Ruxanda Glavan: CNA trebuie să se pronunţe – Fenomenul „licitaţiilor trucate” este răspândit nu doar în medicină

Interviu cu Ruxanda Glavan, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

— Aţi preluat ministerul într-o perioadă socială dificilă. Care sunt cele mai complicate probleme identificate de când aţi devenit ministru?

— Cea mai importantă problemă cu care ne confruntăm este cea a banilor. Bugetul oferit sistemului social nu poate nici pe departe să satisfacă nevoia de finanţare a acţiunilor de protecţie socială. De aici vine şi nemulţumirea mea personală – că avem prea puţine resurse cu care să susţinem politici orientate în sprijinul cetăţenilor şi al familiilor din R. Moldova.

O altă problemă ţine de calitatea personalului care se ocupă de implementarea politicilor sociale. Avem situaţii în care politicile statului sunt aplicate cu dificultate de către unii asistenţi sociali. Realitatea ne arată că, din păcate, la nivel local nu toţi asistenţii sociali au pregătirea profesională necesară. Din această cauză, se întâmplă să admită de multe ori erori sau chiar fraude în sistem. Iar ministerul nu poate controla acest proces, deoarece asistenţii sociali, cei care au atribuţii să implementeze politicile sociale elaborate de minister, sunt angajaţi ai autorităţilor publice locale.

Un alt subiect dificil cu care se confruntă ministerul pe care îl conduc este corupţia din sistemul de determinare a dizabilităţii, dar şi lacunele în legislaţia politicilor pro-familie.

Pentru toate acestea, gândim soluţii inteligente şi încercăm să compensăm, cum putem, deficitul de finanţare a măsurilor de protecţie socială. O parte din aceste soluţii au fost anunţate deja de minister, o altă parte vor fi anunţate în perioada imediat următoare.

— Cu ceva timp în urmă, aţi promis public acordarea unor indemnizaţii unice mai mari la naştere, sistem de pensii modificat şi creşe pentru copiii care au împlinit 1,5 ani. Aţi făcut aceste promisiuni în condiţiile unui buget auster, societatea le-a interpretat drept populiste. Cum credeţi, în cât timp sunt realizabile aceste proiecte?

— Echipa ministerului şi-a asumat public aceste obiective şi suntem determinaţi să facem totul ca ele să fie realizate. În acest sens, îmi propun ca, împreună cu Ministerul de Finanţe, să căutăm soluţii pentru a le susţine, aşa cum am promis, cât mai curând posibil. Sunt măsuri care vin în sprijinul oamenilor şi ar fi păcat să le ratăm. Mai ales că toate politicile pe care le elaborăm sunt bazate pe studii economico-financiare care argumentează clar necesitatea modificărilor propuse.

În ceea ce priveşte indemnizaţia unică la naştere, vă spun că acest proiect de lege este elaborat şi se află la etapa de avizare în Guvern. Pe parcursul lunii mai, ne propunem să-l transmitem Parlamentului pentru a fi audiat, dezbătut şi aprobat. În paralel, muncim la elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu şi vom propune Ministerului de Finanţe ca această măsură să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Dacă e să ne referim la modificarea sistemului de pensii, această reformă nu va fi simplă şi va dura poate şi câţiva ani. În acest sens, avem obligaţia să respectăm o serie de paşi, care necesită timp. Un prim pas în reformarea sistemului de pensii este introducerea pensiei de bază, proiect de lege care a fost deja elaborat de ministerul nostru. În curând îl vom transmite la avizare în Guvern, iar după aceea, ne propunem ca, pe parcursul lunii iunie, să-l transmitem Parlamentului pentru dezbateri şi aprobare.

Un alt pas ce ţine de reforma sistemului de pensii este actualizarea venitului asigurat, obţinut de către cetăţeni după 1999. Ne propunem ca în toamna acestui an proiectul de lege să fie elaborat. O etapă obligatorie în reformarea sistemului de pensii este şi evaluarea posibilităţii pentru recalcularea pensiilor pentru pensionarii care încă muncesc după atingerea vârstei de pensionare.

Cât despre subiectul creşelor, vă pot spune că, şi pe această direcţie, primele acţiuni au fost deja întreprinse. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) a propus convocarea unui grup de lucru interministerial, împreună cu toţi actorii responsabili din domeniul sănătăţii şi educaţiei, pentru a elabora un plan de acţiuni bine pus la punct. În acest sens, la sfârşitul lunii iunie vom avea un studiu făcut în R. Moldova referitor la situaţia copiilor din creşe şi grădiniţe, dar şi analiza sistemelor de concedii de îngrijire a copiilor. Mă folosesc de ocazie pentru a invita societatea civilă să participe activ, pe parcursul acestei veri, la dezbaterile pe marginea acestei măsuri importante, pentru ca în toamnă să venim cu un plan de acţiuni care să răspundă nevoilor sutelor şi miilor de familii din R. Moldova.

— În fiecare an, pensiile se indexează neînsemnat. Când va fi pregătit statul pentru o majorare adevărată a pensiilor, astfel încât bătrânii să aibă o viaţă demnă?

— Este nevoie să crească atât numărul locurilor de muncă, deci numărul de angajaţi, cât şi veniturile lor. O altă măsură ar fi creşterea colectărilor la bugetul asigurărilor sociale.

— Cum poate fi redus decalajul enorm dintre pensiile oamenilor simpli, unele de 1000 de lei, şi ale celor care primesc şi 31 mii de lei, precum Vladimir Voronin?

— Avem în vedere două tipuri de măsuri pentru echilibrarea sistemului de pensii. Astfel, pentru cei circa 148 de mii de pensionari care continuă să muncească după ce au ieşit la pensie, examinăm posibilitatea de recalculare unică a pensiei, ţinând cont şi de veniturile obţinute după pensionare. În acelaşi timp, o altă acţiune vizează modificarea formulei actuale de calcul al pensiei.

Cât despre pensiile unor politicieni, nu aş putea să confirm sau să infirm valoarea lor, pentru că acestea sunt date cu caracter personal şi sunt la balanţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale, care nu este în subordinea Ministerului Muncii.

— V-aţi gândit vreodată cum ar fi să trăiţi cu o pensie de 1500 de lei pe lună? Cum să trăiască din astfel de pensii bătrânii de la noi? Ce pot face ei? Cum se pot descurca?

— Fireşte că m-am pus nu doar în situaţia celor cu pensie de 1500 de lei, dar şi a celor cu pensii şi mai mici, a familiilor cu mulţi copii, a celor care au nevoie de ajutor 24 de ore din 24 pentru asistenţă medicală şi socială. Sunt om, sunt ministru, sunt conştientă de problemele familiilor din Moldova. Am rude, am oameni apropiaţi, care trăiesc în acest fel. Eu nu-mi duc viaţa într-un turn de fildeş. Şi în plan personal încerc să ajut cât pot oamenii din jurul meu, aşa cum o fac şi din funcţia de ministru.

Dar trebuie să fim cu toţii realişti. Ţara are un buget deficitar, care nu poate acoperi în scurt timp toate nevoile. Vă asigur că se face tot posibilul ca, în perspectivă, să acoperim decalajele dintre venituri şi costul de trai.

Pentru pensionari, o primă măsură pe care am luat-o a fost indexarea pensiilor, începând cu 1 aprilie, curent. Venim şi cu iniţiativa de a introduce aşa-numita pensie de bază, care va permite ca ajutorul acordat acum pensionarilor cu o pensie de până în 1500 de lei să fie alocat tuturor beneficiarilor de pensie. În afară de aceste acţiuni, sunt şi altele, pe care le gândim tot în sprijinul pensionarilor, dar despre care încă nu vă pot oferi detalii, pentru că, deocamdată, sunt în faza de evaluare.

— Dar cum poate fi crescut un nou-născut cu indemnizaţii de câteva sute de lei?

— Încercăm să venim cu diverse acţiuni de sprijin pentru tinerele familii din R. Moldova şi, în special, pentru familiile cu copii. În prezent, sunt acordate indemnizaţii mamelor care, până la naştere, au avut un loc de muncă. Ele primesc o indemnizaţie lunară de 30% din salariul primit în ultimul an. De asemenea, există şi o indemnizaţie oferită sub formă de alocaţie lunară, pentru mamele care nu au avut un loc de muncă sau au acceptat o muncă la negru, dar şi pentru mămicile studente. Pentru ele astăzi valoarea indemnizaţiei lunare constituie 400 de lei.

Tot pentru familiile cu copii intenţionăm să majorăm indemnizaţia unică la naştere şi să legăm mărimea acestei indemnizaţii de valoarea coşului minim de consum, adică, să o corelăm cât mai mult de cheltuielile reale pe care le are o familie din R. Moldova. Am anunţat că politicile pro-familie vor fi prioritatea zero pentru minister, de aceea, subiectul modificărilor legate de indemnizaţiile de creştere a copiilor, dar şi încadrarea în creşe a celor mici este deja inclus pe agenda Comisiei parlamentare de profil, şedinţa căreia se va desfăşura la sfârşitul lunii mai.

— În ce relaţii sunteţi acum cu ex-ministra Valentina Buliga?

— Suntem în relaţii de colegialitate.

— Cunoaşteţi cazuri în care cetăţenii ar fi apelat în judecată din cauza nemulţumirii lor faţă de condiţiile sociale, faţă de asistenţa socială de care beneficiază în R. Moldova? Este sau nu implicat ministerul în astfel de procese judiciare care, într-un fel, ar demonstra activismul cetăţenilor, capacitatea lor de a lupta pentru condiţii mai bune de viaţă?

— Da, MMPSF a fost solicitat să-şi expună poziţia în instanţa de judecată cu diverse ocazii – unii cetăţeni au acuzat modul în care le-a fost stabilită pensia, alţii au apelat la instanţe în cazuri de divorţ pentru a-şi partaja copiii, o altă categorie de cetăţeni şi-au exprimat dezacordul în privinţa stabilirii gradului de dizabilitate. În cele mai multe dintre cazuri, cererile de chemare în judecată au fost scoase de pe rol, pentru că nu ţin de competenţa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Oamenii ar trebui să ţină cont de faptul că Ministerul elaborează politici, iar cei care răspund, inclusiv în faţa instanţei, pentru modul în care acestea au fost implementate sunt instituţiile responsabile de domeniul social, inclusiv direcţiile locale.

— ZdG a scris că, în ultimii ani, firma dvs. a câştigat foarte multe licitaţii de stat. Cum explicaţi aceste avantaje?

— În primul rând, mă bucur că ZdG îmi cere măcar acum punctul de vedere, deşi înainte de asta a publicat articole în care am fost vizată. Am fondat firma în 2006 şi am gestionat-o până în toamna anului 2012, când am plecat în concediu de maternitate, după naşterea primului copil. În iunie 2013, am fost numită viceministru, iar din acel moment m-am retras oficial şi din calitatea de administrator. Toate licitaţiile pe care le-a câştigat firma la care am activat au fost publice şi transparente. La nicio licitaţie câştigată de firma la care am activat nu a fost depusă nicio contestaţie. Mai mult, firma la care am activat nu a avut decât de pierdut din activitatea mea politică. Toate aceste insinuări legate de presupuse avantaje pe care le-ar fi obţinut firma la care am activat cândva nu cred că îşi au rostul.

— Cât de răspândit este fenomenul „licitaţiilor trucate”, investigat acum de Centrul Anticorupţie în medicină?

— CNA trebuie să se pronunţe în privinţa răspândirii acestui fenomen, care este caracteristic nu doar în domeniul medicinei. În calitate de cetăţean şi bun cunoscător al legislaţiei, vă pot spune că unica metodă de a evita supra-centralizarea achiziţiilor în domeniul de sănătate este modificarea Legii nr. 92 prin retragerea acestor competenţe de la Agenţia Medicamentului şi Dispoziţiilor medicale, lăsându-le doar funcţii de monitorizare a pieţei. Aceste atribuţii trebuie reîntoarse la managerii instituţiilor medico-sanitare publice care sunt responsabili de buna guvernare a instituţiilor pe care le conduc.

— De altfel, de profesie sunteţi medic. Ce credeţi despre corupţia din medicină? Dar din sfera socială? Mă refer la abuzurile unor asistenţi sociali sau ale unor angajatori…

— Este un fenomen cu care trebuie să luptăm fără încetare pentru a reduce fraudele din sistem. De exemplu, pentru a combate abuzurile din sfera socială, am decis crearea Agenţiei Naţionale de Asistenţă Socială, care va evalua calitatea muncii prestate de asistenţii sociali, dar şi cât sunt de corecţi aceşti asistenţi sociali faţă de cetăţeni. După cum spuneam, ei nu se află în subordinea ministerului, ci sunt angajaţi ai consiliilor locale.

— Cât de des ajungeţi prin satele R. Moldova? Cum vi se pare viaţa de acolo?

— Încerc să ajung săptămânal, pentru a discuta cu cetăţenii şi a afla problemele cu care se confruntă, dar şi pentru a găsi împreună soluţii. Mă bucur să întâlnesc oameni care muncesc şi rămân acasă, în satele Moldovei.

În acelaşi timp, regret că avem localităţi părăsite cu o populaţie îmbătrânită. Tocmai de aceea politicile ministerului se vor axa pe încurajarea eforturilor de majorare a ratei de ocupare a cetăţenilor în localităţile rurale. Vom pune accent pe recalificarea profesională a şomerilor de la sate, ca ei să poată obţine acea meserie pentru care există un loc vacant în sat.

În acelaşi timp, ne vom concentra eforturile pentru ca ajutoarele sociale să ajungă la cei care au nevoie cu adevărat de ele, şi nu la persoane apte de muncă, care îşi pot câştiga o bucată de pâine.

— Numeroşi pensionari îşi continuă activitatea de muncă şi după ieşirea la pensie, continuând să achite toate contribuţiile sociale. De ce nu li se recalculează pensia?

— Legislaţia actuală de pensionare nu prevede recalcularea pensiei pentru perioada de activitate realizată după pensionare. Prin contribuţiile achitate din salariu, pensionarii încadraţi în câmpul muncii beneficiază de alte prestaţii sociale prevăzute în legislaţie.

Actualmente suntem la etapa de estimare a costurilor; aproximativ 148 mii de pensionari, sau 23,1 %, activează în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei va veni cu propunerea privind recalcularea pensiilor pentru pensionarii care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie o singură dată, la alegere. Această acţiune urmează a fi promovată concomitent cu acţiunea de valorizare a venitului mediu lunar asigurat realizat după 01.01.1999.

— Ce ne puteţi spune despre relaţia cu părinţii? Ce sfaturi aţi primit de la tatăl dvs.?

— Am o relaţie foarte frumoasă cu părinţii mei. Le sunt recunoscătoare pentru tot ce au făcut pentru mine şi le doresc tot binele din lume.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, ZdG