Principală  —  Interviuri   —   Urechean: Voronin m-a vrut preşedinte

Urechean: Voronin m-a vrut preşedinte

Interviu cu Serafim Urechean, preşedintele Curţii de Conturi

 

— Dle Urechean, aţi devenit preşedinte, dar nu ocupaţi totuşi fotoliul la care speraţi şi de care aţi fost destul de aproape, cel de preşedinte al R. Moldova. De ce totuşi aţi hotărât să acceptaţi funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi (CC)?

— (Zâmbeşte.) Nu întotdeauna alegi tu. Sunt circumstanţe. Aşa s-a creat situaţia. S-a discutat despre faptul că vreau să fiu preşedinte în 2009. Trebuie să înţelegeţi că atunci când intri în electorală trebuie să ai nişte scopuri. Nu este un soldat bun cel care nu tinde să devină general.

— În ultimul timp, controalele CC au scos la iveală nereguli la Banca de Economii, Termocom, la mai multe primării etc., dar, până la urmă, nu se prea aude de o finalitate în aceste dezvăluiri. Ele par mai importante pentru presă decât pentru organele de drept. De ce?

— Eu sunt ferm convins că în cazul ultimelor dezvăluiri vor fi rezultate. Pot spune că, în urma controalelor Curţii din 2010, au fost restabilite la evidenţa contabilă bunuri materiale de peste 1 mlrd şi jumătate de lei. Sunt progrese. Chiar zilele trecute am primit informaţii despre situaţia de la Calea Ferată a Moldovei, unde controalele CC au depistat anterior numeroase nereguli. Ei, pe parcursul anului 2011, au înregistrat 304 titluri cu drept de folosire a terenurilor cu o suprafaţă de 8630 ha, ceea ce reprezintă un progres salutabil. În ţara noastră este o mare problemă că multe bunuri, cum ar fi terenuri de pământ, şcoli, instituţii medicale, alte clădiri, nu sunt înregistrate. Circa 65-70 % dintre ele nu sunt înregistrate. Dar vorbim despre faptul că trăim într-o economie de piaţă. Cum aşa? Doar baza economiei de piaţă este imobilul, pământul, adică tot ce este bogăţia unui stat şi a unui cetăţean.

— Acele terenuri care nu au titlu de proprietate pot fi uşor privatizate de diverşi agenţi economici, nu?

— Evident că, dacă nu sunt înregistrate, apare şi dorinţa de a le acapara ilicit, de a le privatiza. Nu le-au luat până acum pentru că nu se poate de furat chiar tot. Unele dintre ele însă au fost privatizate şi statul le-a pierdut.

— Ce faceţi d-stră pentru ca hotarârile CC să fie aplicate: banii deturnaţi – întorşi la stat, persoanele vinovate – supuse pedepsei penale?

— Noi colaborăm cu Procuratura şi Centrul Anticorupţie. Hotărârile noastre sunt trimise acestor organe, care de multe ori iniţiază cauze penale. În 2009 de către CC au fost expediate 15 materiale, au fost intentate 37 de cauze penale şi doar în 5 cazuri a fost refuz. În 2010 au fost expediate 15 materiale, au fost pornite 28 de cauze penale şi s-au înregistrat 5 refuzuri. Pentru anul 2011, 21 de materiale au fost expediate de către CC organelor de drept şi au fost pornite deja 6 cauze penale. Dar datele pentru anul 2011 încă sunt în lucru şi, cu siguranţă, vor mai fi intentate dosare penale.

— Se spune că, în R. Moldova, tenderele se organizează după următorul scenariu. Firma care trebuie să câştige licitaţia oferă un preţ ireal de mic, care nici nu poate concura cu preţul celorlalte firme. Ulterior, în timpul lucrărilor, se alocă alţi bani din bugetul statului, mulţi bani, pentru a putea finaliza lucrările. Ştie asta Curtea de Conturi? Aţi depistat asemenea cazuri?

— Problema cu licitaţiile trebuie divizată în două părţi: perioada de până la tender şi perioada post-tender, când se efectuează lucrările. Sunt înregistrate foarte multe încălcări în timpul executării lucrărilor, mai ales în domeniul construcţiilor. Încălcările sunt sistematice, mai cu seamă la primării, consilii raionale şi ministere.

— În urma acestor tendere, câştigă firme care au în spate politicieni?

— Este, practic, imposibil să demonstrezi asta, dar e clar că există mari încălcări în organizarea achiziţiilor publice. Sigur că se poate vorbi şi de interese, pentru că, dacă acestea n-ar exista, nici încălcările nu ar fi atât de grave.

— Dar d-stră aveţi vreo afacere sau trăiţi doar din salariul de la CC?

— N-am niciun fel de afacere, cu părere de rău (zâmbeşte).

— Chiar, ce salariu aveţi?

— Păi, 8300 de lei, minus vreo 2000 impozitele.

— Neregulile la Curtea de Conturi cine le depistează? Să nu spuneţi că atunci când se efectuează un audit, cei care sunt supuşi auditului nu încearcă să influenţeze angajatul CC pentru a nu depista toate neregulile…

— Neregulile de la CC le depistează preşedintele şi securitatea internă. Sigur că presiune asupra auditorilor se face şi este destul de mare, dar încercăm să protejăm oamenii care lucrează aici. E clar că nu toţi sunt ideali. CC a fost o maşinărie de răfuială politică a lui Voronin. Astăzi, Urechean în fruntea CC este ca un os în gât atât pentru fosta conducere, cât şi pentru unii exponenţi actuali, care au interese în diferite domenii. Nu doar auditorii sunt supuşi presiunilor, ci şi preşedintele.

— Aţi fost sunat vreodată pentru a vi se cere să o lăsaţi mai moale cu un control?

— De la politicieni nu am primit telefoane. De la persoane cointeresate, da! Să luăm exemplul Băncii de Economii. Până la data de 14 am avut un pressing masiv, inclusiv din partea unor “gentlemani” care ieri (joi, 16 februarie – n.r.) au declarat unele lucruri ce sunt, desigur, nişte aberaţii. Am şi alte materiale, pe care le voi face publice în caz de necesitate. Cu regret,  constat că mass-media moldovenească este la cheremul celor care au bani mulţi, fiindcă pe 14 februarie, la şedinţa CC, când a fost prezentat cazul Băncii de Economii şi afacerile dubioase, au fost prezenţi foarte mulţi jurnalişti. Seara, însă, a fost scoasă toată informaţia. Asta despre ce vorbeşte?

— Eliminarea judecătoriilor economice, o soluţie pentru eliminarea corupţiei din sistem sau un moft al politicienilor?

— Eu nu aş vorbi de un moft, dar nu ştiu dacă prin lichidarea unei instituţii care are un management prost, care este coruptă, vom lichida şi consecinţele. Sigur, asta ţine de competenţa legislativului şi angajamentelor pe care şi le-a asumat faţă de instituţiile mondiale. Sunt nişte reguli care trebuie respectate. Dar dacă azi se tot vorbeşte despre activitatea defectuoasă a Curţii Constituţionale, ce, trebuie acum lichidată Curtea Constituţională? Unii sunt nemulţumiţi de activitatea Parlamentului, ce, trebuie să lichidăm Parlamentul?

— D-stră aţi fost în prim-planul activităţilor politice din R. Moldova în istoria ei modernă. Nu vă este dor de politică, de negocieri, de şedinţele Parlamentului, de mai vechea d-stră cunoştinţă, Vladimir Voronin?

— Foarte multe lucruri care se întâmplă acum în politica noastră nu-mi sunt străine. Înţeleg ce se întâmplă nu mai rău decât alţii şi deseori îmi pun întrebarea: dar de ce nu? Acum, însă, aşa s-a creat situaţia. Eu mi-am îndeplinit întotdeauna obligaţiunile cinstit acolo unde ţara şi oamenii au avut nevoie de mine. Şi la CC îmi voi îndeplini obligaţiunile, indiferent de ameninţările pe care le voi avea pe viitor, cum ar fi în cazul Băncii de Economii. Sunt sigur că în viitor o să iasă la suprafaţă cine a comandat acest raider asupra lui Urechean şi a CC. Aceste declaraţii împotriva mea au fost făcute cu scopul de a umbri ceea ce se întâmplă şi se va întâmpla pe viitor cu Banca de Economii.

— Dar ce se va întâmpla cu Banca de Economii?

— Se vor întâmpla lucruri destul de neplăcute, dar nu vreau să vorbesc despre asta, pentru că ţine de competenţa statului şi nu vreau să dezamăgesc oamenii care au acolo acţiuni.

— Am citit în ajun un interviu cu d-stră din 2005. Atunci spuneaţi că, într-o anumită perioadă a vieţii, aţi fost chiar prieten cu Vladimir Voronin. Acum în ce relaţii sunteţi?

— El tot timpul, prin emisiuni, îşi aduce aminte de mine doar la modul negativ. Dar noi am fost în relaţii foarte bune. Chiar şi în 2001, Voronin, nedorind alegeri anticipate, mi-a propus să fiu preşedinte. Mi-a telefonat şi mi-a spus că nu vrea alegeri anticipate, şi că îmi garantează cele 40 de voturi pentru a fi votat preşedinte. Mi-a spus că, dacă mă înţeleg cu “ai mei”, Voronin mă votează. Am vorbit cu ai mei, cu Valeriu Matei, şi am pus la cale cum vor sta lucrurile. Dar, până să ajungem în Parlament, ca la noi la moldoveni, s-au schimbat accentele. Unii şi-au acumulat semnături pentru ei, alţii mi-au înaintat nişte cerinţe despre care încă nu vreau să vorbesc. Doar Valeriu Matei a acumulat 13 semnături, dar au fost insuficiente. Astfel, prin acţiunile aşa-numitor feţe luminate ale politicii moldoveneşti, în 2001 a venit Voronin preşedinte. Cândva voi spune nume de familie concrete, pentru că lumea trebuie să ştie cine a adus comunismul la putere.

— Aceşti oameni sunt şi astăzi în politică?

— Unii sunt şi astăzi, alţii se mai odihnesc.

— Zilele trecute, fostul d-stră coleg de partid, Veaceslav Platon, a declarat că a finanţat Alianţa “Moldova Noastră“ cu foarte mulţi bani, dar că nu a apărut în lista de finanţatori, lucru care contravine legislaţiei. E adevărat?

— Eu nu ştiu când şi cum a finanţat Platon. Dacă a declarat asta, trebuie să dovedească cum a făcut acest lucru. El a trecut în Parlament pe listele AMN, fiind recomandat de unele personalităţi din acest partid. Toată lumea ştie, să nu ne facem morţi în păpuşoi, că alegerile necesită anumite cheltuieli. Dar eu nu pot să spun astăzi că Platon a fost printre cei care au sponsorizat partidul, pentru că sunt declaraţiile, iar toată activitatea partidului, pre- şi post-electorală, a fost monitorizată de CCCEC, Inspectoratul Fiscal şi CEC, unde au fost depuse rapoarte. Eu nu exclud că d-lui a făcut cheltuieli foarte mari, pentru că a fost responsabil de unele regiuni ale R. Moldova, iar ceea ce a făcut acolo şi ce cheltuieli a suportat e problema lui.

— CCCEC a anunţat că s-a autosesizat în urma declaraţiilor lui Platon. Vă e teamă că aţi putea fi pedepsit?

— Să verifice totul. Urechean nici măcar nu a avut dreptul la prima semnătură în partid, la dispoziţiile de plată. Dar eu nu mă dau în spatele cuiva. Să verifice totul, să intre în esenţă şi las’ să spună lumii adevărul. AMN acum nu mai există, a fost lichidat.

— În ce relaţii mai sunteţi cu el acum? Vorbiţi?

— Nu suntem în niciun fel de relaţii. Am primit un sms de la el pe data de 11 cu nişte ameninţări prin care mi se cerea să mă întâlnesc cu conducerea Băncii de Economii pentru a pune la cale, cred, audierile din data de 14 februarie. Am refuzat, pentru că eu am venit la CC să soluţionez problemele ţării, nu problemele cuiva.

— Deci, Platon are legătură cu ce se întâmplă acum la Banca de Economii?

— Şi nu numai legătură, cred eu.

— Veaceslav Platon a spus că s-a dezamăgit de d-stră. Cu ce anume l-aţi dezamăgit? Să fie legat de afacerea cu Banca de Economii?

— Probabil, pentru că nu am fost receptiv la solicitările sale legate de audierile în cazul Băncii de Economii.

— Recent, s-a spus că o parte dintre foştii membri ai Alianţei “Moldova Noastră” s-au întrunit într-o şedinţă, care a avut loc fără accesul presei. Alexandru Oleinic a spus că ‘90% dintre foştii membri ai AMN au rămas în afara vieţii politice», lăsând impresia că se va încerca resuscitarea AMN. Credeţi că este posibil ca AMN să revină pe arena politică?

— Nu prea aş vrea să comentez ce spune Oleinic. Vreau să-i doresc succes în reanimarea AMN-ului, lucru imposibil la acest moment, pentru că eu cunosc potenţialul tuturor celor care au fost în AMN.

— De ce nu aţi negociat cu Vlad Filat funcţii pentru Oleinic, Cosarciuc sau Osipov?

— Ei au fost iniţiatorii lichidării AMN. Eu am fost tot timpul pentru păstrarea partidului. Tot ce pot spune e că partidul nu e un SRL. Foştii membri nu se uitau la platforme, strategii, ci la funcţii pentru ei şi pentru prieteni. Acum Onceanu lucrează, Bujor, Pântea, viceminiştri sunt mulţi. Dacă ei se recomandau prin activitatea lor, erau promovaţi.

— În ce relaţii sunteţi cu Vlad Filat? Vorbiţi? Vă cere sfatul vreodată?

— Suntem în relaţii normale. Da, îmi mai cere sfatul câteodată. Sunt cu toţi politicienii în relaţii bune, şi cu Lupu, şi cu Ghimpu.

— Dar cu Vladimir Plahotniuc?

— Să spun că nu-l cunosc pe Plahotniuc nu ar fi un adevăr. Dar, nu l-am văzut de vreo 2-3 ani de zile. Nu am niciun fel de relaţii cu el.

— Cu Victor Osipov mai vorbiţi?

— El şi-a găsit un alt domeniu de activitate. Sigur că mai vorbim, de ce să nu o fac?

— Este sau nu consilierul lui Vlad Plahotniuc?

— Eu nu pot nici să confirm, nici să infirm. Şi mie mi s-a spus că ar fi consilierul lui Plahotniuc, dar nu ştiu dacă e adevărat. Da, l-am crescut, n-am ce să ascund. L-am făcut succesor. Eram la un pas de a-l promova în funcţia de preşedinte al partidului, dar el a făcut altă alegere.

— Dar cu Igor Dodon în ce relaţii sunteţi? Cam de el ar depinde o posibilă candidatură a d-stră la funcţia de preşedinte.

— N-am nimic cu dl Dodon. Aş găsi cu el limbaj comun. Eu nu sunt omul care să facă asta din interes personal. Văd lucruri bune în declaraţiile şi intenţiile dlui Dodon, şi dacă ele sunt sincere, atunci e foarte bine. Totuşi, ca să candidez la funcţia de preşedinte, în primul rând trebuie să mă propună cineva. Eu nu am să mă autopropun, dar dacă m-ar propune cineva, sunt pregătit. Ştiu ce trebuie să fac, am deschidere şi la Est, şi la Vest.

— R. Moldova nu are preşedinte de aproape 3 ani. De ce?

— În primul rând, acum ne confruntăm cu o consecinţă a reformelor care nu au fost duse până la capăt în 2000. Doi: compromiterea referendumului din septembrie 2010. Atunci trebuia să ne ocupăm de referendum, dar să nu ne culcăm pe o ureche, crezând că totul va fi ok. Şi, clar, egoismul şi primitivismul nostru moldovenesc. Trebuie să învăţăm să conducem în coaliţie, pentru că e nevoie de asta. Nu prin încăpăţânare, ci prin negocieri. Aşa e în toate ţările europene.

— În R. Moldova poate fi un preşedinte apolitic?

— Eu cred că R. Moldova nu are nevoie de un preşedinte steril, apolitic în plin sensul cuvântului. R. Moldova are nevoie de un preşedinte care să aducă stabilitate şi înţelegere între forţele politice.

— Pe cine vedeţi în această funcţie?

— Nu ar fi frumos să spun eu pe cine aş vedea, pentru că nu fac parte din vreun partid ca să pot propune pe cineva. Dar este clar că el trebuie să fie din afara  partidelor politice existente în actualul Parlament.

— Va fi ales preşedintele sau vom avea alegeri anticipate?

— Eu cred că de data asta preşedintele va fi ales, deoarece este în interesul tuturor formaţiunilor politice. Eu propun ca cei 5, Voronin, Lupu, Filat, Ghimpu şi Dodon, să se aşeze la masa de negocieri şi să găsească un numitor comun.

— Lumea întreabă când va ieşi pe piaţă «Serafică fără frică 3». E posibilă o revenire în politica mare?

— (Zâmbeşte.) Sigur că da. Fiecare om are nişte principii, nişte valori. De ce nu? De ce trebuie să pun mâinile pe piept, având sănătate şi cunoştinţe? Totul este posibil. De ce să nu fie posibil şi “Serafică fără frică 3”?

— 7 aprilie 2009. Sunt 3 ani fără răspuns. Vom afla vreodată adevărul?

— Eu cred că, până la urmă, se vor pune punctele pe “i”, însă doar atunci când vor dispărea interesele de grup. Eu nu vreau să arăt din deget cuiva, dar atunci era cineva care conducea ţara şi poartă răspundere pentru ce a fost atunci. Da, eu cred că există interes ca adevărul despre 7 aprilie să nu se afle.

— Foarte multă lume a spus că aţi fi aţipit la şedinţa Guvernului de săptămâna trecută. D-stră aţi negat. Ce s-a întâmplat totuşi atunci şi cum a fost posibilă apariţia unei astfel de poze?

— Măi oameni buni, eu vreau să vă spun următoarele: eu cred că sursele mediatice din R. Moldova, cu toate drepturile, fac multe prostii. Oare se poate de discreditat omul în asemenea hal? E o prostie să plasezi pe internet o asemenea poză. Cine a fost vreodată la şedinţele Guvernului ştie că, în sală, jurnaliştii stau vreo 5 minute, după care vine premierul şi se declară şedinţa deschisă, iar peste 2-3 minute, mass-media pleacă. În această poză, şedinţa nu era încă începută. Să presupunem că eu am adormit. Dar cum puteam să adorm în câteva minute? Mie mi s-a luat calculatorul. Eu am pus mâna pe fire şi m-am curentat. Când am fost fotografiat, mă uitam în jos, la acele fire. Eu nu vreau să-i dau în judecată, pentru că nu vreau să-mi pun mintea cu ei, dar nu e frumos. Ulterior, au scris că au glumit, dar, oricum, nu e frumos ce au făcut.

— Vă mulţumim!

Pentru conformitate, 
Victor MOŞNEAG