Voronin a conferit peste 200 kg de medalii

242-vormedDistincţii de la Voronin: cine, ce şi de ce?
În cei 8 ani de guvernare, Vladimir Voronin a emis circa 2000 de decrete prezidenţiale, prin care a conferit peste 2500 de distincţii de stat. Mai mult de jumătate dintre acestea au fost oferite angajaţilor Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, deputaţilor PCRM, membrilor SIS, ai MAI, ai CCCEC.

Colegilor de Preşedinţie se dedică

La 17 aprilie 2009, când încă nu se uscase ţărâna pe mormintele celor omorâţi în timpul protestelor şi încă nu se trecuseră echimozele de pe trupul celor circa 1000 de tineri bătuţi de poliţie, preşedintele Voronin a emis un decret prin care a decorat 15 angajaţi şi ex-angajaţi ai Preşedinţiei R.Moldova.

“Pentru muncă prodigioasă în cadrul autorităţilor publice, contribuţie substanţială la sporirea eficienţei activităţii Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova şi înalte calităţi profesionale”, primul din lista medaliaţilor a fost un ex-angajat al Preşedinţiei, şi anume Marc Tkaciuk, la acel moment şef al stafului electoral al PCRM, căruia i-a fost oferit “Ordinul de Onoare”. În aceeaşi zi Vladimir Bogdan, consultant principal în Serviciul acte, şi Oxana Domenti, consilieră în problemele dezvoltării sociale, Viorelia Bătrânac, consilieră în problemele culturii, învăţământului şi ştiinţei, Alina Russu, şefă a Direcţiei generale, Maria Suharschi, consultantă principală, au primit Ordinul “Gloria Muncii”.

Alţi 9 colegi de preşedinţie au primit Medalia “Meritul Civic”. Nadejda Demian – şefă a Serviciului petiţii şi audienţă, Aliona Dodon – şefă a secţiei control asupra executării dispoziţiilor Preşedintelui, Tatiana Macarov – consultantă principală în Direcţia generală, Svetlana Rudenco – consultantă principală în Serviciul de presă, Serghei Sîrbu – şef adjunct al Direcţiei drept şi relaţii publice, Nina Tudorean – şefă de secţie în Serviciul acte, Natalia Vişanu – şefă a Serviciului de presă, purtătoare de cuvînt a Preşedintelui, Igor Vremea – consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele juridice.

Anterior, alţi vreo 10 angajaţi ai Preşedinţiei au primit din mâinile lui Voronin câte o distincţie.

Ordinul “Gloria Muncii” a mai fost oferit în 2002 lui Petru Griciuc, şef de serviciu în Direcţia drept şi relaţii publice, “pentru muncă îndelungată şi ireproşabilă în organele administraţiei publice”. În 2005 Ion Morei, şef al Serviciului Consiliului Suprem de Securitate al Aparatului Preşedintelui, a primit acest ordin pentru “contribuţie la promovarea politicii statului în domeniul dreptului şi activitate organizatorică şi obştească intensă”, iar în 2006 Alexandru Ohotnicov, şef al Serviciului acte ale Preşedintelui, a luat acelaşi ordin pentru “contribuţie la perfecţionarea legislaţiei şi la promovarea politicii statului în domeniul dreptului”.

Medalia “Meritul Civic” a fost conferită în 2003 Zinaidei Gladcenco, consultantă principală în Secţia redactare-traduceri a Direcţiei generale a Aparatului Preşedintelui, pentru “muncă rodnică în organele administraţiei publice”, în 2004 Nadejdei Zbârciog, consultant principal în Direcţia generală, pentru “muncă îndelungată şi ireproşabilă”, în 2005 Larisei Istomina, operatoare în Direcţia generală, pentru “contribuţie la sporirea eficienţei activităţii” administraţiei, tot în 2005 – lui Vladimir Bogdan, consultant principal în Direcţia drept şi relaţii publice, la fel “pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în organele administraţiei publice”. Evdochia Tişcenko, consultantă principală în Direcţia generală a primit şi ea aceeaşi medalie în 2007.

Servicii auxiliare, medaliate

Preşedintele Voronin, a avut grijă să împartă distincţii de stat şi pentru cei care au avut grijă de sănătatea sa. Astfel, Grigore Paun, director al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare, a primit de asemenea medalia “Meritul Civic” la 25 iunie 2009.

Şi cântăreţii Preşedintelui au fost onoraţi cum se cuvine. Cu o zi înainte de alegeri, la 3 aprilie, Alexei Manciu, dirijor al Orchestrei Prezidenţiale, a primit titlul onorific “Maestru în Artă”, iar Lenuţa Burghilă şi Pavel Stratan au fost intitulaţi “Artist al Poporului”.

Şi jurnaliştii care l-au lăudat pe Voronin în acest răstimp au avut parte de distincţii. Nu se ştie din ce considerente, aproape toţi reprezentanţii media medaliaţi de Voronin sunt de etnie rusă. “Pentru activitate prodigioasă în mass-media, contribuţie la dezvoltarea artei fotografice şi înaltă măiestrie profesională, domnului Valerii Corcimari, consultant principal (fotograf) în Serviciul de presă al Aparatului Preşedintelui”, i-a fost conferit titlul onorific “Maestru în Artă”. De asemenea, la câteva luni de la decorarea Evdochiei Tişcenko, a fost decorat Iuri Tişcenko, redactor-şef al ziarului “Nezavisimaia Moldova”. Pentru “contribuţie la afirmarea presei democratice” acesta a primit “Ordinul de Onoare”. Acelaşi ordin i-a revenit şi lui Constantin Starîş, în calitatea sa de director al Reprezentanţei Naţionale a Teleradiocompaniei “Mir”, în R. Moldova, “pentru contribuţie la dezvoltarea spaţiului informaţional interstatal”. Colega lui Starîş, Natalia Anisimov, redactor-şef al Reprezentanţei “Mir” a primit medalia “Meritul Civic”. Şi jurnalistul Evgheni Tcaciuc, pentru “activitate publicistică intensă”, a fost intitulat “Om Emerit” al R. Moldova. Cu câteva săptămâni în urmă, Valeriu Reniţă, director al Agenţiei de Stat “Moldpres”, pentru “activitate organizatorică intensă”, a primit Ordinul “Gloria Muncii”.

Doar pentru deputaţii PCRM

La 17 aprilie 2009, 5 membri deputaţi în Parlament (doar 5 şi toţi comunişti), au primit distincţii de stat. Pentru “activitate organizatorică şi obştească prodigioasă, s-a conferit Ordinul “Gloria Muncii” următorilor: Ludmila Borgula, Iosif Chetraru, Boris Ştepa. Medalia “Meritul Civic” a revenit, pentru aceleaşi succese, deputaţilor Alim Afonin şi Larisa Zimin.

Anterior, alţi deputaţi comunişti au fost onoraţi de către Voronin. Eugenia Ostapciuc a primit cea mai înaltă distincţie de stat – “Ordinul Republicii”. Victor Stepaniuc, pentru “contribuţie substanţială la promovarea reformelor în sfera socială”, a primit Ordinul de Onoare, la fel ca şi colegul său de partid, Anton Miron. Comuniştii Efim Agachi, Dumitru Prijmireanu, Semion Drăgan şi Oleg Mantorov au primit Ordinul “Gloria Muncii”. Oleg Mantorov are duble distincţii, deoarece în 2003 a primit şi medalia “Meritul Civic”, de rând cu Vladimir Panfilov. Niciun deputat din oricare altă fracţiune nu a primit pe parcursul acestor ani nicio distincţie de stat.

Guvernul comunist, încărcat de “Gloria Muncii”

În anul 2006 Zinaida Greceanâi a primit “Ordinul Republicii” pentru “înaltă apreciere a meritelor deosebite în perfecţionarea sistemului economico-financiar” şi, desigur, pentru “activitate organizatorică şi obştească intensă.”
Cu ceva timp mai înainte, colega acesteia de la Ministerul Finanţelor, astăzi – colegă de Guvern, Mariana Durleşteanu, a primit şi ea Ordinul “Gloria Muncii”, la fel pentru “merite în perfecţionarea sistemului economico-financiar”.
La 10 aprilie 2009, imediat după alegerile parlamentare care au scandalizat întreaga lume pentru listele impuse de Ministerul Dezvoltării Informaţionale – pline cu morţi şi emigraţi, şeful acestui minister a luat şi el o mostră a Ordinului “Gloria Muncii”. Voronin a spus atunci în decretul său că i-l conferă pentru “contribuţie deosebită la edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova”.

De fapt, Ordinul “Gloria Muncii” a revenit aproape tuturor miniştrilor comunişti, care au activat în această perioadă. În 2008 Anatol Gorodenco, ministru al agriculturii şi industriei alimentare, a primit acest ordin pentru “activitate prodigioasă întru dezvoltarea complexului agroindustrial”, apoi Ministrul Apărării, Vitalie Vrabie, a primit aceeaşi distincţie pentru (în sfârşit pentru ceva concret) “activitate intensă în vederea stăvilirii apelor în timpul inundaţiilor provocate de revărsarea râurilor Nistru şi Prut şi a diminuării consecinţelor inundaţiilor”.

În 2004 ministrul Energeticii, Iacob Timciuc, a ridicat aceeaşi distincţie, “pentru merite deosebite în dezvoltarea complexului energetic şi activitate organizatorică şi obştească intensă”. Şi Vasile Şova şi-a primit ordinul “pentru contribuţie la desfăşurarea de acţiuni socioumanitare, alături de preşedintele Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, care a luat aceeaşi distincţie în aceeaşi zi.

Desigur că şi Preşedintele Academiei de Ştiinţe, membru al Guvernului, “pentru merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei”, a primit acest ordin.

Ministrul Igor Dodon a primit ordinul omonim în 2008 “pentru contribuţie la sporirea eficienţei activităţii” organelor centrale ale administraţiei publice.

Nu au rămas fără distincţii nici şefii altor autorităţi administrative centrale. Proaspătul ambasador Valentin Mejinschi şi-a primit ordinul “Credinţă Patriei” încă din 2008, pe când era şef al CCCEC. Tot atunci şi Alexandr Bannikov, director general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, a primit Medalia “Meritul Civic”, de rând cu Roman Cazan – prim-şef adjunct al Aparatului Guvernului, Serghei Puşcuţă, pe atunci – şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, şi Nicolae Ungureanu – consilier principal de stat, Aparatul Guvernului.

Şi fostul şef al Cancelariei Guvernului, Pantelei Tâltu, a primit în 2007 “Ordinul Republicii”, alături de următorul şef al Aparatului Guvernului, Nicolae Gumenîi, care a primit “Gloria Muncii”. Actualul ministru al Construcţiilor, pe atunci director general al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, Vladimir Baldovici, a primit “Ordinul de Onoare”. Iar Olga Goncearova, şefa Biroului pentru Relaţii Interetnice, deţine o medalie “Meritul Civic”.

Până şi liderul show-urilor sexuale cu prostituate, Veaceslav Iordan, deţine “Ordinul de Onoare” încă din 2005, pe când era vicedirector al Întreprinderii de Stat “Calea Ferată din Moldova”.

Distincţii pentru Voronin?

De un număr mare de ordine şi medalii au beneficiat numeroşi poliţişti, angajaţi ai SIS şi ai altor structuri de forţă. De asemenea, şefi de direcţii, de departamente şi alte structuri guvernamentale şi ministeriale, primari, directori de cluburi şi-au luat în ultimii ani medaliile pentru loialitate regimului comunist. În total, au fost emise aproape 2000 de decrete cu privire la conferirea ordinelor şi medaliilor, iar unele decrete conţineau şi câte 10—15 nume de persoane decorate. Un calcul matematic elementar ne arată că în total ar fi fost distribuite în anii de preşedinţie ai lui Voronin peste 200 kilograme de distincţii de stat.

Potrivit arhivelor, primii doi preşedinţi ai R.Moldova au primit “Ordinul Republicii”. Mircea Snegur şi Petru Lucinschi au primit aceste distincţii după expirarea mandatului lor, primul de la Lucinschi, iar cel de-al doilea – de la Voronin. Cel de-al patrulea preşedinte al R.Moldova ar urma în curând să îi confere un ordin lui Vladimir Voronin. Se va întâmpla oare acest lucru?

P.S. Legea cu privire la distincţiile de stat spune că “Preşedintelui Republicii Moldova – persoană oficială supremă în Republica Moldova – i se conferă distincţii de stat de către Prezidiul Parlamentului.” O posibilitate a fost epuizată.



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. STEFANITA

    Voronin, miliţianul care şi-a dus ţara la faliment.Opt ani de guvernare comunistă au secătuit Republica Moldova.
    autor: STEFANITA

    . Vladimir Voronin şi-a dat neoficial demisia din funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, dar liderii Alianţei pentru Integrare Europeană îi cer să facă acest gest în faţa Parlamentului, nu a membrilor PCRM.

    În timpul adunării activului politic al Partidului Comuniştilor (PCRM) , ce s-a desfăşurat miercuri în paralel cu şedinţa Parlamentului, boicotată de PCRM, Vladimir Voronin a anunţat că va demisiona din funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi va opta pentru cea de simplu deputat.

    Presa de peste Prut scrie că acest anunţ nu era pregătit pentru ziua de miercuri şi a fost uşor „grăbit” cu ajutorul agenţiei de ştiri pro-comunistă Omega. Aceasta a publicat la prânz, în paralel cu RIA Novosti, ştirea despre demisia lui Voronin.

    Într-un timp-record, activiştii PCRM au dezminţit informaţia, ştirea a fost ştearsă, iar site-ul agenţiei nu a funcţionat un timp. Totuşi, în finalul forumului PCRM, Voronin şi-a anunţat, neoficial, demisia.

    Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), citaţi de site-ul Unimedia au declarat că Voronin trebuie să-şi prezinte demisia din funcţia de şef al statului în faţa Parlamentului, nu în faţa Partidului Comuniştilor, aşa cum a făcut acesta. Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, a spus că „va trebui să vedem dacă această decizie este una finală“, deoarece anunţul ar putea, „în actuala situaţie politică, să urmărească şi interese practice”.

    Mai grav este faptul că, peste câteva săptămâni, guvernul Greceanîi 2, care încă nu şi-a depus demisia, va fi în incapacitatea de a achita salariile bugetarilor, iar economia moldovenească se poate prăbuşi din cauză că executivul comunist s-a împrumutat exclusiv de la băncile comerciale de pe piaţa internă, au constatat deputaţii AIE.

    Începutul sfârşitului

    Steaua lui Vladimir Voronin a început să apună la 7 aprilie 2009, după ce a ordonat reprimarea violentă a protestelor tinerilor care reclamau fraudarea alegerilor legislative din 5 aprilie, şi s-a stins după victoria partidelor pro-occidentale, în anticipatele din august. Cărţile pe care le deţine acum Voronin nu mai par deloc la fel de redutabile ca în trecut. El are toate motivele să fie extrem de îngrijorat şi iritat, iar cariera lui politică pare să se afle aproape de final.

    Planul său iniţial era acela de păstra pentru el poziţia de preşedinte al Parlamentului şi de a pune în fruntea statului un preşedinte de paie, pe care să-l controleze în totalitate. Un proiect cu şanse aproape nule acum. Lovitura de graţie pare să i-o fi dat Rusia. Presa moscovită scria, după recenta întâlnire de la Soci dintre Voronin şi preşedintele Medvedev, despre intenţia Kremlinului nu numai de a se distanţa de liderul comunist de la Chişinău, dar şi de a stabili contacte cu Alianţa pentru Integrare Europeană.

    Moscova a ţinut să sublinieze destul de apăsat că întrevederea a avut loc la cererea lui Vladimir Voronin, iar Dmitri Medvedev nici măcar nu l-a însoţit pe acesta la tradiţionala conferinţă de presă care are loc după astfel de evenimente. Comunicatul oficial a preşedinţiei ruse a fost unul sec şi lapidar, menţionând faptul că s-au discutat chestiuni legate de declinul comerţului bilateral şi probleme regionale, în particular Transnistria.

    Brutar, miliţian şi şef de stat

    Vladimir Voronin s-a născut în 1941, în satul Corjova, aflat în acest moment sub controlul transnistrenilor. În 1961, pe vremea URSS, Voronin era de şef de brutărie în satul Criuleni şi membru PCUS. Partidul l-a trimis să studieze la Institutul Unional pentru Industria Alimentară, pe care l-a absolvit la 42 de ani, apoi a urmat cursurile Academiei de Ştiinţe Sociale de pe lângă CC al Partidului Comunist din URSS (1983) şi apoi Academia Ministerului Afacerilor Interne (1991).

    În perioada 1989-1990 a ocupat funcţia de ministru de Interne Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, având gradul de general-maior de miliţie. După 1990, Voronin dispare, practic, de pe arena politică până în 1993, când revine, în calitate de preşedinte al Partidului Comunist din Republica Moldova (PCRM). În 2001, pe fondul efectelor crizei economice din Rusia şi al neînţelegerilor din sânul partidelor democrate.

    De la diplomaţia vinului la război diplomatic
    Evoluţia relaţiilor dintre Republica Moldova şi România în timpul guvernării Voronin arată ca o sinusoidă, cu puncte maxime şi minime care au alternat la fiecare câţiva ani. După ce a venit la putere în 2001, liderul comuniştilor de la Chişinău s-a declarat iritat de insistenţa omologului său de peste Prut, Ion Iliescu, de a vorbi de „două state româneşti“. În decembrie 2001, ministrul moldovean al justiţiei Ion Morei vorbea despre „expansionismul românesc“.

    Tot în acea perioadă, Chişinăul acuză Bucureştiul de finanţare netransparentă şi cu tentă politică a unor organizaţii din Republica Moldova. Venirea la putere a lui Traian Băsescu şi vizita sa la Chişinău în ianuarie 2005 promiteau un dezgheaţ, în paralel cu deteriorarea relaţiilor Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. Voronin chiar i-a trimis „fratelui“ său de peste Prut 11.000 de sticle de vin. În 2006 însă autorităţile de la Chişinău resping rolul României de „avocat“ al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iritate de invitaţia preşedintelui Băsescu de reunire a celor două ţări în interiorul UE.

    De atunci, relaţiile s-au tot deteriorat, mai ales pe fondul cererii tot mai mari a moldovenilor de peste Prut de a obţine cetăţenia română. Războiul diplomatic a culminat, anul acesta, cu expluzarea ambasadorului României la Chişinău, cu înscenări de tot felul la adresa unor diplomaţi de la Bucureşti şi introducerea de vize pentru români. Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent la postul naţional de televiziune că „i-a dat o mână de ajutor“ în 2005 lui Voronin pentru a-şi constitui majoritatea de care avea nevoie.

    „Nu am fost numai eu cel care l-a susţinut pe Voronin. În acel moment toată Europa a fost păcălită de discursurile sale pro-europene, liderul de la Chişinău fiind perceput atunci ca o soluţie care va duce Republica Moldova spre UE“. Băsescu a mai spus că al doilea mandat l-a arătat cu totul altfel pe Voronin, culminând cu evenimentele de după alegerile din aprilie 2009, care „i-au arătat faţa adevărată“. „Un bolşevic care a pus instituţiile statului împotriva propriului popor“, l-a descris Traian Băsescu pe Vladimir Voronin.

    Proletarul milionar

    Prima declaraţie de avere a lui Vladimir Voronin datează din 1996, an în care a candidat la preşedinţia Republicii Moldova. Pe atunci, familia Voronin ducea un trai modest: avea un apartament cu trei camere, o vilă nefinisată în satul Pârâta şi un automobil VAZ 2103, cumpărat în 1991 cu 18.000 de ruble. Bunăstarea a venit odată cu funcţia de preşedinte al statului, în 2001.

    Fiul lui Voronin, Oleg, a cumpărat o locuinţă lângă cea a tatălui său şi a unit cele două apartamente, a căror valoare pe piaţă a crescut simţitor, în 2004 fiind evaluat la circa 2 milioane de lei moldoveneşti (125.194 euro). În iulie 2005, după decesul mamei sale, Vladimir Voronin a moştenit casa părintească din Corjova, Transnistria.

    A modernizat-o cu materiale de construcţie aduse de un bărbat care beneficia de scutire de taxe vamale, întrucât se mutase din Republica Moldova în Transnistria. Tot în perioada primului mandat, Voronin şi-a cumpărat un autoturism M-20 şi un motoscuter Yamaha 250. Anul acesta, Voronin ar fi achiziţionat pentru nepoata sa Katiuşa un castel medieval în apropiere de Londra. Până anul trecut, şeful statului moldovean nu a declarat pachetul de acţiuni (8,31%) deţinut de soţia sa la „FinComBank”, pe motiv că nu-i cerea legea. La aceeaşi bancă este acţionară şi fiica sa, Valentina Rusu.

    Potrivit declaraţiei de venit, Voronin este cel mai bogat demnitar din Republica Moldova. Familia sa are active în valoare de 5,2 milioane de lei ( 325.466 euro) la „FinComBank” şi bunuri estimate la peste 2 milioane de lei (125.194 euro). Maşinile lipsesc însă din declaraţie.

    Afacerile imobiliare ale fiului

    Oleg Voronin este proprietarul unor imobile de lux din Chişinău. Potrivit „Timpul”, multe din terenurile pe care au fost construite aceste imobile au fost date de primăria Capitalei la preţuri mult mai mici decât valoarea lor reală. Oleg ar avea proprietăţi şi în insula Heraclion, Grecia, în Austria şi în Federaţia Rusă, susţine acceaşi publicaţie.

    În prezent, beizadeaua lui Voronin încearcă să pună mâna pe afacerile din Kazahstan ale lui Anatol Stati, omul de afaceri al cărui fiu, Gabriel, a fost arestat pentru orchestrarea protestelor de la Chişinău, din aprilie.

    Autor: Viorica Marin
    Data: 4 sep 2009 -Adevarul

  2. STEFANITA

    Ultima modă în Rusia: căsătoriile cu cravată de pionier

    Nunţile “pioniereşti”, în stil sovietic, se bucură de o popularitate crescândă în rândul tinerilor ruşi, probabil dornici să înţeleagă mai bine vremurile în care au trăit părinţii lor, scrie cotidianul “Komsomolskaia Pravda”.
    O astfel de ceremonie, inspirată de Organizaţia Pionierilor Uniunii Sovietice, s-a desfăşurat duminica trecută, în oraşul Saratov, din sud-estul Federaţiei Ruse.
    Mirele şi mireasa au purtat cravate roşii, de pionier, mărşăluind spre ofiţerul stării civile pe acordurile unor cântece patriotice.

    Căsătoria a fost oficiată de la un podium drapat în catifea roşie, în timp ce pereţii restaurantului în care s-a desfăşurat petrecerea au fost ornaţi cu drapele sovietice şi portrete ale părintelui revoluţiei bolşevice, Vladimir Ilici Lenin. Chelnerii şi chelneriţele erau îmbrăcaţi ca pionierii de serviciu la cantină, cu tot cu banderole roşii pe braţ.

    Tematica evenimentului fusese aleasă şi ţinută secretă de către miri, spre marea surpriză a invitaţilor, care însă nu au fost deranjaţi.

  3. Klaus Steinberg

    Ehhe Unde sunt vremurile cand rapundeam Tot inainte ! ??Am cravata mea sunt pioner si ma mandresc cu ea.Unde o mai fi Zoia Kosmodemianskaya ??

  4. STEFANITA

    Ai reusit sa afli povestea adevarata cu Zoia Kosmodemyanskaya ?Comunistii fabricau pe banda rulanta eroi si sfinti.In Romania au fabricat un erou din Vasile Roaita si s-a dovedit ca ala era de fapt un agent al Sigurantei .Au si dat numele Vasile Roaita oraselului Eforie.Pe urma l-au retras.Ehe,ce timpuri !
    Zoya doarme saraca in raiul piromanilor…

  5. blackT

    medaliile pot fi si anulate daca se constata ca nu au fost pe merit, ori neconditionate de interesul tarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *