Principală  —  Interviuri   —   STRICT SECRET. Lista celor amnistiaţi

STRICT SECRET. Lista celor amnistiaţi

Interviu cu Veaceslav Ciobanu, director general interimar al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP)

 

— De ce aţi acceptat funcţia de director DIP, după cea de director la Misiuni Speciale a MAI, pe care aţi deţinut-o anterior?

— Am acceptat oferta ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, deoarece am considerat că e o activitate importantă şi responsabilă. Nu am frică de muncă, dar nici nu văd o diferenţă prea mare între activitatea mea anterioară şi cea curentă.

— Ce aţi reuşit să aflaţi până acum despre o zi din viaţa unui deţinut, detenţia fiind un stres mai mare decât cel al pierderii unui om apropiat?

— Detenţia este o stare complicată. De aceea, în cadrul DIP activează mai mulţi psihologi şi psihiatri, care intervin atunci când deţinuţii nu pot depăşi povara izolării de familie, de oamenii apropiaţi. O zi? Deşteptarea. Igiena de dimineaţă. Dejunul. Cei antrenaţi în activităţi de muncă – pleacă la muncă. Cei şcolarizaţi (în fiecare penitenciar avem şcoli) – pleacă la studii. Avem şi săli   de calculatoare… Cei care vor să nu facă nimic – dorm sau, pur şi simplu, nu fac nimic.

— Cum a fost întâlnirea dvs. cu ex-directorul DIP, Vadim Cojocaru, demis pe neaşteptate din funcţie? Cu ce se ocupă acum acesta?

— Ne-am întâlnit în birou, mi-a transmis materialele şi mi-a dorit succes. M-a prevenit că e un lucru foarte greu. În prezent, din câte cunosc, este în concediu. Întreaga echipă care a lucrat cu dl Cojocaru munceşte în continuare. Deşi se vehicula, nu am demis pe nimeni.

— De ce aţi fi putut refuza această funcţie, din moment ce au existat voci care spuneau că nu aţi fi persoana potrivită pentru acest loc?

— Nu am putut refuza această funcţie. Cei care au declarat că aş fi nepotrivit nu au decât să monitorizeze întreaga mea activitate. Am promis că voi fi transparent în tot ce fac şi nu am de gând să-mi schimb principiul.

— Aţi depus o declaraţie pe venituri? Ce conţine aceasta?

— Acum deţin interimatul funcţiei. Dacă ar fi să depun o astfel de declaraţie, aş indica situaţia reală. Nu deţin proprietăţi, nici automobile. Locuim într-un apartament, în centrul Chişinăului.

— Şi casa de la Durleşti, pe care o construiţi?

— Se vehiculează că soţia mea, Aura, ar construi acolo o casă, dar nu este adevărat.

— Vorbiţi cu Aura despre situaţia din penitenciare?

— Nu vreau să o înspăimânt. Ştiu că nu preferă această temă.

— Când fiicele dvs. sunt întrebate unde lucrează tata, ce spun ele?

— Spun că lucrez în poliţie. Încă nu le-am dezvăluit noul loc de muncă.

— Ce salarii au angajaţii DIP?

— De la 3 până la 6 mii de lei, depinde de funcţie.

— Câţi deţinuţi evadaţi sunt acum în căutare?

— Circa 140 de persoane. Evadează, de obicei, deţinuţii aflaţi în zone de resocializare, care au mai multă libertate de circulaţie. De obicei, le rămân doar câteva luni, iar ei evadează. Nu pot explica astfel de momente.

— Recent, DIP a făcut publice rezultatele unor controale, efectuate în penitenciare în primele  luni ale anului 2011. Arme reci, droguri, valută, telefoane, alcool… Cum ajung acestea în penitenciar?

— Căi de pătrundere sunt foarte multe. Prin bagajele transmise deţinuţilor, dar şi cu ajutorul unor angajaţi. Au existat mai multe anchete de serviciu şi persoanele implicate în astfel de activităţi au fost disponibilizate. Şi acum, două persoane sunt suspendate, fiind suspectate de corupţie. Materialele au fost transmise Procuraturii Generale.

— Cum se manifestă corupţia în cadrul DIP? Sunt implicaţi cumva funcţionari ai acestui sistem în “promovarea” pentru graţiere a unor persoane?

— Corupţia se manifestă diferit. Mai frecventă e cea legată de transmiterea obiectelor interzise. Cât priveşte listele pentru graţiere, fiecare penitenciar are comisii speciale, de graţiere, care discută toate cererile. Decizia nu este luată de o singură persoană, ci de întreaga comisie. Eu nu cunosc cazuri de corupţie legate de acest subiect.

— Câţi deţinuţi sunt astăzi în închisorile de la noi?

— Către 01.07.2011, în instituţiile penitenciare din R. Moldova se deţineau 5019 de persoane. Dintre acestea, 24%, adică 1219 persoane – îşi ispăşesc pedeapsa pentru omor.

— Ce buget alocă statul zilnic pentru alimentarea unui deţinut?

— Persoanele deţinute în instituţiile penitenciare ale DIP sunt asigurate cu alimentaţie în conformitate cu normele alimentare stabilite în Hotărârea de Guvern nr. 609 din 29.05.2006 “Privind normele minime de alimentare zilnică şi obiecte de toaletă şi menaj ale deţinuţilor”. În condiţiile prevederilor Hotărârii de Guvern nominalizate, reieşind din planul de finanţare a instituţiilor sistemului penitenciar aprobat pe anul 2011, cheltuielile privind asigurarea cu hrană a unei persoane deţinute constituie circa 10, 35 lei pentru o zi.

— Câţi condamnaţi pe viaţă sunt deţinuţi în penitenciarele din R. Moldova? În ce condiţii se deţin aceştia?

— Potrivit Codului Penal (art. 16 şi 71), detenţia pe viaţă este aplicată persoanelor condamnate pentru săvârşirea infracţiunilor excepţional de grave. În conformitate cu art. 277, Cod de executare, detenţia pe viaţă se execută într-un penitenciar special, de tip închis, în condiţiile regimului iniţial şi comun. În R. Moldova, persoanele condamnate la detenţie pe viaţă îşi execută pedeapsa în sectorul izolat al Penitenciarului nr. 17 de la Rezina. În prezent (conform situaţiei de la 01.07.2011), în Penitenciarul nr. 17 de la Rezina se deţin 87 de persoane condamnate la detenţie pe viaţă. Datele pe care le deţine DIP arată că persoanele condamnate la detenţie pe viaţă îşi execută aceasta pedeapsă pentru comiterea următoarelor infracţiuni: omor – 78 de persoane; banditism – 7 persoane; viol – o persoană; acţiuni violente cu caracter sexual – o persoană. Acum, la Taraclia, este construit un penitenciar nou pentru deţinuţii pe viaţă: cu geamuri mari, cu condiţii moderne. Ei au de stat acolo o viaţă întreagă şi trebuie să beneficieze de condiţii umane.

— Unde sunt înhumaţi deţinuţii pe viaţă atunci când decedează?

— De obicei, vin rudele şi îi iau acasă. Cei care nu au rude sunt înmormântaţi din banii DIP, în localitatea în care au decedat.

— Ce loc ocupă violenţa în familie în dosarele celor condamnaţi?

— Actualmente, în instituţiile penitenciare sunt deţinute 17 persoane condamnate în baza art. 2011 Cod Penal, “Violenţa în familie”. Instanţele de judecată au aplicat acestor persoane termene de privaţiune de libertate în limitele stipulate în art. 2011 Cod Penal. Pedeapsa maximă prevăzută pentru astfel de infracţiuni este de 15 ani de detenţie.

— Despre ce vă scriu deţinuţii?

— Sunt diferite plângeri. Datele oficiale arată că 80% din numărul total de petiţii înregistrate în cadrul DIP sunt adresate de persoane deţinute în penitenciare. Principalele subiecte abordate de deţinuţi în petiţiile lor sunt solicitarea transferului în altă instituţie penitenciară; interpelările cu caracter informaţional; dezacordul cu actele emise de către instanţele de judecată şi/sau cu acţiunile organelor de urmărire penală; acordarea asistenţei medicale; acordarea întrevederilor; aplicarea amnistiei etc. În prezent inspectez toate penitenciarele pentru a depista problemele deţinuţilor.

— Ce aţi descoperit în cadrul acestor inspecţii?

— Nu pot spune că în penitenciare e bine. E regulă. Recent am fost la Leova. Alimentaţia este la nivel. Deţinuţii muncesc în serele penitenciarului, au la masă legume proaspete, dar primesc şi o remunerare pentru munca depusă. În cele 10 întreprinderi din cadrul DIP sunt antrenaţi în muncă doar deţinuţii.

— Cum ajung anumiţi deţinuţi să beneficieze de condiţii privilegiate în penitenciare?

— Cât am inspectat până în prezent, nu am descoperit astfel de situaţii, nu am văzut astfel de deţinuţi. Conform regulamentului, deţinutul îşi poate face reparaţie în celulă, poate avea televizor, aparat de radio, ziare, reviste. Singurele interdicţii sunt internetul şi telefonia mobilă.

— Detenţia acutizează maladiile cronice. Cum pot fi siguri deţinuţii că sănătatea lor nu este în pericol?

— Asistenţa medicală este la un nivel suficient. Cred că foarte mulţi, la libertate, nu beneficiază de o astfel de asistenţă. Suntem foarte exigenţi atunci când e vorba despre sănătatea deţinuţilor, deoarece, de obicei, aceştia protestează atunci când le sunt încălcate anumite drepturi.

— Dacă aţi avea o problemă de sănătate, aţi încredinţa-o medicilor de acolo?

— Cu siguranţă. Sunt nişte profesionişti.

— Cum este pregătită amnistia anunţată în legătură cu aniversarea a XX-a de la proclamarea independenţei R. Moldova?

— Codul Penal (art. 107) spune că amnistia este actul ce are ca efect fie înlăturarea răspunderii penale sau a pedepselor, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Amnistia se aplică în temeiul unei legi organice. În acest context, în luna iunie, la adresa DIP a parvenit un proiect de lege privind aplicarea amnistiei în legătură cu aniversarea a XX-a de la proclamarea independenţei R. Moldova. Proiectul a fost remis spre examinare şi, după caz, pentru formularea pe marginea acestuia a unor obiecţii sau propuneri concrete. Lista persoanelor deţinute în privinţa cărora va putea fi aplicată amnistia va fi întocmită doar după publicarea legii respective în Monitorul Oficial.

Totodată, vreau să precizez că, la elaborarea unui proiect de lege privind aplicarea amnistiei, indiferent de evenimentul ce serveşte drept temei pentru elaborarea acestuia, este aplicată în permanenţă o normă care stipulează anumite restricţii de aplicare a legii, această normă stabilind limitele de aplicare a legii în funcţie de gravitatea faptei comise, termenul de pedeapsă stabilit etc. Astfel, aplicarea amnistiei nefiind admisibilă în cazul persoanelor condamnate la detenţiune pe viaţă; condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave; condamnate pentru săvârşirea cu intenţie în locurile de detenţie a unei infracţiuni mai puţin grave, grave, deosebit de grave sau excepţional de grave; precum şi în cazul persoanelor bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate care au fost condamnate anterior pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, executând în totalitate sau în parte pedeapsa cu închisoarea; bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie şi absolvite anterior în totalitate sau în parte, în baza actului de graţiere sau de amnistie, de pedeapsa stabilită pentru săvârşirea unei alte infracţiuni; bănuite, învinuite, inculpate care nu au restituit despăgubirile materiale pretinse în acţiunea civilă şi celor condamnate care nu au restituit despăgubirile materiale al căror cuantum a fost stabilit prin hotărâre judecătorească, cu excepţia persoanelor care au săvârşit infracţiuni din imprudenţă, etc.

— Alexandru Covali, alias “Şalun”, condamnat pentru trafic de persoane, ar putea fi amnistiat? Unde este deţinut acesta în prezent?

— Cum spuneam, o listă concretă va deveni cunoscută doar după publicarea legii în Monitorul Oficial. Cu referire la acest deţinut, pot spune doar că, în condiţiile prevederilor art. 7 din Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie, informaţia solicitată face parte din categoria informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată, aceasta fiind cu caracter personal. DIP, în calitate de potenţial furnizor al informaţiei solicitate, are o obligaţie necondiţionată de a asigura confidenţialitatea datelor cu caracter personal de care dispune, nefiind în drept să le divulge fără a avea consimţământul persoanei, legat de divulgarea informaţiei solicitate.

— Ultima graţiere a provocat mai multe nemulţumiri legate de eliberarea Larisei Focşa, condamnată pentru escrocherie. Ce cunoaşteţi despre acest caz?

— Nu cunosc nimic, urmează să mă interesez. Nu mi-au parvenit astfel de materiale.

— Cine, totuşi, ar putea ajunge în lista celor amnistiaţi cu prilejul celor două decenii de independenţă?

— Conform proiectului de Lege privind amnistia în legătură cu aniversarea a XX-a de la proclamarea independenţei R. Moldova, în caz de aprobare a acestuia în redacţia propusă departamentului spre examinare, sub incidenţa acestei legi cad următoarele categorii de persoane: persoanele condamnate la închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de imprudenţă, indiferent de termenul de pedeapsă stabilit; persoanele condamnate pe un termen de până la 2 ani; persoanele condamnate pe un termen de până la 5 ani, şi anume: minori, femei gravide, femei cu copii în vârstă de până la 8 ani, femei cu copii minori, invalizi de gradul I şi II fără termen, bărbaţi care au atins vârsta de 62 de ani, femei care au atins vârsta de 57 de ani; invalizi de gradul I; persoanele condamnate pe un termen de la 5 la 8 ani (care au executat cel puţin jumătate din termenul stabilit), şi anume: minori, femei gravide, femei cu copii în vârstă de până la 8 ani, femei cu copii minori, invalizi de gradul I şi II fără termen, bărbaţi care au atins vârsta de 62 de ani, femei care au atins vârsta de 57 de ani; invalizi de gradul I; persoanele condamnate pe un termen mai mare de 8 ani (care au executat cel puţin 2/3 din termenul stabilit), şi anume: minori, femei gravide, femei cu copii în vârstă de până la 8 ani, femei cu copii minori, invalizi de gradul I şi II fără termen, bărbaţi care au atins vârsta de 62 de ani, femei care au atins vârsta de 57 de ani; invalizi de gradul I.

— Se tot vorbeşte despre transferarea Penitenciarului nr. 13 din raza Chişinăului. Când s-ar putea întâmpla acest lucru?

— DIP, preluând experienţa partenerilor din străinătate, care au parcurs deja calea de reformare a sistemului penitenciar, a elaborat un proiect nou, tip “casă de arest”, care va înlocui una dintre cele mai vechi închisori din R. Moldova – Penitenciarul nr. 13 din Chişinău. Suntem acum la nivel de proiect. Construcţia unui penitenciar modern, de model european, presupune obligativitatea respectării în mod special a Recomandării Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei REC (2006), referitoare la Regulile Penitenciare Europene. Aceste Reguli stabilesc cerinţe stricte faţa de spaţiile de detenţie. Un astfel de penitenciar nu poate fi edificat în baza celor existente încă din perioada sovietică.

— Ce aţi făcut la 7 aprilie 2009?

— Direcţia Misiuni Speciale a asigurat paza sediului MAI. Noi nu ne-am aflat în PMAN şi nu am reţinut pe nimeni.

— Cum explicaţi readucerea în funcţii a poliţiştilor suspendaţi pentru tortură?

— Nu pot explica… Înseamnă că nu sunt suficiente probe sau nu există probe în genere, dacă aceştia au fost restabiliţi în funcţii.

— Numiţi o operaţiune de succes de pe timpul aflării dvs. în funcţia de şef al Direcţiei Misiuni Speciale a MAI?

— Cred că e cazul deflagraţiei din Centrul Chişinăului, de la 14 octombrie 2009. Atunci, în jurul orei 22.00, trei complici, în urma unor înţelegeri prealabile, s-au deplasat în PMAN, unde aveau loc acţiuni de divertisment de Hramul Chişinăului. Cei trei aveau de gând să comită o infracţiune de rezonanţă, soldată cu omorul mai multor persoane. S-a stabilit că, în baza unui plan elaborat din timp, coparticipanţii au decis să utilizeze mijloace periculoase pentru viaţa şi sănătatea mai multor persoane, aceştia având asupra lor o grenadă de luptă model RG-42, cu focosul UZRGM-2. Unul dintre complici, infiltrându-se în cercul persoanelor din scuarul Catedralei, în apropierea Arcului de Triumf, a detonat grenada. În urma deflagraţiei, 37 de persoane s-au ales cu leziuni corporale de diferite grade de gravitate, necesitând îngrijiri medicale.

La 11.06.2010, în urma măsurilor operative de investigaţie, întreprinse de către colaboratorii Direcţiei Misiuni Speciale a MAI, persoanele bănuite de comiterea acelei infracţiunii au fost reţinute.

La 5.05.2011, conform sentinţei Judecătoriei Buiucani, organizatorii şi executorii infracţiunii au fost condamnaţi la privaţiune de libertate pe termene de la 14 la 17 ani. Cei trei îşi ispăşesc pedeapsa într-un penitenciar de tip închis.

— Aţi avut vreo întrevedere cu ei, de când sunteţi în noua funcţie?

— Nu am avut, dar nici nu mi-am propus.

— La ce etapă sunt acum investigaţiile legate de scandalul de la Penitenciarul nr. 13?

— La 14 iunie 2011, în urma publicării articolului “Puşcăria noastră, cuibuşor de nebunii”, în care erau descrise cazuri de implicare a colaboratorilor Penitenciarului nr. 13 din Chişinău în acţiuni de încălcare a legislaţiei, a fost iniţiată o cercetare de serviciu. În urma acestei cercetări s-a stabilit că o parte dintre evenimentele descrise în articol au fost deja examinate de către Secţia securitate internă a DIP, în cadrul unei cercetări anterioare, dispuse la 22.10.2010.
DIP a efectuat mai multe verificări ale activităţii Penitenciarului nr. 13, depistând în acţiunile administraţiei penitenciarului unele abateri de la prevederile legale. De asemenea, s-a stabilit că mai multe acţiuni ale unor colaboratori ai instituţiei cad sub incidenţa prevederilor Codului Penal. În consecinţă, 2 colaboratori ai Serviciului securitate al Penitenciarului nr. 13 au fost suspendaţi din funcţii pe durata desfăşurării anchetei de serviciu.
În prezent, sunt examinate şi alte circumstanţe ale comiterii de către administraţia Penitenciarului nr. 13 a unor abateri, a căror apreciere va fi făcută publică la finele cercetării de serviciu.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, RdG