(VIDEO) Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, despre reforma justiției: „Nu totul ce trebuie de făcut necesită neapărat bani”

Interviu cu Nils Muižnieks, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului

—După vizita dvs. în R. Moldova, în 2013, ați abordat o listă de recomandări privind administrarea justiției. Care dintre cele mai importante recomandări considerați că nu au fost îndeplinite de autorități?

—Două dintre recomandările mele nu au fost îndeplinite, ambele fiind legate de fortificarea independenței justiției. Prima este schimbarea structurii Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul General și Ministerul Justiției nu ar trebui să aibă nicio influență asupra Consiliului, respectiv nu ar trebui să participe la luarea deciziilor cu referire la promovarea judecătorilor în funcție sau la aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cea de-a doua schimbare ține de eliminarea perioadei de probă de cinci 5 ani pentru judecători, pe motiv că judecătorii nu se simt în siguranță fiind urmăriți îndeaproape de politicieni și în caz că încalcă ceva pot fi oricând pedepsiți.

—Uniunea Europeană a anunțat că nu va mai oferi finanțare R. Moldova pentru reforma justiției. Cum credeți, ce va urma, acum, când bani nu mai vin și nu știm dacă există sau nu dorință politică de a face aceste reforme? Există vreo posibilitate ca UE să reia finanțarea?

—Nu sunt persoana care decide asistența oferită de Uniunea Europeană, dar cred că acesta este un semnal clar că sunt încă multe de făcut și nu totul ce trebuie de făcut necesită neapărat bani. Spre exemplu unul dintre cele mai alarmante semnale pe care l-am primit în decursul acestor cinci zile ține de hărțuirea avocaților. Uniunea avocaților a organizat săptămâna trecută un congres în cadrul căruia și-au manifestat nemulțumirea față de presiunile cu care se confruntă. Este vorba despre urmărirea penală a unor avocați care a produs un efect de răceală sau de înfricoșare a întregii comunități a avocaților, dar și alte forme de presiune și intimidare, care nu le permite să-și facă lucrul așa cum ar trebui să o facă, având accesul necesar pentru a-și apăra clienții, pentru a participa la audieri, pentru că ei au drepturi egale la fel ca procurorii și judecătorii.

—Ce alte probleme ați identificat în sectorul justiției, în urma vizitei pe care ați avut-o?

—O problemă pe care am întâmpinat-o și atunci, cu trei ani în urmă, este utilizarea excesivă a măsurilor de detenție preventivă. Cu alte cuvinte, atunci când oamenii nu se declară vinovați, sunt puși în arest. Și atunci când condițiile din închisoare sunt foarte proaste, cum e în cazul Penitenciarului nr. 13, aceasta poate fi considerată o modalitate de a face presiune asupra oamenilor ca să dea anumite declarații, să declare orice, numai ca să iasă din închisoare. Asta iarăși denotă un dezechilibru în sistem, pentru că procurorul este acel care solicită detenția și prelungirea arestului, iar judecătorul este acel care aprobă. Deși Ministerul Justiției a recunoscut că este o problemă, Procurorul General a sărit în apărare. Totuși ministerul și avocații au recunoscut că este o problemă care necesită să fie corectată.

—În acest context, vreau să vă întreb despre cazul Andrei Braguța: cum credeți, ce s-a întâmplat în realitate?

—Ministerul de Interne a spus că acest caz a fost o catastrofă pentru ei. Cred că nu face decât să scoată la iveală o serie de deficiențe sistemice care necesită să fie remediate. Unul ar fi utilizarea prea frecventă a măsurilor de detenție. Doi, felul în care sunt tratate persoanele care se află în detenție și protejarea lor de acte de violență din partea altor deținuți. Și trei, felul în care sunt tratate persoanele vulnerabile, cu anumite dizabilități psihice, de către poliție, judecători, angajații închisorii. Aceste neajunsuri arată că în mod urgent sunt necesare reforme. Sper ca cei care sunt responsabili de această moarte să primească o pedeapsă severă.

—De ceva timp se încearcă anonimizarea hotărârilor judecătorești, iar autoritățile motivează acest fapt prin dreptul persoanelor la protecția datelor cu caracter personal. Ați reușit să discutați acest subiect cu autoritățile de la Chișinău?

—Sunt mulțumit că săptămâna trecută a fost luată decizia de a nu anonimiza deciziile judecătorești, decât cu anumite excepții, în circumstanțe precum protejarea drepturilor copiilor, protejarea victimelor abuzului sexual. Sper ca acest lucru să fie implementat. Am îndemnat autoritățile, în special judecătorii, să nu organizeze audieri închise, decât în circumstanțe excepționale și să asigure transparența sistemului. Mi s-a spus că responsabilitatea de întreținere a site-ului web (instante.gov.md) a trecut de la o autoritate la alta și acest lucru a creat anumite dificultăți. Dar am auzit că Agenția Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este organul principal care face lobby pentru anonimizarea hotărârilor judecătorești, dar până la urmă acesta este rolul lor. Ține de responsabilitatea sistemului judecătoresc să asigure transparența sistemului și cred că este în interesul lor să o facă. Dacă nu au nimic de ascuns, nu ar trebui să ascundă nimic.

—Zilele trecute, două reportere de la Ziarul de Gardă realizau un material video și din cauza că se aflau pe trotuarul din fața clădirii Global Business Center (GBC), despre care se cunoaște că aparține liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, au fost amenințate de către o persoană care s-a prezentat a fi angajat al instituției să nu filmeze în acel loc, pentru că ar putea avea probleme dacă imaginile foto sau video vor fi făcute publice. Ce credeți despre acest incident?

—Nu cred că jurnaliștii ar trebui să fie intimidați, speriați în timp ce își fac lucrul. Cred că reprezintă o încălcare foarte serioasă a libertății presei, atunci când jurnaliștii nu pot să-și facă lucrul, întrucât sunt câinii de gardă ai societății. Îmi pare mie că persoana vizată este o persoană publică și informația despre el, despre proprietățile lui, despre activitățile lui sunt de interes public. Consider că reacția jurnaliștilor la o astfel de situație ar fi un protest: „Nu ne lăsați să ne facem lucrul”. Totodată, cred că politicienii ar trebui să apere rolul de „câine de gardă” al jurnaliștilor în orice situație, nu doar în acest caz.

—Suntem un ziar de investigații și considerăm că autoritățile totuși au o reacție slabă la investigațiile jurnalistice despre corupție, despre încălcarea drepturilor omului. Ce putem face noi, jurnaliștii de investigație, mai mult decât să scriem, pentru ca autoritățile să reacționeze?

—Cred că organizațiile de investigație, oriunde în lume simt presiune din partea autorităților, care nu doresc să fie trași la răspundere pentru legi proaste, conflicte de interes, corupție, abuz în serviciu. Acesta însă este lucrul vostru și în acest caz cred că trebuie să existe solidaritate între jurnaliștii de profesie, dar și între jurnaliști și ONG-urile de investigație, pentru a vă asigura că nu sunteți singuri în lupta pe care o purtați, dar este o luptă pe care o veți purta un timp îndelungat, nu se va opri niciodată.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

10 comentarii

  1. Andrian

    Sunt total de acord, dar sunt reforme care neaparat au nevoie de bani, cum ar fi reforma pensiei, justitie, sanatatii, chiar si reforma guvernului.

  2. Galina Chirinciuc

    Nu totul este perfect, dar lucrurile nu stau chiar așa de prost ca cîțiva ani în urmă. Acuma macăr se acordă atenție justiție, nu ca cîțiva ani în urmă cînd Filat era preocupat doar de furtul de la BEM.

  3. Ana

    Mai trebuie si calitate in cee ce se face. Este un semn clar ca cei din UE ne sustin, deci nu trebuie de inventat roata ci de preluat din practicile UE.

  4. ivancelgroaznic

    „Dacă aş avea clasa politică în faţă, i-aş da o lecţie despre cinste şi respect”
    Toata cinstea shi respect pentru DOAMNA invatatoare Nina Scutaru. A spus tot ce este mai important in cel interviu si pe inteles la toata lumea.

  5. realist

    De ce nu ati scris depsre faptul ca UE a blocat finatarea reformelor in justitie din cauza ca in 2015 si 2015 nu s-au facut deloc reforme in acest domeniu? Nu vreti sa-i atingeti pe PLDM-isti?

  6. Comulunimbus

    mori de rys cind europenii vorbesc despre drepturile omului, cind ei demii de ani dc doar politica de cotropire si colonizare ))))) orientul mijlociu arde datorita politicii lor pentru “drepturile omului” ))))))

  7. Academic

    Plahotniucist și nu “realist”. În 2015 era guvern de coaliție și justiția anume atunci a fost capturată de pârțul tău Plahotniuc. Vlad Filat a fost arestat la 15 octombrie 2015. Oare dacă justiția ar fi fost a PLDM-ului, ar fi fost arestat Vlad Filat în urma denunțului minciunos al hoțului miliardului Ilan Shor? Maldavan “realist” mai poți judeca cât de puțin sau ți-a întunecat puținul de minte pe care îl mai ai propaganda minciunoasă plahotniucistă?

  8. Prof. Alexandru Nacu

    După “Zakalibitus”, iată că ne apare și “Comulunimbus”! Tonul devine tot mai virulent! Criza se acentuează! Mai are cineva dubii asupra diagnosticului pacientului meu “Popa Duhu…”? Modelatorul trebuie să fie în atenție maximă, iar ghilotina cenzurii în alertă maximă!!!

  9. Lilian007

    Da asta-i și problema cu cenzura, că un debil nenorocit se furișează neobservat cu boala lui, iar cineva sănătos perfect este hăcuit de ghilotina cenzurii numai fiindcă a spus ADEVĂRUL!

  10. Prof. Alexandru Nacu

    Contradicții în retorica pacientului meu “Popa Duhu dela…”, “Zakalibitus”, “Comulunimbus”, “ivancelgroaznic” ș.a.m.d. Pe de o parte pacientul repetă la nesfârșit “VREM! VREM! VREM ! REUNIREA CU ROMÂNIA! VREM!” pe de altă parte critică în cel mai rusesc și bolșevic mod SUA și UE. Despre faptul, că România este aliatul principal a SUA în răsăritul Europei și este o țară importantă în UE, nici n-are rost să-i amintesc schzicului.
    În multe din prelegerile pacientului răzbate ateismul lui primitiv urmare evidentă a
    educației lui ateiste din perioada sovietică. După cum știm România este o țară ortodoxă de peste 90%.
    Banditul rus bolșevic Lev Troțkii repeta “Revoluția sunt eu!” Pacientul meu “Popa Duhu …” este în drept să repete “Schizofrenia sunt eu!”

Leave a Reply to Galina Chirinciuc Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *