Voi spune în fapte, cifre şi în acte confirmative, despre costul ineficienţei „Moldovagaz”

Interviu cu Victor Parlicov, director general al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE)

 

— Dle Parlicov, fiind expert economic, fără experienţă practică de administrare, nu aţi avut temeri să acceptaţi funcţia de director general al Consiliului de Administraţie al ANRE?

— Este adevărat, nu am avut experienţă în administraţia publică, dar acumulasem o experienţă variată de administrare în alte domenii – în sectorul privat, în consiliile de administraţie ale câtorva ONG-uri, inclusiv internaţionale, în administrarea proiectelor, inclusiv cu finanţare internaţională. Spre exemplu, la 24 de ani, prin 2003, eram angajat în calitate de manager adjunct/local de proiect la Compania suedeză Scanagri, care implementa un proiect pentru fermierii din R. Moldova. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 700 mii USD. Circa jumătate din sumă era destinată activităţilor din R. Moldova, administrarea cărora era responsabilitatea mea. Am activat şi în calitate de membru în consiliile de administraţie ale unor ONG-uri, inclusiv Amnesty International Moldova şi Foundations for Freedom, care fac parte dintr-o reţea extinsă de organizaţii la nivel global.

Fireşte, funcţia de la ANRE e una specifică. Aici am avut şi am de învăţat mult, pentru că, în primul rând, e vorba de sectorul energetic, unde tehnicul şi economicul se întrepătrund, nemaivorbind de sensibilitatea politică. Totodată, este vorba de o instituţie de reglementare, specialişti pentru care, pur şi simplu, nu se prea pregătesc. Chiar şi în SUA, unde există o experienţă de peste 100 de ani în domeniul reglementării serviciilor de utilitate publică şi cel puţin câte un reglementator în fiecare stat şi câte unul la nivel federal, nu veţi găsi o facultate, o catedră separată, la care sunt pregătiţi astfel de specialişti. Funcţionează doar unele cursuri intensive.

Aşa că, la nivel subiectiv, nu am avut vreo ezitare acceptând poziţia de la ANRE, iar la nivel obiectiv – las pe alţii să aprecieze prestaţia mea şi direcţia parcursă de Agenţie fiind gestionată de noua componenţă a Consiliului de Administraţie. De altfel, ANRE este foarte bine reprezentată şi apreciată la forurile internaţionale ale reglementatorilor. Recent, am primit şi o scrisoare de mulţumire din partea colegilor din SUA pentru contribuţia specialiştilor noştri în cadrul unui program internaţional. Personal, am devenit membru al prezidiului şi vicepreşedinte al Asociaţiei Regionale a Reglementatorilor din domeniul Energetic (ERRA), membrii căreia sunt circa 30 de instituţii de reglementare, în special din Europa Centrală şi de Est.

— Declaraţi, anterior, că problemele R. Moldova se trag de la infuncţionalitatea economiei. S-a schimbat, între timp, situaţia?

— Astfel de declaraţii au fost făcute în urma discuţiilor despre tarife, atunci când se vehicula că avem tarife exagerate. Ceea ce am spus are la bază fapte şi cifre comparative: în pofida dependenţei totale de importurile de resurse energetice, în primul rând, de gaze naturale, importate deja la preţuri europene, avem, totuşi, unele dintre cele mai reduse tarife. Doar în ţările care dispun de resurse proprii de gaze şi de capacităţi de generare a energiei electrice din resurse ieftine, există tarife mai reduse decât la noi. Totuşi, cetăţeanul de rând judecă în altfel de categorii: dacă îmi fixaţi tarifele la nivel european, asiguraţi-mi şi venituri pe potrivă. La asta mă refeream şi eu: R. Moldova nu are şanse să influenţeze preţurile internaţionale la resursele energetice şi nici nu putem menţine tarifele sub nivelul costurilor. Totodată, nu ar fi o problemă să achităm acest preţ la resurse energetice, format pe piaţa internaţională, dacă economia ar funcţiona măcar aşa cum funcţionează în alte state din zonă. Reamintesc că, de peste un deceniu deja, suntem cea mai săracă ţară din Europa, iar analiza comparativă, pe care am făcut-o fiind la IDIS “Viitorul”, arată că, pe parcursul ultimilor 10 ani, diferenţa între noi şi următoarea cea mai săracă ţară din Europa a crescut de la circa 300 la 2000 USD pe locuitor. Deci, am sărăcit şi mai mult în raport cu ţările din regiune. De aici şi concluzia că, la creşterea bunăstării, avem rezerve cu mult mai mari decât la capitolul reducerea tarifelor.

— Securitatea energetică a R. Moldova reprezintă, şi în continuare, un risc. Cum poate fi asigurată această securitate?

— Sunt fericit că această întrebare nu ţine de competenţa ANRE şi nu vreau să intervin peste competenţele altor instituţii. Ar mai fi o deosebire pe care a trebuit să o însuşesc de când sunt în actuala mea funcţie: când eram la IDIS “Viitorul”, puteam să-mi expun opinia pe marginea oricărui subiect, acum, însă, chiar dacă am o opinie, prefer să mă pronunţ în limitele competenţelor ANRE. Totuşi, cetăţenii trebuie să cunoască că securitatea energetică are o latură infrastructurală – capacitatea tehnică de a aduce în ţară resurse energetice din diverse surse, şi o latură economică, la care deja m-am referit – capacitatea ţării de a achita un preţ competitiv pentru resursele energetice.

— Ce temei au declaraţiile dvs. potrivit cărora, până la primăvară, curentul electric nu se va mai scumpi?

— Cu referire la tarife, pur şi simplu, nu pot exista garanţii, deoarece, la calcularea lor, se operează cu un şir de parametri valoarea cărora este de prognoză (cursul valutar, volumul consumat etc.) şi evoluţia cărora nu depinde nici de furnizor, nici de ANRE. Astfel, pe parcursul perioadei de valabilitate a tarifului, o parte din aceşti factori ar putea evolua diferit în raport cu prognozarea tarifului. Cel mai elocvent exemplu e situaţia cu preţul de achiziţie al gazelor naturale în acest an, or, atunci când am stabilit tarifele, în ianuarie 2011, nimeni, nici chiar cei de la “Moldovagaz”, nu au prognozat o creştere atât de dramatică a preţului de achiziţie. Dacă ţineţi minte, chiar declarasem că tarifele se bazează pe o prognoză de creştere lentă a preţului la gaze pe parcursul anului şi că până la sfârşitul anului tariful ar putea rămâne stabil timp de un an, dacă nu vor apărea evoluţii bruşte pe piaţa internaţională a produselor petroliere şi pe piaţa valutară. Din păcate, s-a întâmplat ca preţul produselor petroliere să crească pe parcursul anului cu peste 50%, ceea ce a condus la creşterea preţului de achiziţie a gazelor cu circa 35%, mult peste ceea ce am prognozat la stabilirea tarifelor în luna ianuarie, iar ANRE a fost obligată să purceadă la o nouă majorare a tarifelor.

Cât priveşte energia electrică, am declarat că nu se va modifica preţul pentru consumatorii finali pentru că doar 30% din energia electrică consumată în R. Moldova este produsă de CET-uri, pentru care am majorat recent tariful. Circa 70% de energie o procurăm la un preţ fixat în USD, iar pe parcursul anului cursul valutar a fost mai favorabil decât cel prognozat la adoptarea tarifelor, deci RED-urile au acumulat aşa-numite devieri financiare pozitive, care compensează parţial pierderile rezultate de la CET-uri.

— Sunteţi unul dintre puţinii funcţionari care, acum un an, aţi dezvăluit public mărimea salariului dvs., provocând un adevărat scandal. Cum a evoluat salariul directorului general al Consiliului de Administraţie al ANRE în 2011?

— Precizez că atunci am declarat public nu mărimea salariului, ci venitul total obţinut la locul de muncă, inclusiv toate primele, sporurile, concedialele, plăţile pentru deplasări etc. Salariul de funcţie a rămas cel de anul trecut. Cu acest prilej voi răspunde public la un şir de insinuări în legătură cu salariile şi bugetul ANRE. Primo, în 2010, când la ANRE a fost schimbată componenţa Consiliului de Administraţie, noua conducere a preluat sistemul salarial anterior, stabilit de precedenta conducere. Deci, inclusiv salariul directorului general, cu toate sporurile şi premiile, îl primeam exact aşa cum a fost stabilit de predecesorii mei. Secundo, sistemul de finanţare al ANRE, prin intermediul plăţilor regulatorii percepute de la companiile reglementate, nu e invenţia noastră, ci un sistem şi o practică standard la nivel internaţional, care asigură, pe de o parte, independenţa reglementatorului de politic, pe de altă parte, independenţa de companiile reglementate, pentru că plata nu este voluntară, ci se stabileşte prin act normativ. Terţio, bugetul ANRE, implicit salariile lucrătorilor, nu depind de tarife, pentru că bugetul se aprobă ca şi cifră fixă, plafon la cheltuieli. Prin urmare, chiar dacă tarifele cresc, şi în baza procentului stabilit al taxei regulatorii, ANRE colectează de la întreprinderi mai mulţi bani decât prognozase, avem voie să-i utilizăm doar în limita acestui plafon, adoptat de Parlament.

— Ce sumă, din salariul dvs., este cheltuită pentru întreţinerea locuinţei: energie termică, electrică etc.?

— Vreau să spun că, deşi venitul meu a fost, probabil, unul dintre cele mai discutate la nivel de ţară, iar mulţi îl consideră exagerat, până acum stau cu chirie, deoarece nu mi-am permis, deocamdată, să-mi procur un loc de trai propriu, chiar dacă urmăresc piaţa imobiliară. În perioada de vară plăteam circa 300—350 lei pentru întreţinerea apartamentului. În perioada de iarnă, probabil, taxele se vor ridica la circa 2000 lei.

— Dacă aţi avea un salariu de 3000 de lei, de care au foarte mulţi intelectuali din R. Moldova, cum v-aţi descurca?

— Vă amintesc că nu m-am născut director general al ANRE şi, până acum, îmi trăiesc viaţa relativ modest şi mă aflu deseori în cercul unor oameni despre care vorbiţi… Înţeleg perfect că este imposibil să achiţi facturi în mărime de 2000 de lei lunar, în condiţiile în care veniturile familiale totale de abia dacă depăşesc această cifră. Totodată, revin la gândul anterior – problema e în lipsa locurilor de muncă, în salariile joase, plătite “în plic”, “la negru”, din care nu se reţin contribuţiile în fondul de asigurări sociale, prin urmare nu sunt bani pentru achitarea unor pensii decente. Ar fi incorect ca problema generală a sărăciei să fie pusă pe seama tarifelor din sectorul energetic. De altfel, cât mă priveşte, şi înainte de a fi numit în actuala funcţie, aveam un venit lunar cu mult peste cele 3000 de lei la care vă referiţi, deşi, evident, departe de veniturile actuale. Bunăoară, din declaraţia de venituri pentru 2009, pe care am depus-o în ianuarie 2010, puteţi deduce că aveam un venit mediu lunar de circa 8000 lei.

— ANRE este acuzată, în ultimele zile, de faptul că nu a ţinut cont de revendicările celor săraci privind “tarifele echitabile”. Pot sau nu pot exista astfel de tarife?

— În primul rând, în toate metodologiile de calculare a tarifelor, atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energie electrică şi termică, nu veţi găsi nicio referinţă şi niciun factor de corecţie la puterea de cumpărare sau la venituri. Deci, nu avem nici dreptul, nici, după cum voi explica în continuare, nu ar fi corect să elaborăm tarife speciale pentru anumite categorii de consumatori. Dacă ANRE ar fixa tarife reduse pentru unele categorii, aceasta ar constitui o povară suplimentară şi tarife mai mari pentru ceilalţi consumatori. În limbaj profesionist acest fenomen se numeşte subsidii încrucişate între consumatori. O astfel de practică a existat şi s-a abuzat de ea, ajungându-se ca, doar în sistemul de gaze, consumatorii racordaţi la reţelele de presiune medie şi înaltă, majoritatea fiind agenţi economici, să subsideze cu circa 300 mil. de lei pe an alte categorii, inclusiv consumatorii casnici. În prezent, subsidiile au fost reduse la circa 80 mil.de lei pe an. Subvenţionări de acest gen există şi în domeniul energetic, iar acest fapt de asemenea frânează activitatea economică.

Dincolo de aspectul economico-teoretic, însă, există latura practică de administrare. Odată stabilite de ANRE, prestatorul de servicii, agent economic, ar trebui să asigure aplicarea corectă a tarifelor. Totodată, Ministerul Protecţiei Sociale, autorităţile publice locale, care au menirea să pună în funcţiune un sistem de protecţie socială eficient, deţin instrumentele necesare, cunosc cine sunt  persoanele vulnerabile, ce venituri au, de unde provin, au posibilitatea să verifice aceste lucruri etc. Cum ar putea ANRE să monitorizeze de ce compania X a facturat unui consumator cu un tarif, iar vecinului său cu alt tarif? Aceste funcţii sunt improprii furnizorilor, dar şi ANRE. Noi trebuie să asigurăm corectitudinea tarifelor, iar cei care au menirea să susţină păturile vulnerabile, în măsura posibilităţilor, să-şi onoreze obligaţiile.

— De ce, în cadrul ANRE, atunci când sunt majorate preţurile, este preferată expresia “ajustarea tarifelor”?

— Pentru că din punct de vedere terminologic este corect, chiar dacă în marea majoritate a cazurilor ajustarea respectivă înseamnă majorare. Totuşi, sper că vom avea mai multe situaţii în care ajustarea la costurile reale va însemna reducerea tarifelor.

— Pe site-ul oficial www.anre.md, la capitolul “monitorizarea pieţei”, ultimele informaţii sunt din 2010. Nu mai sunt efectuate monitorizări?

— Aveţi dreptate doar parţial, deoarece, în privinţa pieţei produselor petroliere, sunt rapoarte efectuate în primele 6 luni ale anului 2011. Totodată, recunosc, o parte din materialele ce ţin de piaţa energiei electrice şi de piaţa gazelor naturale nu le-am găsit nici eu pe site, deşi rapoartele au fost efectuate şi prezentate.

— Despre ce vă spun cetăţenii la “Linia verde”?

— Statistic vorbind, în 10 luni ale anului curent, am avut circa 750 de apeluri de la consumatori, peste 70% invocă dezacordul în raport cu facturile recepţionate de la furnizori. Unele apeluri vizează şi calitatea produselor sau a serviciilor: întreruperi, deconectări, calitatea proastă a curentului sau a gazelor. Subliniez că, în special, consumatorii din Chişinău şi din zona centrală apelează la aceste servicii. ANRE va instala un număr de telefon la care consumatorii vor apela gratuit, adică Agenţia va achita costul apelului, făcând acest serviciu mai accesibil celor care ezită să apeleze din motive financiare. Prin intermediul ZdG pentru prima dată anunţ că acest număr va fi 0-800-10-800 şi va fi funcţional în curând.

— Ce soluţii aţi oferi celor care, din cauza sărăciei, nu pot achita toate costurile de întreţinere?

— Este o întrebare care, deşi are tangenţă directă cu activitatea ANRE, nu am la ea un răspuns imediat. Tot ce ştiu e că aceste situaţii depind de dezvoltarea economică, de oferta de locuri de muncă cu venituri decente, de combaterea economiei tenebre şi de colectarea mai eficientă a impozitelor, de investiţiile în eficienţă energetică, care permit reducerea facturii chiar în condiţiile creşterii tarifelor. Pe termen scurt, pur şi simplu, nu ştiu ce să răspund oamenilor care se află într-o astfel de situaţie. Pe de altă parte, am ajuns aici inclusiv din cauza faptului că, pe parcursul a circa 20 de ani, am tot luat decizii pe termen scurt, am judecat cu ziua de azi, ca să ne trezim că a fost din contul viitorului.

— O avalanşă de scrisori anonime, în care este vizată persoana dvs., sunt expediate pe la redacţii şi prin mai multe instituţii ale statului. Până la numirea dvs. în funcţia de director general al Consiliului de Administraţie al ANRE primeaţi mesaje denigratoare?

— Nu, nu primeam. Acum, într-adevăr, vin şi mi se semnalează din mai multe părţi. Citind o parte dintre ele, constat că atât cantitatea, cât şi conţinutul acestora deja au depăşit limita la care se putea crede că ar fi ceva răzleţit, neplanificat. Unde mai pui că şi la şedinţele publice mai apar tot felul de personaje, care vorbesc foarte sincronizat cu respectivele scrisori, deci nu cred că sunt acţiuni spontane ale unor indivizi separaţi. Consider că este un atac regizat şi în spatele tuturor acestor insinuări stă un grup restrâns de persoane, iar faptul că au apărut după numirea mea în funcţie mă face să concluzionez că au tangenţă directă cu activitatea mea profesională curentă: probabil că deranjează pe cineva capabil să lanseze asemenea acţiuni.

— Investighează cineva originea acestor mesaje? Aţi apelat la Procuratură?

— Dacă e să fiu sincer, primele scrisori de acest gen le-am văzut încă vara. Iniţial, pur şi simplu, am râs de aberaţiile din ele şi le-am pus deoparte, mai ales că anticipam că va fi nevoie să ajustăm tarifele în lanţ, din cauza preţurilor la gaze. Nu vroiam ca acest fapt să se producă pe un fundal scandalos. Acum, însă, neapărat mă voi adresa la organele abilitate, le voi prezenta toate informaţiile acumulate. Sper ca aceste instituţii să aibă suficientă capacitate pentru a se descurca şi a identifica nu doar simplii executori, ci şi persoanele care stau în spatele acestui atac.

— Când aţi trişat mai frecvent, atunci când eraţi la IDIS sau de când sunteţi la ANRE?

— Aveam dreptate şi atunci, şi acum, când deţin şi informaţii oficiale. Bunăoară, volumul supraprofiturilor acumulate de SA “Moldovagaz”, către 2009, a fost de peste 500 mil. de lei. Acestea au fost deduse în septembrie 2009, ceea ce a condus la reducerea tarifului, în condiţiile în care se aştepta o creştere în continuare a preţurilor de achiziţie la gaze, respectiv era clar că tariful va trebui majorat din nou. Am dreptate şi acum, când fixez tarifele în baza metodologiilor actuale. Toată lumea vorbeşte de ineficienţă, delapidări etc. la aceste întreprinderi. Când eram la IDIS, puteam să-mi permit să mă bazez pe indicii şi presupuneri, acum însă am mandat să cunosc, dar nu să presupun, şi, respectiv, după ce vom duce la capăt controalele la întreprinderile din sistemul “Moldovagaz”, voi spune în fapte, cifre şi în baza documentelor confirmative care a fost costul ineficienţei transferat prin tarif pe consumator. Atunci voi avea toate pârghiile să întorc consumatorului aceşti bani, mai ales că mecanismul devierilor financiare permite acest lucru la orice ajustare a tarifelor.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aneta Grosu