Ambasadorul Poloniei la Chișinăui: „Spre deosebire de alte state, noi nu vă vom închide piața de export peste noapte”

Interviu cu Ambasadorul Poloniei în R. Moldova, Bartlomiej Zdaniuk

— Dle Ambasador, acum, că alegerile s-au încheiat și s-a format deja Parlamentul, ce constatări importante au făcut observatorii electorali din partea Poloniei și cu ce recomandări ați veni?

— Vreau să subliniez că Polonia s-a angajat substanțial în procesul de observare a acestor alegeri. Au participat, în calitate de observatori, până la 50 de persoane în total, inclusiv eu. Putem spune că observațiile lor corespund celor care s-au regăsit în raportul misiunii ODIHR.

— Polonia este membră a Uniunii Europene (UE) și a NATO. Raportând la experiența țării dvs., de ce ar fi bine ca și R. Moldova să se orienteze spre integrarea europeană?

— De fapt, aici sunt două întrebări, fiind vorba de UE și de NATO. Poate, în cazul R. Moldova, răspunsul la aceste două întrebări ar fi diferit. Pot să mă refer la cazul Poloniei, că suntem cum ați spus și dvs., parte și din UE, și din NATO. Am aderat mai întâi la NATO, după care la UE. Anul acesta, avem o dublă aniversare – 20 de ani de când am aderat la Alianța Nord-Atlantică și pe 1 mai vom celebra 15 ani de când am devenit membru deplin al UE. Suntem mulțumiți de faptul că suntem membri ai acestor organizații. De ce NATO este foarte important pentru noi? Pentru că ne asigură o bază a securității, care după aceasta devine un cadru propice pentru dezvoltarea economică, culturală ș.a.m.d. Polonia este un stat sigur, unde investitorul străin poate veni fără frică, pentru că, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, este un stat care asigură o perspectivă și o stabilitate. NATO este blocul care ne-a asigurat această predictibilitate.

— Și UE?

— De cealaltă parte, pentru Polonia, UE este în primul rând un proiect civilizațional, un proiect care permite statelor care nu din vina lor, ci a istoriei, subliniez asta, au acumulat o anumită întârziere și anumite restanțe în dezvoltare. Și aceasta pentru că Europa Centrală și de Est nu a avut șansa unui sistem capitalist. Ne-am trezit în ‘45 sub un sistem comunist, pe care nu ni l-am dorit. Din această cauză, ne-am pomenit într-o mare întârziere. UE este acel proiect care ne permite cumva să reducem această discrepanță. Vreau să subliniez faptul că acest lucru nu înseamnă că cei mai bogați le asigură un ajutor umanitar țărilor mai sărace. Nu este așa. E un sistem în care cu toții au de câștigat. Nu e un cadou pe care ni-l fac membrii vechi ai UE, ci este mai degrabă un procedeu care ne permite tuturor să mergem înainte.

— V-ați referit la sistemul sovietic și la consecințele acestuia. De ce credeți, totuși, că în R. Moldova se menține, într-o anumită măsură, nostalgia față de acesta? Polonia cum a depășit regretele și nostalgiile după viața de altă dată?

— Dacă e să ne uităm la asta din punct de vedere științific, domeniul în care schimbările au nevoie de mai mult timp este cultura. Cultura nu în sensul artei, ci a modului de viață, a felului în care oamenii s-au obișnuit să trăiască. Polonia a devenit un stat comunist în 1945. Poate au mai fost 2-3 ani în care nu se știa cum va fi, dar a devenit stat comunist. R. Moldova e moștenitoare a RSSM, iar o parte a acestei republici, așa zisa Transnistria, a fost sovietizată mult mai devreme. Cred că ar trebui luate în calcul mai multe elemente. Fiecare ținut are propria sa istorie. Polonia e un stat cu o istorie foarte lungă, statalitatea noastră datează din sec. X. Deci, avem peste 1050 de ani de existență statală. Sigur, cu pauze. Și chiar dacă am pierdut statalitatea în anumite perioade, exista dorința poporului de a redeveni liberi, independenți. De asta suntem o națiune, poate mai mult decât un popor, pentru care cuvântul libertate este foarte important. Poate de aceea și nu ne place să fim obligați să facem ce nu ne dorim. Acest lucru a căpătat și dimensiunea unei libertăți individuale, dar există și un impact economic important.

— Cum se manifestă acesta?

— Bunăoară, prin dorința de a avea firme proprii, de a fi independenți în sensul direct al cuvântului. Aproape 2/3 din PIB-ul Poloniei e creat de aceste firme mici. Aș sublinia două elemente. Primul – dorința de a avea firme mici, dar și cadrul propice pentru a crea astfel de firme. Al doilea element ar fi puterea locală care beneficiază de multă independență. Polonia este un stat descentralizat. Primarii și autoritățile locale joacă un rol foarte important în implementarea proiectelor regionale. Cred că trebuie să înțelegem că oricât de harnici ar fi miniștrii, le va fi greu să schimbe fața unei țări, dacă nu există pe lângă activitatea lor și cea a puterii locale.

— Dar ce ar trebui să întreprindă R. Moldova, astfel încât investitorii polonezi să vrea să vină aici?

— Pentru fiecare investitor este importantă predictibilitatea. Investitorul caută să vadă perspectivele investiției sale. Din aceste considerente, aici ar trebui să fie un climat investițional favorabil, să fie oameni cu care să poată coopera, mă refer la resursele umane – oameni educați, talentați, moderni. Iar astfel de condiții sunt deja în R. Moldova, cu asta nu e nicio problemă. Dar, pe lângă asta, ar trebui să fie și o infrastructură tehnică modernă – străzi și drumuri bune, dar și statală – un cadru care să respecte proprietatea, să poți să fii convins că proprietatea ta va fi respectată și că dacă ai vreun dubiu, poți merge în instanță și aceasta îți va face dreptate. Dacă investitorul nu e sigur, dacă vede că proprietatea sa e pusă sub semnul întrebării, pentru că nu se știe cum va funcționa statul, atunci acest lucru nu constituie un factor atractiv pentru a investi în țara respectivă. Totuși, potențialul este imens. Nu trebuie să uităm că R. Moldova se află geografic aproape de statele europene. Mărimea sa nu este atât de importantă. Sunt țări cu aceeași suprafață, care și-au făcut loc în economia mondială. Deci, se poate. Numai că, din cauza trecutului, cumva, oamenii au fost obligați să se obișnuiască cu un sistem în care venea un ordin și trebuia să îl respecți, să faci întocmai cum ți se spune. Acest lucru nu mai există și nu trebuie să așteptăm că va veni cineva important care ne-ar asigura viitorul, un fel de zână sau un fel de prinț pe cal alb, care o să ne dea, o să ne facă. Nu. Acest lucru s-a terminat. N-o să mai fie nicicând așa. Noi înșine trebuie să facem un efort. Și principiul de bază e că ce nu este interzis, e posibil. De câteva ori, am auzit încă această influență a trecutului – de ce să faci tu asta? Eu nu sunt obligat să motivez de ce fac un lucru sau altul. Întrebarea este dacă e sau nu interzis un anumit lucru, și dacă nu e, atunci de ce să nu îl fac? Mă refer aici, bineînțeles, la domeniul economic. Inițiativa oamenilor nu poate fi blocată, pentru că dacă e așa, atunci ca și în fotbal, marcăm un autogol, din cauză că firma acestui om nu se va dezvolta, el nu va plăti taxe la stat și deci nu va contribui la puterea țării, care vine, de fapt, din puterea firmelor, a orașelor, a satelor, a oamenilor – acest lucru este rezultatul unor puteri locale.

— Și cum e în cazul Poloniei?

— Noi am făcut un pas mare, deși cred că mai trebuie să muncim. E vorba de domeniul tehnologiilor moderne. Avem în continuare nevoie încă de câteva firme medii și mari, dar asta necesită timp. Firmele mari care există în Europa sau America au fost înființate încă în secolul XIX și în tot acest timp, au acumulat capital și experiență. Noi am fost deposedați de acestea. Și pornim această acumulare a experienței și banilor de la capăt, de la punctul zero, care în Europa Occidentală a fost cu 150 de ani în urmă. Avem nevoie să câștigăm ceva care în alte state e deja câștigat. De aceea, Polonia este deschisă pentru schimb de experiență.

— Știm că implementați câteva proiecte poloneze în R. Moldova. Cum are loc absorbția acestora aici?

— În general, cred că suntem mulțumiți de felul în care sunt implementate aceste proiecte. Mereu am întâlnit oameni care au vrut să participe și dacă nu toți, atunci cel puțin, în mare parte, am cunoscut persoane interesate de ceea ce facem. Chiar dacă, în unele cazuri, au fost cam dezamăgiți că proiectul s-a oprit și că nu putem să mergem înainte. Sigur, momentul cel mai dificil e când trebuie să-ți schimbi modul în care ai activat, modul de acțiune cu care te-ai obișnuit, modul în care ai funcționat ani de-a rândul. Vine la un moment dat un străin și-ți spune: uite, așa nu se face. Adică, se poate, dar mai bine ar fi altfel. În acel moment trebuie să-ți schimbi modul de viață, iar acest lucru e mai complicat. Dar, pe lângă necesitatea de resurse financiare, și modul de abordare e un aspect important.

— Totodată, pe lângă cei care rămân aici, în R. Moldova, și se implică în astfel de proiecte, foarte mulți cetățeni moldoveni migrează. E un fenomen natural, dar e și unul care ridică anumite semne de întrebare. Ce credeți că ar putea învăța R. Moldova de la Polonia în abordarea acestui subiect?

— Sunt mai multe elemente. Primul ar fi: de ce oamenii pleacă? Cred că, într-un anume fel, am răspuns deja la această întrebare, pentru că piedicile care ne blochează dezvoltarea sunt și factori care încurajează oamenii să plece. Trebuie să ne gândim cum să procedăm ca oamenii să aibă dorința de a face ceva aici. Poate ceva modest, dar haideți să pornim cu asta. Doi, calitatea vieții – infrastructura școlară, facilitățile care există sau nu, pentru ca oamenii să întemeieze familii. În cazul Poloniei, în ultimii ani, a fost implementată, pentru prima dată după ‘89, o politică de asemenea anvergură (că au fost și alte proiecte de ajutor pentru familii, dar mai mici) – Programul 500+. Asta înseamnă că fiecare al doilea, al treilea copil, și așa mai departe, până la 18 ani, primește lunar un ajutor de 500 de zloți, aproximativ 120 de euro. Am constatat, odată cu oferirea acestui ajutor, că mulți oameni au putut să plece pentru prima dată în vacanță. Se simte că oamenii trăiesc mai bine. Sigur, e prea devreme să spunem dacă acest program va avea un impact demografic, dar cel puțin există un fel de stimulent, de ajutor din partea statului, ca familiile poloneze să trăiască mai bine.

— Acum mulți moldoveni pleacă inclusiv spre Polonia. Ce le oferă țara dvs. migranților, din momentul în care ei o aleg ca destinație?

— Polonia a devenit o țară de destinație pentru foarte mulți oameni. Poate chiar peste un milion. Mai ales, vin din Ucraina, dar sigur că vin și persoane din R. Moldova. Există locuri de muncă și acolo unde există un loc de muncă, câștigi bani și dacă câștigi bani, te poți descurca singur cu restul. Sigur că dacă locuiești într-o țară anume, ai acces și la educație, și la sistemul de sănătate, fiindcă cotizezi la stat. Dacă ești cetățean, ai acces la și mai multe programe. Locuri de muncă există, pentru că avem un mod eficient de dezvoltare și nu mai avem recesiunea prin care am trecut la începutul anilor ‘90. Sperăm foarte mult să ne dezvoltăm în continuare, deși putem numi deja câteva domenii în care am reușit să ocupăm un loc important.

— De cealaltă parte, de ce unii polonezi aleg să vină în R. Moldova?

— În R. Moldova există o comunitate poloneză. În primul rând, sunt oamenii născuți aici, care au origini poloneze, care sunt polonezi cu inima, fiind cetățeni ai R. Moldova. O parte dintre ei au venit în Basarabia încă în sec. XIX, ba chiar și mai devreme. Polonezii care au venit aici s-au îndrăgostit repede de acest pământ și comunitatea poloneză a fost foarte activă. Catedrala romano-catolică de la Chișinău a fost construită de polonezi. O mare parte au plecat de aici în perioada interbelică, când Polonia și-a obținut independența. Apoi, în perioada sovietică, mulți polonezi din alte republici au venit încoace, pentru că anume așa fuseseră repartizați. Așa cum spuneam, aceștia sunt cetățeni ai R. Moldova. O altă parte a polonezilor sunt cei care au venit din Polonia actuală – aici e vorba de diplomați și de angajați ai unor instituții internaționale, precum și de oamenii bisericii – preoți, surori, care muncesc în R. Moldova. Preotul cu vechimea cea mai mare a venit aici în 1990, alții au venit imediat după el. Avem persoane care locuiesc aici o viață întreagă. Avem și câțiva oameni de afaceri, alți oameni care fac naveta spre R. Moldova. Cam asta e comunitatea noastră. Prezența culturală poloneză, sau pur și simplu prezența poloneză, constituie un lucru important atât în activitatea Ambasadei, cât și a statului polonez, de aceea și susținem multe proiecte culturale, destinate publicului larg. Scopul nostru este ca oamenii să înțeleagă că suntem un stat atractiv, nu doar din punct de vedere al culturii și artei. Vrem să se înțeleagă că Polonia e un stat care are viitor, pentru că are deja un substrat economic puternic. Încă suntem departe de a atinge nivelul țărilor Occidentale, pentru că nu am avut aceleași șanse, dar facem progrese.

— De altfel, R. Moldova exportă mult vin în Polonia…

— Noi am devenit prima piață de desfacere, primul debușeu al vinurilor din R. Moldova și, ceea ce subliniez de fiecare dată, suntem încă foarte departe de a fi saturați cu vinuri. Și asta pentru că vinul nu face parte din tradiția poloneză. La noi, vinul este un produs considerat exotic. La noi, el nu se produce deloc, sau foarte puțin, pentru că în Polonia clima nu este una favorabilă. Firmele din R. Moldova au reușit deja să dobândească o cotă parte a pieței poloneze, dar sunt foarte departe de a valorifica potențialul în mod deplin. Vă invit să continuați, pentru că se înțelege, acesta e un izvor de bani și unul serios. Spre deosebire de alte state, noi nu vom închide piața peste noapte. Noi respectăm niște principii, niște reguli, care poate sunt complicate, poate sunt dificile, dar odată ce ai înțeles cum să mergi înainte, te descurci și câștigi bani buni. Acesta este factorul încurajator pentru a avansa către UE și către statele membre. E greu să înțelegi poate cum evoluează sistemul, pentru că tu te-ai obișnuit cu alt mod și cu alte principii, dar odată ce ai înțeles și odată ce ai dobândit un anume loc în acest sistem, poți avea un câștig nu doar mare, dar și stabil, pentru că aspectele politice nu au influență asupra domeniului economic. Sigur că noi avem și unele neînțelegeri, ca în fiecare familie, cu diferite state, dar acest lucru nicio clipă nu a afectat relațiile economice. Dimpotrivă – ele se dezvoltă în continuare.

— Ziarul nostru este unul de investigații, respectiv, scriem adesea despre corupție și spălări de bani. În opinia dvs., ce pot face oamenii simpli și ce ar trebui să se facă la nivel înalt, pentru combaterea acestor fenomene?

— Iarăși, există câteva dimensiuni. Una e cea legală – scrisă în lege. Alta e cea economică – câți bani au la dispoziție structurile de combatere a corupției. Trei – sistemul judecătoresc – dacă ești prins că ai furat bani, dar după trei zile ți se dă voie acasă, asta nu ajută la nimic. Mai mult, apare un impact nefast, or, astfel îi descurajezi pe alții să meargă pe calea corectă. Elementul cel mai complicat este cel legat de schimbarea culturii oamenilor – aici e nevoie de o atmosferă atractivă. Avem nevoie de toți acești factori împreună, dar și de o atmosferă pozitivă în sensul unei presiuni sociale, să existe o dorință a tuturor de a elimina acest fenomen. Hai să repetăm că asta nu e bine. Sigur că e o metodă insuficientă. Și elita politică trebuie să dea exemplu printr-un comportament decent. Elita intelectuală trebuie, prin ce spune și prin ce face, să arate că așa nu e bine. Exemplul vine de sus. Și rolul elitei e unul important – ea are această responsabilitate. Dacă vrei să guvernezi o țară, ai multe avantaje, dar și o responsabilitate imensă. Poate că asta ar fi – să se meargă treptat, chibzuit, conștient că, într-o singură zi, e imposibil să schimbi mentalitatea. Dacă nu există această dorință, atunci perspectiva e mult mai redusă. Dar, o idee o repet adesea: dezvoltarea țării e în interesul tuturor.

— Vă mulțumim.

Pentru conformitate, Aliona CIURCĂ 

loading...

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ivancelgroaznic

    “noi nu vă vom închide piața de export peste noapte” Doar a doua zi, daca nu ne mai intereseaza. Ca ce poate oferi Moldova in afara de vinuri si mere ? Mere eksporta Polonia mult de tot, chiar in Romania vecina, iar vin iau, ca nu sint satui de el, cum chiar ei o spuso, la preturi de subproducator, ca asai polonu. In rest iau de la noi sclavi cari sa le munceasca ogoare si livezi, ca ei sint panove si nu prinde munca pe boeri. Da, o venit in Moldova, de demult, ca cotropitori o venit, de o ars si pirzholit totu in cel ev mediu, iar acu se dau diplomati cu bunavointa la noi, cu nimica mai buni ca poarta de la rasarit sau otomani.

  2. Pricopsitu

    Domnul ambasador polonez gândeste EXACT cum gândesc românii mei de acasă ! Nicio deosebire ! Doar basarabenii români gandesc altfel. Ei cred ca Basarabia trebuie să fie tot gradina de zarzavaturi si livada de pomi a fostului URSS. Altfel am fi de mult aceeași țară , așa cum am fost.Anticipatele vă bat cu putere în poarta si nu veti putea iesi din ele . BLOCAJUL ESTE TOTAL. Poate peste…50 de an veti incepe să gândiți si românește oleacă. Asa că până atunci va dorim ”succese înalte ” în horticultură si pomărit.

Leave a Reply to Pricopsitu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *