înţelege cum îşi fac ei munca, pentru a fi capabili să dăm o evaluare după. Nu este rolul nostru să dăm sfaturi în procesul electoral.

— Ce trebuie să facă un stat în perioada preelectorală, ca să se asigure că toţi cetăţenii săi vor putea să-şi exercite dreptul de vot? În această campanie mulţi cetăţeni nu au putut primi buletine de vot.

— Scopul fiecărui stat este să facă tot posibilul ca cetăţenii acestuia să-şi poată exercita dreptul de vot. Însă, situaţia din R. Moldova este una mai deosebită şi mai complicată. Din cauza regiunii transnistrene, unde oamenii sunt dezbinaţi, eforturile trebuie să fie depuse şi de către cei din regiunea transnistreană, ca toţi cetăţenii acestei ţări să poată să voteze. Cât despre cetăţenii R. Moldova aflaţi peste hotarele ţării, aceştia au demonstrat cât de activi sunt şi acest lucru este îmbucurător. Votul în afara ţării a fost şi este unul dintre cele mai complicate şi problematice momente din scrutinul electoral. Este o provocare pentru orice ţară, indiferent dacă este mare sau mică, să organizeze alegerile şi în afara ţării. Mult depinde şi de ţările unde sunt secţiile de votare, pentru că sunt unele state care nu au decât misiunile diplomatice/ambasadele, şi atunci este mai greu să găseşti un loc potrivit şi oamenii necesari care să se ocupe de deschiderea şi organizarea alegerilor. Astfel că nu depinde totul doar de autorităţile ţării în care au loc alegerile. Moldova a depus mult efort ca să permită cetăţenilor ei, aflaţi peste hotarele ţării, să poată vota. Convenţia de la Veneţia sugerează ca Moldova, pentru a fi cât se poate de transparentă, să prezinte numărul exact al secţiilor de votare şi unde acestea vor fi. În acest an s-a făcut posibilă şi înregistrarea online a cetăţenilor aflaţi peste hotarele ţării. Deşi puţini s-au folosit de această posibilitate şi oportunitate şi s-au înregistrat în prealabil, la vot au venit mult mai mulţi.

— Oare faptul că puţini cetăţeni s-au înregistrat în prealabil nu este cauzat de faptul că CEC a informat prea târziu oamenii despre acest lucru? Foarte mulţi oameni nu au încredere în această Comisie, ei telefonau la ZdG sau la alte instituţii media ca să afle ce ar fi bine totuşi să facă, cum să procedeze dacă nu le-au ajuns buletine de vot, fiind în Marea Britanie sau în Franţa. Nu trebuie să uităm şi faptul că unele instituţii nu funcţionează activ, în interesul cetăţenilor. Oamenii au încredere mai puţină în Guvern.

— De această dată a fost clar unde vor fi secţiile de votare în afara ţării. Să luăm în calcul şi efortul de mobilizare al susţinătorilor celor doi candidaţi la funcţia de şef al statului din turul doi. Acest lucru este demonstrat şi de numărul mare de oameni care au venit să voteze la secţiile din străinătate. Faptul că nu au ajuns cele 3000 de buletine de vot stabilite de Codul Electoral pentru o secţie electorală a fost confirmat de activismul oamenilor şi, din păcate, am ajuns în situația când oamenii nu au putut să îşi exercite dreptul la vot. În raportul nostru final am venit cu unele recomandări referitoare la această situaţie.

592-douglas-wake2— Au fost descoperite câteva cazuri când CEC a prezentat rezultatele inversate de la unele secţii de votare, ceea ce înseamnă sute de voturi calculate greşit. În toate cazurile de inversare, Maia Sandu a fost dezavantajată. Aţi putea sugera recalcularea tuturor voturilor şi verificarea minuţioasă a acestora, pentru a elucida această situaţie?

— Trebuie să înţelegem că rezultatele preliminare ale turului doi au fost postate în internet destul de repede, datorită unui sistem care funcţionează destul de bine în fiecare secţie de votare. Acestea sunt rezultatele preliminare şi procesele-verbale transmise de secţiile de votare la CEC trebuie să fie comparate cu rezultatele preliminare înainte de a fi anunţate rezultatele finale. Noi, observatorii internaţionali, suntem acolo ca să urmărim desfăşurarea corectă a alegerilor şi evitarea greşelilor sau încălcărilor, dar nu putem spune ce ar trebui să se întâmple în viitor în Moldova.

— De-a lungul mai multor ani, misiunile de observatori internaţionali care monitorizează alegerile din Moldova, conchid că nu s-au înregistrat fraude şi încălcări majore, deşi oamenii susţin deseori contrariul. Cum se poate explica acest lucru?

— Dacă vă uitaţi la rapoartele misiunilor de observatori, aproape de fiecare dată veţi vedea că nu este scris ”niciun caz de fraudare, totul a fost corect”. În fiecare raport veţi găsi câteva elemente pozitive, dar şi negative, iar în raportul final venim mereu cu recomandări. Dacă e să spun ceva pe scurt celor din Moldova – atunci aş recomanda să fie îmbunătăţit sistemul electronic, care ar permite verificarea votului multiplu şi transmiterea rapidă a rezultatelor către CEC. Dar sunt şi lucruri care fucţionează corect şi nu trebuie schimbate. Nu există nicio ţară care să respecte toate recomandările cu care venim în raportul final, pentru că aceasta ţine de decizia oamenilor din ţara respectivă. Toate lucrurile pe care le menţionăm în raport, atât cele negative, cât şi cele pozitive, sunt importante şi au drept scop să ajute pe cei care aspiră sau care vor să aibă parte de alegeri democratice şi corecte. Comparativ cu unele ţări, unde accesul observatorilor internaţionali era restricţionat fie în secţiile de votare, fie la numărarea voturilor, situaţia din Moldova este mult mai bună.

— Ce credeţi despre protestele din ultima perioadă? Oamenii au ieşit în stradă pentru că sunt de părerea că alegerile au fost fraudate.

— Oamenii au dreptul să-şi exprime opiniile. Şi în cazul în care protestezi paşnic şi nu încalci legea, este decizia şi dreptul fiecărui om de a spune ce crede.

— Cum se face că biroul observatorilor OSCE/ODIHR de monitorizare a alegerilor se află la Hotelul ”Codru”, care aparţine unui controversat politician, membru al unui partid actor în primul tur al alegerilor? De asemenea, şi observatorii altor misiuni de monitorizare s-au cazat la acest hotel, ceea ce diminuează credibilitatea în aceste instituţii.

— Nu avem ce comenta la acest subiect, decât faptul că a fost făcut un tender şi a fost decizia structurii care s-a ocupat de organizarea logistică, şi care a ales cea mai bună ofertă, potrivit regulamentelor stabilite.

— În ce ţară aţi mai fost observator internaţional?

— OSCE monitorizează alegerile în 57 de state. Moldova nu este singura ţară în care am venit ca observatori. Printre ultimele ţări au fost SUA, Georgia, Federaţia Rusă, Belarus etc., iar eu personal am fost în vreo 15 ţări, unde am urmărit desfăşurarea alegerilor. Menirea noastră nu este de a felicita câştigătorii, ci de a urmări dacă procesul de alegere s-a desfăşurat corect, fără încălcări.

Pentru conformitate, Echipa ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Hilara Clin-Toana

    STOP OFFICIAL MAFIA IN EAST-MOLDOVA !
    ARREST RUSSIAN TERRORIST DODON IN EAST-MOLDOVA !
    WE WANT FREE ELECTIONS, NOT FRAUDS !
    EAST-MOLDOVA IS ROMANIA !
    EAST-MOLDOVA IS EUROPE, NOT RUSSIA !
    RUSSIAN OCCUPATION ARMY – GO HOME FROM EAST-MOLDOVA !
    ————————————————————————————————————-

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *