Un pas spre guvernarea „fără hârtie”

Interviu cu Stela Mocan, directoarea Centrului de Guvernare Electronică e-Government

 

 

 

— Ce înseamnă e-guvernarea pentru omul simplu: la ce i-ar folosi cetăţeanului de rând?

— E-guvernarea sau guvernarea electronică înseamnă servicii electronice publice mai aproape de cetăţean, prestate prin internet.

E-guvernarea sau e-serviciile oferă convenienţă cetăţeanului, care poate accesa informaţia şi serviciile publice nu doar la telefon sau venind în persoană la sediile instituţiilor publice, ci în fiecare zi, 24 de ore din 24, fie prin internet sau prin telefonie mobilă. Prestarea electronică a serviciilor reduce costurile de comunicare cu instituţiile statului, reduce timpul pe care îl pierdem pentru obţinerea unei informaţii, limitează interacţiunea cu funcţionarul public, care nu întotdeauna este prietenos şi amabil cu cetăţeanul.

Studii: Master în Administrare Publică, iunie 2008 – Bursieră Kokkalis a Programului Mason „Politici Publice şi Management” – Harvard Kennedy School of Government/Şcoala Kennedy de Guvernare, Universitatea Harvard, Cambridge, MA Studii post-universitare în Ştiinţe Politice, mai 1999 – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, România Facultatea de Istorie, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova Membră a Consiliului de Administrare: Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT Asociaţia pentru Politică Externă Membră a: Clubului Politic al Femeilor 50/50

Prin implementarea e-guvernării şi e-serviciilor putem reduce birocraţia şi corupţia, şi creşte eficienţa statului. În plus, putem diminua discrepanţa pe care o avem între Chişinău şi celelalte localităţi, urbane şi rurale, la capitolul oportunităţi de dezvoltare şi prestarea serviciilor de calitate pentru cetăţeni.

E-guvernarea contribuie la transparenţa procesului decizional în sectorul public. Plasarea on-line a informaţiei guvernamentale cu caracter public, lansarea portalului de servicii electronice pentru cetăţean reprezintă unele dintre priorităţile incluse în Agenda de e-Guvernare.

Ţările avansate în implementarea e-guvernării investesc în dezvoltarea şi prestarea serviciilor publice prin telefonia mobilă. La nivel global observăm, tot mai mult, promovarea M-Guvernului – Guvernarea-Mobilă. Moldova poate avansa rapid în implementarea e-guvernării şi guvernării mobile. Centrul de Guvernare Electronică este în proces de definire în parteneriat cu beneficiarii serviciilor electronice şi mobile, pe care urmează să le implementăm începând cu 2011.

— Actualmente, cât de mult sunt încurajaţi funcţionarii publici să răspundă cetăţenilor şi presei la solicitări prin internet?

— Încurajarea şi facilitarea comunicării funcţionar public – cetăţean prin internet reprezintă una dintre priorităţile incluse în Agenda de e-Guvernare. Pentru a încuraja acest tip de comunicare şi colaborare, Centrul de Guvernare Electronică va implementa programe de instruire pentru cetăţeni şi funcţionarii publici privind folosirea internetului pentru a comunica şi interacţiona. Ţintim spre integrarea şi eficientizarea sistemelor de comunicare existente în instituţiile publice şi crearea de aplicaţii electronice pentru a comunica rapid şi eficient.

— Este cazul WikiLeaks unul dintre riscurile e-guvernării? Există protecţie?

— Este important ca guvernele să asigure un echilibru prin oferirea accesului la datele guvernamentale, dar şi să asigure securitatea informaţională a ţării şi a cetăţenilor săi. Uniunea Europeană este în proces de elaborare a strategiei privind securitatea informaţională. În acest context, Republica Moldova trebuie să-şi racordeze strategia şi acţiunile la nivel de ţară la cele mai bune practici internaţionale şi standarde UE. Este important să implementăm aceste standarde aici, în Moldova. Crearea unei infrastructuri moderne de securitate informaţională este la fel de importantă pentru dezvoltarea unei ţări ca şi investiţiile în modernizarea infrastructurii fizice.

— La angajarea persoanelor în funcţii publice, e posibil să fie introdusă, ca un criteriu, cunoaşterea calculatorului şi utilizarea internetului?

— Cunoaşterea limbilor străine, a calculatorului, utilizarea internetului sunt competenţe care determină deja eficienţa fiecăruia dintre noi, nu doar în sectorul public ci şi în cel privat. Este important ca aceste criterii, care, dacă nu greşesc, sunt aplicate la selectarea angajaţilor în sectorul public, chiar să fie luate în calcul.

— Toate Guvernele R. Moldova au avut miniştri care nu au folosit calculatorul şi poşta electronică. Poate fi „forţat” un ministru să facă uz de aceste metode de comunicare şi guvernare?

— În acest guvern sunt mulţi miniştri şi viceminiştri care sunt on-line, conectaţi permanent la internet, sunt consumatori de informaţie şi comunică mai rapid şi mai eficient. Telefoanele mobile, iPad-urile, netbook-urile cu acces la internet reprezintă, pentru mulţi dintre politicieni, miniştri, funcţionari publici, instrumente de comunicare şi funcţionare care au impact direct asupra performanţei acestora. Este nevoie să facem următorul pas, să formalizăm această realitate şi modalitate de e-comunicare şi e-colaborare la nivel de guvern, prin a o face obligatorie. Estonia a implementat ”guvernul fără hârtie” încă din anii ’90, şi reprezintă un model de referinţă pentru modul în care a reuşit să-şi modernizeze sectorul public şi economia, sistemul de educaţie prin tehnologii de informare şi comunicare.
În plus, este necesar să facilităm această comunicare şi e-colaborare dintre funcţionari, miniştri, cetăţeni şi instituţiile statului prin îmbunătăţirea şi apgradarea infrastructurii de comunicare – implementarea sistemului de e-guvernare, intranetului guvernamental, sistemului de management al documentelor, lansarea portalului guvernamental de e-servicii pentru cetăţeni şi business.

Guvernul s-a angajat să implementeze Agenda de e-Transformare şi e-Guvernare prin crearea Centrului de Guvernare Electronică în august 2010 şi discuţiile pe care le are cu partenerii săi de dezvoltare şi sectorul privat pentru atragerea de fonduri, expertiză şi know-how în realizarea acestor iniţiative în Moldova.

— Cum popularizaţi proiectul e-guvernare? Cum sunt implicaţi tinerii în acest proces?

— Centrul de Guvernare Electronică a desfăşurat în lunile octombrie-noiembrie o serie de consultări publice în colaborare cu partenerii noştri din Estonia (Academia de e-Guvernare), Singapore (Infocomm Development Agency International), Marea Britanie, SUA, Banca Mondială, USAID, PNUD pentru a defini Foaia de Parcurs privind implementarea e-guvernului şi serviciilor electronice (e-sănătate, e-educaţie, e-alegeri, e-banking, e-procurări publice, e-declaraţii fiscale) în R. Moldova. Suntem în proces de pregătire şi vom lansa în lunile ianuarie-februarie 2011 campania de informare şi prezentare a Agendei de implementare a e-guvernului în Moldova. Cu siguranţă, tinerii reprezintă unul dintre grupurile de beneficiari spre care ţintim, pe care, alături de business, îi considerăm ca fiind cei mai „e-pregătiţi” şi dornici consumatori de e-servicii.

— Cât costă e-guvernarea?

— Centrul de Guvernare Electronică, împreună cu partenerii săi, este în proces de estimare a costurilor de implementare a guvernului electronic, serviciilor electronice, care să ofere viteză, eficienţă şi performanţă mai mare instituţiilor statului.  Este important că guvernul are suportul partenerilor de dezvoltare – Banca Mondială, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare,  Uniunea Europeană – pentru modernizarea sectorului public şi reforma guvernării prin tehnologii şi e-soluţii.

— Alegerile din noiembrie au adus în faţa multor cetăţeni o problemă „electronică” importantă: lipsa posibilităţii votului electronic, în special pentru cetăţenii din străinătate, sau pentru cei aflaţi în deplasări. E posibil?

— Din consultările pe care le avem cu partenerii de dezvoltare şi colegii din diferite instituţii publice, preliminar, putem spune cu certitudine că implementarea sistemului de e-Alegeri în Moldova prin e-voting sau a votului prin internet este fezabilă într-un timp relativ scurt.  Este important să definim soluţia optimă din punct de vedere tehnologic şi financiar şi să ne coordonăm acţiunile şi eforturile la nivelul instituţiilor statului pentru a avansa rapid. Partenerii de dezvoltare au susţinut dezvoltarea registrului electronic al cetăţenilor, urmează să definim împreună foaia de parcurs pentru finalizarea proiectului de e-Alegeri.

— Câte persoane cu studii în străinătate ai cunoscut în Guvern? Cum au ajuns ele acolo?

— În Oficiul Primului-Ministru şi în Cancelaria de Stat am avut ocazia să colaborez cu mulţi tineri deştepţi şi dornici să schimbe lucrurile spre bine în R.M. Unii dintre colegi au venit odată cu noul guvern, alţii sunt funcţionari publici cu experienţă în serviciul public.

— Ce şanse de angajare după merite şi abilităţi au tinerii din R. Moldova cu studii în străinătate?

— Şanse există întotdeauna, dar există şi constrângeri, în primul rând de caracter sistemic, instituţional şi financiar, care influenţează decizia tinerilor de a lucra în sectorul public.

Este dificil să poţi schimba rapid şi profund „obiceiurile”, comportamentele, viteza de funcţionare a instituţiilor statului când numărul „agenţilor” schimbării este mic. Personal, mi-am adresat întrebarea dacă efortul depus contează, dacă produce careva schimbări.

Salariile mici împiedică mulţi tineri să revină şi să se angajeze în sectorul public. Guvernul a solicitat şi a obţinut asistenţa partenerilor de dezvoltare pentru a atrage în sectorul public şi a putea remunera capacitatea şi expertiza tinerilor din R. Moldova cu studii în afară. Proiectul Suport Tranzitoriu pentru Consolidarea Capacităţilor Administraţiei Publice în Moldova, finanţat de Institutul pentru o Societate Deschisă şi Programul Naţiunilor Unite, atrage tinerii cu expertiză în domenii prioritare pentru agenda de integrare europeană a RM. Mai multe detalii despre program puteţi afla la telefoanele fix: (373) – 22 250 561/562; mobil: 060070904 şi pe pagina oficială a proiectului pe Facebook: http://www.facebook.com/#!/pages/Transitional-Capacity-Support-for-the-Public-Administration-of-Moldova/126823877371715.

— Prin ce se deosebesc universităţile din străinătate de cele din R. Moldova?

— Studiile la universităţile din străinătate mi-au permis să-mi dezvolt capacitatea de comunicare şi colaborare, abilitatea de gândire creativă şi sistemică. Am revenit mai pregătită prin a şti unde să caut şi cum să definesc soluţii la întrebările pe care le am. Am revenit mai bine echipată pentru performanţă şi eficienţă într-o realitate globalizantă, incertă şi în continuă schimbare. Având colegi din peste 70 de ţări, iar acum prieteni în foarte multe ţări de pe toate continentele, realizezi cât de complexe şi, în acelaşi timp, cât de similare sunt problemele cu care se confruntă ţările şi oamenii. Suntem diferiţi prin faptul că avem sau ne lipseşte viziunea de dezvoltare la nivel de ţară pe termen lung, deschiderea şi capacitatea de a comunica, a adopta decizii în bază de dialog, principii şi colaborare şi a le implementa prin parteneriate durabile.

— Ce am putea face ca să atragem tinerii înapoi acasă?

— Cred că rolul clasei politice şi de guvernare este să asigure perspective clare de dezvoltare pro-Europeană pe termen mediu şi lung. Mulţi tineri vor reveni acasă să contribuie la realizarea acestei viziuni, în cazul în care elitele din R. Moldova. vor continua implementarea reformelor şi transformărilor profunde.

Revenirea tinerilor depinde şi de capacitatea noastră de a atrage rapid investiţii străine, care să creeze locuri de muncă pentru aceşti tineri calificaţi, cu competenţe, abilităţi şi standarde de performanţă diferite decât cele acceptate şi apreciate aici, în Moldova. Mulţi dintre tinerii care ar dori să revină nu ar avea unde să-şi aplice cunoştinţele obţinute la universităţile din afară. Viteza şi complexitatea proceselor de dezvoltare din Europa, SUA, America Latină, Orientul Mijlociu, Asia creează oportunităţi pentru tinerii calificaţi din Moldova în altă parte. Dacă ne propunem să oferim alternative prin oportunităţile pe care le vom crea aici, acasă, mulţi dintre tineri vor reveni să construiască o ţară diferită.

— Cum am putea încuraja tinerii să  studieze la universităţi bune din afară?

— Pe termen scurt, Guvernul, în parteneriat cu sectorul privat din Moldova, poate suplimenta fondurile pentru bursele deja oferite de partenerii de dezvoltare şi ţările donatoare. De asemenea, Guvernul, în colaborare cu sectorul privat, poate deschide filiale ale universităţilor şi colegiilor de top din Europa şi din SUA.

Drept rezultat al solicitării Primului-Ministru, Vlad Filat, adresate în cadrul vizitei în SUA în ianuarie 2010, Guvernul lansează, în parteneriat cu Institutul pentru o Societate Deschisă şi Centrul de Informaţii Universitare, Programul de Burse Master pentru funcţionarii publici la universităţi de top din SUA şi din Europa. Mai multe detalii, pe www.eac.md.

— Ce te ţine în Moldova şi ce te-ar face să pleci?

— În octombrie 2009, fiind în SUA şi urmărind evenimentele de  acasă, am realizat că nu pot critica acţiunile noii echipe de guvernare, şi că este momentul să contribui şi eu cu studiile şi experienţa mea la procesul de schimbare de acasă. Am revenit şi ma bucur că am avut posibilitatea să fac parte din echipa de consilieri ai Prim-Ministrului Vlad Filat.

Decizia de a reveni acasă, fie pentru un timp mai scurt sau mai lung, o ia fiecare dintre noi, cei aflaţi la studii sau la muncă în afară.

Pentru mine a contat faptul că la guvernare a venit un guvern pro-European şi determinat să implementeze reforme, să deshidă spaţiul politic, economic, social pentru competiţie, investiţii, transfer tehnologic şi inovaţie.

Cred că în acest an am reuşit să lansăm împreună mai multe procese şi iniţiative de transformare care necesită efort considerabil şi reforme profunde, dar care oferă cetăţeanului din R. M. o perspectivă europeană, de bunăstare, libertate şi securitate. Această perspectivă poate readuce acasă mulţi tinerii care vor să revină şi îi poate determina pe mulţi dintre cei care intenţionau să plece, să ramână. Această perspectivă şi faptul că pot contribui la realizarea ei mă ţin în Moldova.

— Care sunt cauzele principale ale exodului din R. Moldova?

— Nu vreau să generalizez. Fiecare dintre cei care pleacă are propriile motive: lipsa oportunităţilor şi condiţiilor de realizare personală şi profesională, un prezent şi un viitor incert pentru copii, nepotismul şi cumătrismul, care definesc multe valori şi ierarhii în societatea din R. Moldova.  Mulţi colegi şi prieteni au plecat pentru că acasă s-au simţit mai străini decât în străinătate. Probabil, cetăţenii din ţara noastră nu au avut siguranţa unei viziuni de transformare şi schimbare în bine pe termen mediu şi lung. Mulţi dintre cei care au plecat s-au simţit abandonaţi, singuri cu propriile probleme, fără speranţa zilei de mâine în propria ţară, şi au căutat soluţii în afară.

— Dacă ai avea posibilitate să faci investiţii financiare, cui ai dona în primul rând, în ce ai investi?

— 1. Investiţii în educaţia copiilor şi tinerilor. Diferite categorii de burse pentru studii peste hotare. Aş aduce aici, acasă, filiale ale universităţilor de top din Vest, SUA şi Europa. Moldova nu poate depăşi nivelul actual de dezvoltare fără competenţe, abilităţi şi expertiza care asigură productivitate înaltă şi valoare în secolul 21.

2. Aş investi în cercetare şi soluţii inovative pentru dezvoltare.  Acestea vor defini viitorul ţărilor mici şi mari, industriilor şi companiilor globale şi naţionale.

— De ce avem atât de puţine femei la guvernare?

— La această întrebare fiecare are propriul răspuns. Cred că suntem puţine pentru că contextul din R. Moldova împiedică multe femei să fie active politic şi să participe la procesul de luare a deciziilor.

Contextul, mediul în care suntem educate, formate şi în care luptăm pentru afirmare este determinat de tradiţie, reguli scrise şi nescrise, percepţii care determină sau, mai bine zis, pre-determină alegerea pe care fiecare dintre noi o face.

Această realitate poate fi schimbată de femeile lideri din politică, business, societatea civilă. Fiecare dintre noi suntem eficiente în spaţiul instituţional în care activăm, dar pentru a putea produce schimbări sistemice şi crea oportunităţi pentru ca mai multe femei să deţine funcţii de decizie, este nevoie sa comunicăm, să colaborăm, să construim parteneriate şi coaliţii pentru promovarea intereselor femeilor alegatori. Nu poţi fi eficientă şi reprezenta cu succes interesele femeilor dacă comunici şi acţionezi doar în spaţiul în care te simţi confortabil.

De ce femeile din R. Moldova votează mai puţin femeile candidaţi? Poate una dintre soluţii ar fi crearea parteneriatelor de lungă durată prin reţelele deja exitente ale femeilor lideri din business, politică şi din societatea civilă pentru promovarea femeilor candidaţi pe listele partidelor la alegerile parlamentare şi susţinerea femeilor candidaţi la alegerile locale.

Nu vreau sa generalizez. Consider că deocamdată R. Moldova este un spaţiu închistat în propriile tradiţii şi cutume, prea puţin influenţat la nivel de principii de organizare, funcţionare şi comportament de dezvoltarea foarte dinamică şi diversitatea culturală şi tehnologică de la nivel global şi regional.

Egalitatea de gen este ”produsul” unui efort comun şi are nevoie de lideri femei şi bărbaţi care se acceptă reciproc ca fiind parteneri egali de dialog, şi care decid prin negociere cum este organizată şi funcţionează societatea, în funcţie de interesele acestora. Deocamdată şi femeile, şi bărbaţii în R. Moldova îşi creează propriile spaţii în care reuşesc şi au succes. Aceste spaţii comunică şi se intesectează puţin, generând legi şi politici dezechilibrate, oportunităţi limitate, discrepanţe în dezvoltare şi, în final, realităţi paralele.

— Cum sunt guvernele şi partidele create şi conduse de bărbaţi?

— R. Moldova oferă un exemplu de guverne şi partide create şi conduse de bărbaţi. Cred că ar fi interesant să adresăm această întrebare şi cetăţenilor. În guverne şi în partide, avem nevoie de profesionişti, oameni competenţi, cu valori şi principii etice, respect pentru diversitatea de opinii, deschişi pentru dialog şi capacitatea de a lucra în echipă. Şi aici femeile pot contribui, pe lângă expertiza şi experienţa profesională, cu abilităţi excelente de a asculta, dialoga, colabora, construi consens.

— Unde vezi R. Moldova peste 10 ani?

— În ultimul an, am avut ocazia să cunosc mulţi oameni deştepţi, înţelepţi, influenţi din politică, business, ştiinţă, din ţară şi de peste hotare. Este incredibil cât de mult suport are R. Moldova şi noi, cetăţenii, pentru a schimba lucrurile în bine aici, acasă. Deseori, am impresia că aceşti parteneri au mai multă încredere în viitorul R. Moldova decât noi înşine.

Unde vom fi peste 2, 5, 7 sau 10 ani depinde de faptul dacă astăzi vom avea înţelepciunea să gândim în perspectivă, să luăm decizii în funcţie de ce prezent şi ce viitor ne dorim pentru tinerii şi copiii din Moldova. Pentru ei merită să „sacrificăm” ambiţiile şi orgoliile pe care le avem fiecare dintre noi, azi, şi care devin insignifiante mâine. Cetăţenii din Moldova au răspuns la întrebarea unde văd Moldova peste 10 ani. Iar liderii ne vor da răspunsul curând.

— Unde te vezi pe tine peste 10 ani?

— Pentru mine contează fiecare zi şi ceea ce pot schimba şi realiza astăzi. Nu sunt preocupată de unde voi fi peste un an sau peste 10 ani. Este important ce fac în fiecare zi, ce impact are prezenţa mea aici, acasă, ce las în urma activităţii mele.

— Îţi mulţumesc.

Pentru conformitate, Alina RADU