UE — consolidarea ex-sovieticilor pe principiile pluralismului, a democraţiei şi a bunei guvernări.

Interviu cu Edvards Kusners, ex–director al Biroului Naţional de Integrare Europeană al Letoniei, actualmente consilier principal al guvernatorului Băncii Naţionale a Letoniei.

— Sunteţi autorul planului de integrare europeană a Letoniei. Cum se văd anii post-aderare din perspectiva dvs.?

— Evoluţiile Letoniei au fost previzibile. Extinderea UE îşi propunea să fie o formă de consolidare a statelor ex-comuniste într-un bloc care ar accepta principiile pluralismului, democraţiei şi ale bunei guvernări. Se întâmplă, însă, că noile state membre cedează uneori în faţa rigorilor reformei. Orice ţară, ajunsă în UE, parcurge o cale ce corespunde regulilor acestei structuri. În cadrul UE, unitatea este o regulă fermă. Statele membre cooperează privind soluţionarea problemelor energetice, a celor alimentare sau financiare…

— Cum cooperează Letonia cu statele pretendente la aderare?

— De când am fost acceptaţi în UE, ne-am transformat din recipient de mijloace şi resurse străine în stat donator pentru ţările pretendente la aderare. Din start, forul european a decis că Letonia va fi responsabilă de R. Moldova şi Georgia în procesul de integrare a acestora în UE. Este cert că integrarea se poate produce doar în cazul în care există o poziţie politică clară. R. Moldova nu poate evolua în lipsa voinţei politice. UE este o uniune economică, iar membrii acesteia trebuie concepuţi ca atare.

— Ce ar trebui să se întâmple ca UE să accepte R. Moldova în calitate de membru?

— UE nu e pregătită de o nouă extindere. Pe timpuri, Letonia a beneficiat în urma crizei din Rusia. În consecinţă, 70% din agenţii economici s-au reorientat spre vest. În prezent, situaţia este alta. UE are alte priorităţi, iar situaţia R. Moldova este delicată, deoarece, din punct de vedere economic, ea nu este atractivă pentru spaţiul european. Viticultura şi vinificaţia sunt mai degrabă nişte domenii care distanţează şi nu atrag interesele UE. Statele occidentale, producătoare de vinuri de marcă, nu mai au nevoie de concurenţi. Din câte cunoaştem, alte domenii, cu adevărat atractive pentru Europa, în R. Moldova nu există. Ca să fac o paralelă între Letonia şi R. Moldova, noi am fost atractivi în special pentru industria forestieră, mai puţin dezvoltată în Occident. Dacă e să analizăm exemplul ţărilor din Balcani, care s-au apropiat de UE în urma unor conflicte violente din această zonă, putem conchide că şansa R. Moldova de aderare la UE ar fi declanşarea unui conflict pe măsură să impună mari cheltuieli structurilor europene.

După alegerea pro-europeanului Boris Tadici în funcţia de preşedinte al Serbiei, relaţiile acestei ţări şi ale provinciei Kosovo cu UE devin tot mai clare. Ambele ar putea obţine, la un moment, calitatea de membru UE. Contează doar dorinţa şi capacitatea de îndeplinire a condiţiilor de aderare.

— Dar care condiţii, în afara celor economice, sunt prioritare pentru aderare la UE?

— Pentru a face parte din UE, e necesar să studiem şi să aplicăm Dreptul European. De altfel, există un program special, cu o bază de date ce conţine 1500 de pagini. Este importantă studierea şi, ulterior, aplicarea acestor prevederi legale. Aspectele de aplicare a legilor determină dacă instituţiile statului sau structurile neguvernamentale pot face faţă rigorilor europene. După aderare, în Letonia, legile sunt elaborate şi scrise în detaliu, pentru a nu fi interpretate ulterior.

— Cetăţeni ai R. Moldova, circa un milion, sunt plecaţi la muncă, preponderant ilegal, peste hotare. Transferurile băneşti ale acestora întreţin, de fapt, economia R. Moldova. Ce s-ar întâmpla dacă, într-o bună zi, aceştia nu ar mai trimite bani acasă?

— Cred că declinul economic total ar fi unul iminent în cazul în care cei plecaţi ar înceta să mai trimită bani acasă. Guvernanţii ar trebui să aibă mereu în grijă acest fapt şi să contribuie la redresarea economiei. Din Letonia, potrivit unor calcule, au plecat la muncă peste hotare circa 60-80 mii de cetăţeni. E un număr nu prea mare. Şi nivelul şomajului este destul de mic, circa 7%. Cu toate acestea, o categorie însemnată de letoni traversează încă o perioadă destul de dificilă. În condiţiile în care preţurile la produse sunt destul de mari, pensia medie a unui bătrân e de circa 200 de dolari. Cred că din cauza acestor decalaje, letonii pot fi calificaţi drept cei mai mari eurosceptici. Dacă, până la aderare, 70% dintre participanţii unui referendum au declarat că aspiră la UE, acum, dacă ar fi fost efectuat un referendum, rezultatele ar fi altele.

— Vă mulţumim.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *