„Reputația R. Moldova va fi mai greu de restabilit chiar decât gaura bugetară”

Interviu cu Cristina Harea, președinta Camerei Americane de Comerț (AmCham) din Moldova

— În 2016, AmCham face 10 ani de la lansare. Care sunt concluziile unui deceniu de activitate a acestei organizaţii în Moldova?

— Chiar zilele astea discutam cu colegii că am scris pe parcusul acestor 10 ani câteva serii de materiale, care fac aproape cât nişte cărţi, despre constrângerile de care s-au plâns membrii noştri făcând afaceri în Moldova. Din păcate, unele constrângeri pe care le-am remarcat în documentele din 2009 sau au rămas la fel, sau s-au agravat. Vorbesc de nişte lucruri atât de importante în activitatea agenţilor economici, încât dacă nu se schimbă, degeaba schimbăm câte ceva din problemele mărunte. Deci, dacă nu există încredere în justiţie, dacă întreprinzătorul nu are siguranţa că litera legii o să prevaleze în cazul unor litigii, din păcate, se dezechilibrează sistemul.

AmCham Moldova este o asociaţie nonguvernamentală a exponenților businessului privat din Moldova. În calitate de membră a reţelei de 125 de Camere de Comerţ Americane din întreaga lume, AmCham Moldova are drept misiune promovarea comerţului şi investiţiilor americane în Moldova, colaborarea cu Guvernul R. Moldova şi cu liderii comunităţii de afaceri pentru dezvoltarea unui climat de afaceri mai favorabil pentru comerţ şi investiţii străine în Moldova. Actualmente, AmCham numără circa 100 de membri, reprezentând lideri de afaceri din Moldova, de la cei mai mari investitori străini, până la companii private mici. AmCham Moldova promovează activ principiile responsabilităţii sociale corporative printre membrii săi. (www.amcham.md)

— Putem afirma că problema nereformării justiţiei face ca întreprinzătorii şi investitorii străini să nu vină în Moldova?

— Cu siguranţă, da. De obicei, zicem că nu există o diferenţă în tratarea investitorilor străini şi locali, fiindcă odată ce sunt reguli de joc bine definite, clare şi cât de cât constante sau permanente, businessul local se dezvoltă, iar în paralel – şi cel străin. Investitorii străini nu vin şi nu cer tratări preferenţiale sau facilităţi, e vorba de nişte reguli.

— Una din problemele cu care împliniţi 10 ani e justiţia nereformată. Şi corupţia?

— Din păcate, la noi, corupţia se manifestă în prea multe sfere, deja e o hidră cu tentacule extinse pretutindeni. Dar, iarăşi, când vorbim de fenomenul corupţiei, vedem cel puţin câteva căi prin care corupţia ar putea fi, cel puţin, restricţionată sau limitată. Vorbind la modul general, în R. Moldova, activitatea de întreprinzător e supra-reglementată. Trebuie să iei certificate, licenţe şi permisiuni pentru orice pas făcut în calitate de întreprinzător. Şi, deoarece cadrul legal, la noi, în mare măsură este sau neunivoc, sau foarte discreţionar, adică se lasă la discreţia funcţionarului cum să decidă, aici e loc de corupţie. De asta pledăm mult pentru instrumentele de e-guvernare, sau digitalizare, sau limitare a contactului direct întreprinzător-funcţionar, oriunde ar fi el: la vamă, la oficii de înregistrare, certificare. Există termeni restrictivi, acte cu prevederi exagerate, controale abuzive, când vin pe capul sărmanului întreprinzător, pe rând sau deodată, toate organele.

— Recent au fost stopate aceste controale, cât de corectă vi se pare această decizie? Şi dacă ea avantajează pe cineva, pe cine anume?

— Noi, de fapt, am început a bate alarma şi a semnala la diferite nivele din stat problema controalelor abuzive încă din toamna anului trecut, când întreprinzătorii ne povesteau, unul după altul, despre situaţii abuzive. Atunci am folosit, probabil, toate platformele şi căile de dialog cu reprezentanţii statului.

— Vi s-a confirmat cumva opinia care domină în societate că instituţiile statului ar avea nevoie de mai mulţi bani acum, fiindcă e sărăcie bugetară?

— Noi asta vedem zi de zi. Nu e prima dată, şi, din păcate, noi de fiecare dată remarcăm acelaşi fenomen: e mai uşor să vii la acele întreprindei mari cărora le ştii adresa şi care au o reputaţie de plătitori buni de impozite, care n-o să fugă nicăieri, decât să mergi să-i cauţi pe cei care poate ar fi cazul să fie scoşi din umbră, care nu plătesc deloc impozite.

— Şi care ar fi efectul acestor controale „de grup”?

— Dacă ar merge toate aceste colectări obținute în urma controalelor efectuate în bugetul statului, ar fi jumătate de problemă. În acest deceniu de activitate au fost multe plângeri despre faptul că investitorilor li s-a cerut mită sau erau puşi în situaţia să comită acte de corupţie. În toamna anului trecut, de exemplu, în urma controalelor, se ajungea şi la altceva. Au fost acţiuni de preluare a documentelor primare, acţiuni de preluare a calculoarelor, de exemplu, ceea ce ducea la sistarea activităţii întreprinderii pe anumite perioade. Unele afaceri nu pot să rabde o săptămână fără acte sau calculatoare, sau acea săptămână aduce prejudicii foarte serioase afacerilor. Pe de o parte, am început acest dialog cu guvernul şi am colaborat din noiembrie-decembrie cu guvernul pe conceptul acestei schimbări.

557-harea1— Dar în 10 ani aţi văzut multe guverne. Aţi reuşit să elaboraţi o strategie, cum să comunice businessul străin cu guvernele moldoveneşti?

— Eu cred că noi am învăţat multe lucruri. Cred că am devenit buni la acest dialog cu autorităţile. Acum sunt ministere care ne solicită deja părerea, care ştiu că AmCham-ul se va pronunța pe diferite probleme, ceea ce e deja o mărturie că şi noi suntem un partener matur de dialog şi venim cu o expertiză.

— În cei 10 ani, au fost perioade în care businessul străin a venit poate cu mai mult curaj în Moldova, sau s-a simţit mai liber?

— Statistica arată că înainte de criza din 2008 a fost un nivel mai înalt al investiţiilor. Dar cred că la nivel de aşteptări şi speranţe anul 2009 a fost cel mai bun. Or, în business aşteptările sunt foarte importante, ele generează acţiuni.

— Criza bancară, devalizarea bugetară din ultimii ani, cât de mult au afectat încrederea businessmanilor străini în a face afaceri în Moldova?

— Voi spune nişte lucruri poate banale, dar, cu siguranţă, criza din sistemul bancar şi scoaterea, dispariţia unui miliard de dolari, a afectat atât de puternic tot ce se întâmplă, tot ce ţine de mediul de afaceri din Moldova, încât nici nu ştiu cât timp va trebui ca să ne restabilim. Reputaţia e cel mai greu de restabilit. În 2015, au aflat despre Moldova şi cei care nu auziseră vreodată de acest stat, şi au aflat din publicaţiile internaţionale despre spălarea de bani masivă, numită şi furtul miliardului. Acest caz ne-a costat şi ne va costa mult mai mult decât miliardul propriu-zis. Cred că dispariţia acestui miliard şi lipsa de acţiuni clare de reglementare până la şi după asta a făcut ca încă mult timp cei care aveau planuri de investiţii în Moldova să-şi pună întrebări dacă vor să vină aici. Pentru cei care sunt deja aici, e foarte complicat, creşterea ratei de bază a ajuns până la 11,5%, ceea ce a dus la mărirea costului finanţărilor până la nivelul în care foarte multă lume nu mai poate solicita finanţare de la bănci. Astăzi e prea scump să iei un credit bancar în R. Moldova.

— Cât de mult diferă condiţiile oamenilor de afaceri în Moldova şi SUA?

— O comparaţie cu SUA e greu de realizat. Ar fi bine să încercăm o comparaţie cu ţările mici, care sunt istoric şi regional mai aproape de noi, dar care au demonstrat la anumite etape de dezvoltare că se poate. Mie îmi plac unele succese realizate de Georgia. Guvernul Saakaşvili a avut şi nereuşite, dar s-au făcut şi reforme care au arătat că se poate. Unele ţări din fosta Iugoslavie, sau Slovacia, Cehia. Sunt lucruri care nu-s atât de dificil de realizat, care ţin doar de bunul-simţ, doar de o simplă logică. De ce trebuie să ai o listă atât de mare de documente, ca să exporţi din Moldova? Sau să imporţi? De ce un permis de construcţie în Moldova trebuie să-l aştepţi aproape un an de zile şi, totodată, jumătate de capitală să fie umplută de benzinării deschise în parcuri? Asta chiar şochează. Deseori, îmi pun întrebarea şi am impresia că, la noi, se ajunge la o mare stare de lipsă de ordine, până la „teoria geamurilor sparte”: acolo unde-i dezordine sau dezastru, chiar şi lumea care, de fapt, e ordonată şi cumva ascultătoare de lege, e mai predispusă de a face nişte mici sau mari ilegalităţi. Deci, unde nu-i ordine, devii și tu dezordonat.

— Se plâng membrii AmCham de atacuri raider, de încercări de preluare a businessurilor?

— Da. Eu nu pot să zic că avem un flux anumit de plângeri de atacuri raider, dar, periodic, ne sunt adresate astfel de plângeri, adică există precedente.

— Şi faptul că sunteţi într-o organizaţie sub umbrelă comună vă ajută să-i încurajaţi pe cei nedreptăţiţi?

— Noi încurajăm businessul, şi nu doar pe membrii noştri, să-şi cunoască drepturile şi să încerce să şi le promoveze, să și le apere, pentru că aceiaşi controlori, când văd că eşti mai pregătit să-ţi aperi drepturile, nu sunt chiar atât de obraznici, sau şi ei îşi mai temperează cerinţele. Asocierea ajută, pornind de la lucruri foarte simple în dialog cu statul. Totodată, noi încercăm să nu ne implicăm atunci când companiile au probleme individuale.

— Se întâmplă ca şi membrii AmCham să admită un comportament non-etic? Cum abordaţi aceste aspecte?

— Orice membru, când aderă la AmCham, semnează un Cod de Etică, care întruneşte nişte valori care ţin de onestitate, business corect, relaţii legale cu angajaţii, responsabilitate socială, achitarea taxelor şi impozitelor. Cei care aderă, semnează că îşi asumă să le respecte. În 2016, am abordat în cadrul Consiliului de directori AmCham, care este o structură foarte activă şi implicată, că ar trebui să se facă evaluări periodice prin prisma de risc reputaţional, şi pentru cei cu risc reputaţional înalt ar trebui să ne gândim la o procedură de reevaluare a statutului de membru, dar suntem abia la nivel de discuţii. Vreau să zic că nu oricine devine membru AmCham, deci doar dorinţa unei companii nu e suficientă. Există o procedură de aplicare, care nu e foarte dificilă: prezentarea actelor companiei, inclusiv date privind beneficiarii finali, toată informaţia despre companie, semnarea Codului de Etică, dar şi recomandările membrilor existenţi. Deci, membrii AmCham trebuie să înţeleagă ce prezintă fiecare companie, cine sunt administratorii, sau asociaţii, sau proprietarii.

— Şi atunci când asociaţii sau beneficiarii finali sunt persoane politice, sau expuse politic, aveţi un comportament special faţă de ei?

— Orice aplicare se discută la Consiliu.

— Dar companiile care aparţin politicienilor, membrilor parlamentului, guvernului ?

— Ele sunt categorisite cu un risc reputaţional înalt, nu pot să vorbesc de cazuri concrete, dar vă spun că am avut şi cazuri când astfel de companii nu au fost acceptate în calitate de membre.

— Care ar fi riscurile reputaţionale?

— Mai multe: ar exista riscul unei concurenţe neloiale faţă de alţi membri, riscul ca atunci când noi încercăm să pledăm pentru o cauză sau pentru o reformă anumită să ne ciocnim de interesele acestei companii. Noi, în general, promovăm reforme de care ar beneficia toate companiile, şi nu vrem să avem confruntări sau să afectăm interesele unor membri ai noştri. Deci independenţa în asemenea cazuri e foarte importantă. Vrem să menţinem echilibrul, să nu facem bine unuia şi rău altuia.

— Dacă vorbim de transparență ca valoare, ce credeţi despre transparenţa proprietarilor de firme, despre registrele publice, deschise? Noi, ca mass-media, avem foarte mare nevoie de această transparenţă, la fel şi societatea, consumatorii de presă. În ultimul timp ni se impun tot mai multe restricţii privind accesul la bazele de date despre firme şi despre business.

— Noi am fost una din organizaţiile care au iniţiat şi au susţinut intens deschiderea datelor şi accesul la aceste date din registrul companiilor, împreună cu Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru. Şi pentru noi este important ca aceste date să fie deschise: dacă o companie vrea să intre în relaţii comerciale cu o altă companie, dacă nu a mai lucrat cu ea niciodată, dacă vrea să facă contracte de mulţi ani, de mulţi bani – atunci trebuie să înţelegi cu cine faci afaceri, e bine, e sănătos să ştii aceste date. Eu cred că noi chiar avem nevoie de mai multă transparenţă. La AmCham am discutat deseori marea problemă cu transparenţa procesului decizional în instituţiile publice, procesului legislativ în Moldova, că doar câteva ministere au acceptat cât de cât ideea consultărilor publice. Sunt o mulţime de reprezentanţi ai statului care nici măcar nu iau în consideraţie obligaţia deschiderii datelor, cu toate că e lege.

— Deseori AmCham apără sau promovează nişte valori care par împotriva definiţiei clasice de „a face bani din orice”. Am văzut, de exemplu, că aţi monitorizat piaţa medicamentelor şi, în loc să apăraţi orice entitate care face bani, aţi lansat discuţii privind etica pe piaţa medicamentelor.

— O parte a activităţii noastre, care este în creştere, ţine de educarea businessului în sine, pentru a stabili nişte standarde normale, încă nu vorbim de cele mai bune, deocamdată vorbim de cele normale şi fireşti pentru a desfăşura afaceri. Exemplul cu industria farmaceutică este bun. Or, companiile care vor să menţină un comportament etic pe piaţă suferă din cauza concurenţei neloiale cu companiile care găsesc o cale mai lejeră sau incorectă, o cale mai uşoară spre medici, pe care îi implică în promovarea medicamentelor. Industria, actorii cei mari, vor să încerce să promoveze de la sine nişte norme, nişte standarde de conduită în această industrie şi noi suntem cei care facilităm dialogul şi îi ajutăm. Pentru noi sunt importante aceste principii. Uneori suntem criticaţi sau văzuţi că apărăm unele soluţii sau industrii pe care nu trebuia să le apărăm. Pentru noi e important să existe dialogul, să fie auziţi toţi, să fie aplicate aceleaşi principii şi norme. Dacă e scris că orice lege sau orice proiect de lege care afectează mediul antreprenorial trebuie să aibă o analiză prealabilă a impactului regulator şi trebuie să treacă prin consultări publice, noi cerem acest lucru: să fie făcută o analiză – cum va afecta, ce va fi, ce se va întâmpla – şi să fie discutat cu noi, cu industria, cu societatea civilă, cu toţi cei care au de beneficiat sau de pătimit. Cam asta ar fi pentru noi regula de bază.

— Aveţi relaţii cu exponenţii businessului moldovenesc în SUA?

— Sunt companii moldoveneşti care încearcă să intre pe piaţa americană. Până acum, nu am cunoscut mari încercări sau activităţi de susţinere a acestor companii. Intenţionăm să avem şi nişte servicii de informare despre specificul pieţei americane, cum e să te lansezi pe piaţa de acolo, cum e să-ţi deschizi o reprezentanţă sau să faci exporturi în SUA.

— Să revenim la acei 10 ani de activitate ai AmCham. Care au fost succesele şi satisfacţiile activităţii în acest deceniu?

— Eu cred că cel mai mare succes al nostru este afirmarea reprezentanților mediului de afaceri şi asocierea acestora. Suntem auziţi şi invitaţi la dialog. Am participat de la an la an la discutarea politicii bugetar-fiscale şi luptăm pentru fiecare concept care vine să afecteze mediul de afaceri. Anul trecut am reuşit să introducem schimbări în Codul Muncii. Am avut nişte reuşite mai vizibile pentru sectorul financiar-bancar şi ne-bancar. Printre succesele mai recente cred că e Registrul gajului bunurilor mobile, în baza căruia băncile pot să-şi înregistreze singure gajurile luate, ceea ce în ultimă instanţă scuteşte cetăţeanul sau întreprinzătorul atunci când vine la bancă să ia un credit. Pănă acum procedura putea fi făcută doar la notar, implicând costuri în plus. Cu serviciul vamal, cu e-declaraţiile am muncit mult la facilitarea comerţului transfrontalier. Dar, cu toate succesele şi reuşitele, mai este mult de muncă. Par a fi nişte succese mici pe fundalul unor probleme care mai necesită tare mult de lucru.

— AmCham e condus de femei. Asta confirmă faptul că femeile fac business de calitate?

— Cred că femeile în businessul moldovenesc sunt reprezentate binişor, unele statistici arată că în Moldova ar fi 40% femei în afaceri, ceea ce e comparabil cu situaţia din unele state nordice. Privind în jur şi văzând femei care conduc întreprinderi de succes, mă bucur. John Maximciuc a pus bazele acestei asociaţii şi a făcut-o cu succes timp de 6 ani, eu am preluat ştafeta, am fost aleasă în calitate de preşedintă deja de 3 ori. Mila Malairău este directoare executivă, dar avem şi femei şi bărbaţi în echipă. Sunt profesionişti, entuziaşti, interesaţi de a schimba lucrurile în bine, dar şi foarte perseverenţi.

— Dacă ar fi să faceţi un Cabinet de Miniştri, aţi găsi în echipă eventuali miniştri?

— Câţiva, cu siguranţă.

— Anul 2016 este declarat un an foarte complicat din punct de vedere financiar şi economic. Aveţi un mini-ghid pentru oamenii de afaceri? Ce ar trebui să facă pentru a supravieţui în acest an?

— Ceea ce vedem pe piaţă nu arată foarte optimist din punct de vedere macro-economic. De aceea, majoritatea companiilor acum sunt axate pe menţinerea poziţiilor businessului, deci nu atât pe dezvoltare sau extindere, cât pe menţinere. Dar nu poţi să-ţi menţii afacerea dacă nu faci nimic. Menţinere înseamnă un efort continuu pentru a rămâne pe piaţă. Problemele financiar-bancare nu sunt singurele. O problemă gravă e lipsa forţei de muncă. În special companiile mari, care dispun de capacităţi de producere în zonele rurale, suferă tot mai mult de asta. Piaţa de consum în Moldova nu creşte şi bunăstarea acestei pieţe tot, din păcate.

— Care ar fi trei recomandări pentru Guvern, pentru a realiza creşteri economice?

— Sunt sigură că ei ştiu ce trebuie să facă. Întrebarea ar fi dacă vor sau nu. Pentru business rămâne valabil practic în orice ţară şi oriunde aceeaşi normă: cât mai puţine intervenţii din partea statului, reguli de joc cât mai stabile, dar şi aplicarea lor uniformă. Mai dificil e de constatat ce trebuie de întreprins în sistemul bancar. Următorul guvernator al BNM, pe care sper să-l avem în curând, are o sarcină extrem de grea. Şi aici sunt lucruri clare, pe înţelesul bancherilor. Dar sunt şi lucruri dificil de realizat: de restabilit reputaţia şi încrederea pierdută. Cât timp va trebui să muncim ca să o restabilim?

— Ca simplu cetăţean, ce vă constrânge în fiecare zi în Moldova, sau care sunt cele mai mari deranjuri?

— Mă deranjează, ca om, ca cetăţean, lipsa de speranţă, nu vreau să zic disperarea, dar lipsa de speranţă, de optimism pe care o văd la majoritatea populaţiei. Toamna trecută, am fost în Ucraina. Şi la ei e foarte greu din punct de vedere economic, macro-economic, au trecut prin lucruri dificile, sunt la o etapă grea. Dar sunt atât de încrezuţi într-un viitor bun şi sunt atât de puşi pe roate să îşi facă viitorul, încât am simţit că anume asta ne lipseşte – încrederea că fiecare poate realiza ceva la locul său. Noi am ajuns cumva în situaţia când toată lumea discută politică şi nu mai face nimic. Haideţi fiecare să facem ceva, fiecare la locul nostru să ne facem munca bine.

Pentru conformitate, Alina Radu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. =Marușca din Cărăbășeni=

    Reputația noastră e doar una –
    Re-Unirea cu Patria-mamă- România Mare europeană
    în baza Actului Re-Unirii din 27 martie 1918 votat de Sfatul Țării din Chișinău.

  2. Jora

    RM trece printr-o situație grea, dar cred că noua Guvernare și Conducătorul țării care va fi ales de către popor. vor face o Republică democrată și va urma un parcurs UE. Și prin asta RM va recăpăta reputația statelor, dar și a cetățenilor care stau confuzi din cauza unei instabilități poilitice.

  3. Oleg

    Numai rezultatele, realizările și rezormele reale pot salva și recîștiga imaginea RM atît în fața cetățenilor cît și a partenerilor de dezvoltare și se pare că actuala clasă politică și guvernul au înteles perfect acest lucru.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *