Regimul liberalizat de vize nu va prezenta un risc migraţional excesiv pentru UE

Interviu cu Aurel Băieşu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar
al R. Moldova în Italia

Are 48 de ani şi este doctor habilitat  în drept. Autor a peste 60 de publicaţii (monografii, manuale, culegeri de note de curs etc.). Şef al Catedrei drept internaţional şi dreptul relaţiilor economice externe, USM.  Deputat în Parlamentul R. Moldova, vicepreşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi (2009—2010). A fost consilier al preşedintelui interimar al R. Moldova, Marian Lupu, în probleme juridice. Vorbeşte  româna (nativă), franceza, engleza, italiana, rusa.

— Dle ambasador, haideţi să începem acest dialog de la o statistică ce nu a fost cunoscută niciodată până la capăt. Câţi cetăţeni ai R. Moldova sunt astăzi în Italia?

— Potrivit datelor oficiale oferite de Ministerul Afacerilor Interne al Italiei, la începutul acestui an erau 150 de mii de cetăţeni cu acte în regulă. Cifra reală, însă, nu o cunoaşte nimeni, dar ar fi şi dificil de estimat, dat fiind faptul că cei care nu şi-au legalizat încă şederea în Italia preferă să rămână în afara “numărătorilor”.

— Cum sunt aceste date în raport cu alte ţări de destinaţie a migranţilor din R. Moldova?

— E un număr impresionant de mare, iar dacă am ţine cont şi de faptul că mulţi dintre cei sosiţi încoace în căutarea unei vieţi mai bune sunt persoane cu cetăţenie română, dar cu domiciliul în R. Moldova, aceste date ar fi şi mai impresionante. Dacă admitem că circa 1 milion de cetăţeni ai R. Moldova deţin şi cetăţenie română, putem conchide, cu siguranţă, că o bună parte dintre aceştia sunt în Italia, dar nu fac parte din cei 150 de mii oficializaţi.

— Dar cum e să fii ambasador în ţara care, în ultimii 20 de ani, a captat cel mai mult atenţia cetăţenilor R. Moldova, aflaţi în căutarea unor soluţii de viaţă decentă?

— Da, Italia este una dintre ţările de destinaţie a migranţilor noştri. Motivele sunt lesne de înţeles, or, limba italiană este mai accesibilă cetăţenilor R. Moldova. Şi poporul italian este mai înţelegător faţă de nevoile noastre, pentru că, decenii la rând, această ţară s-a confruntat cu problemele emigraţiei. Numeroşi cetăţeni italieni au emigrat până la cel de-al Doilea Război Mondial, şi în perioada interbelică, dar şi mai recent. Ei ştiu ce înseamnă să pleci de acasă, peste hotare, în căutarea unui câştig, a unei bucăţi de pâine. Astfel, italienii au o atitudine specială faţă de cetăţenii de la noi, îi înţeleg. Nu putem trece cu vederea şi alt aspect. De obicei, conaţionalii noştri, în special femeile, muncesc în familii. Ei se acomodează uşor la aceste munci şi fac ulterior ca aceste familii să aibă tot confortul. Sunt destule cazuri când aceştia devin chiar membri ai familiilor italiene, care le poartă dragoste, respect, care au încredere în ei. Pentru asta noi le suntem recunoscători familiilor italiene. Pentru atitudinea lor faţă de cetăţenii noştri, sosiţi încoace în căutarea unor soluţii de viaţă pentru apropiaţii lor din R. Moldova.

— Aţi fost învestit în funcţie de ambasador de ex-preşedintele interimar al R. Moldova, Marian Lupu, care, între timp, a devenit şef de  Legislativ. În opinia dvs., ce legi ar trebui adoptate la Chişinău pentru a facilita şederea cetăţenilor R. Moldova aici, dar şi în alte ţări, pentru ca aceşti oameni, care contribuie an de an la bugetul statului, să aibă garanţii economice şi sociale şi să se confrunte cu mai puţine riscuri?

— În opinia mea, e nevoie de un set de acte legislative şi normative, care ar favoriza, în primul rând, întoarcerea cetăţenilor, iar ulterior canalizarea remitenţelor în sectorul de producere. Ar trebui să existe mai multe facilităţi în acest sens. Chiar dacă există deja nişte programe, cum ar fi PARE 1+1, care înseamnă că, la fiecare leu investit din remitenţe, statul mai adaugă un leu, acordând astfel o susţinere financiară, e loc de mai multe facilităţi, mai ales că şi plafonul e unul modest, de 15 mii de euro. Dacă ar exista mai multe facilităţi, cetăţenii ar investi banii în afaceri, şi nu doar în imobile, cum au procedat până acum.

— Cunoaşteţi cazuri când cetăţenii R. Moldova care au muncit în Italia au reuşit să facă ceva acasă?

— Sigur, sunt rezultatele acestui proiect. Au fost întemeiate zeci de afaceri. Şi Caritas, din Cehia, a implementat un proiect ce îşi propune atragerea investiţiilor cetăţenilor de peste hotare, în special în sfera rurală.

— Cât de informaţi sunt cei care muncesc aici despre aceste proiecte, care ar putea deveni o şansă de revenire acasă?

— Detalii despre aceste proiecte sunt publicate pe toate site-urile oficiale, iar noi, la întrevederile cu cetăţenii R. Moldova care muncesc în Italia, le vorbim despre orice posibilitate de reintegrare, dar şi de investire a banilor în afaceri. În permanenţă reiterăm această oportunitate de a se întoarce acasă. Difuzăm materiale informative şi la ghişeul nostru consular.

— Recent, la Chişinău, a avut loc Congresul V al diasporei. S-a schimbat ceva, între timp?

— Am discutat cu participanţii la congres. Ei consideră că a fost o acţiune reuşită, la care au fost discutate probleme imperioase în prezenţa şi cu participarea reprezentanţilor autorităţilor statului, responsabile de situaţia migranţilor. S-a încercat identificarea unor soluţii pentru problemele cetăţenilor R. Moldova aflaţi la muncă peste hotare. Între timp, a fost creat şi un Birou pentru relaţiile cu dispora, în cadrul Cancelariei Guvernului. Această structură ar trebui să muncească pentru soluţionarea problemelor migranţilor şi ale familiilor acestora. Cei cu care am discutat consideră că acest Birou ar trebui să contacteze la direct cu cetăţenii noştri, poate chiar să fie completat cu funcţionari din rândul migranţilor.

— Cât de frecvent vin la ambasadă cetăţenii R. Moldova, pentru a vi se plânge de probleme complicate şi pentru a solicita ajutor? Despre ce vă vorbesc ei?

— Cetăţenii vin încoace destul de frecvent. În primul rând – cu probleme consulare. Vin şi cu altfel de probleme decât cele de ordin juridic. Mulţi vor neapărat să vorbească personal cu ambasadorul, şi e foarte important să-i primim şi să discutăm cu ei, să le acordăm asistenţă. Poate că e vorba, indirect,  şi despre un fel de asistenţă psihologică. Deseori, cei aflaţi în străinătate suferă din această cauză şi, fără a conştientiza, au nevoie să ştie că statul lor, cel de acasă, nu a uitat de ei, că, în persoana angajaţilor ambasadelor, le poartă de grijă. Noi suntem aici reprezentanţii statului şi avem datoria să răspundem la toate solicitările cetăţenilor.

— Există sau nu corupţie la Serviciul Consular al Ambasadei?

— Cu mulţi ani în urmă, auzisem şi eu despre acest fenomen. Aşa cum angajaţii consulari sunt delegaţi încoace, conform legii, prin rotaţie, acum, cu siguranţă, nu putem vorbi despre astfel de probleme. Acum, consul este Constantin Burghiu, cu grad diplomatic de consilier. În câteva zile îi expiră mandatul. Cu siguranţă, în perioada mandatului meu, dar şi în cea anterioară, nu au existat astfel de plângeri, chiar dacă solicitanţii fac rânduri lungi la intrarea în ambasadă.

— Cunoaşteţi italiana? De cât timp aţi avut nevoie ca să o vorbiţi?

— Cunosc italiana. Comunic în această limbă de mai mult timp, când nici nu gândeam să ajung în această misiune diplomatică. Am activat în mai multe proiecte internaţionale, finanţate de UE şi implementate de companii italiene. Lucrând cu italienii, am învăţat italiana din mers, iar acum am găsit cea mai adecvată aplicare pentru cunoştinţele mele.

— Printre şefii misiunilor diplomatice ale R. Moldova acreditaţi în străinătate sunt persoane de diferite profesii, cu studii diplomatice, dar şi fără. Dvs. sunteţi jurist de profesie şi de carieră. La ce vă ajută prima dvs. meserie în soluţionarea problemelor celor care apelează la ambasadă, pentru că de aceea sunteţi aici?

— Da, sunt jurist, sunt doctor habilitat în drept internaţional, am fost şi şeful catedrei de drept internaţional, mai mulţi ani de zile. Întreaga activitate diplomatică într-o misiune, indiferent de profesia ambasadorului, se desfăşoară într-un cadru juridic. Acest cadru juridic este dreptul internaţional, cu alte subdiviziuni: drept consular, drept diplomatic, dreptul tratatelor, dreptul organizaţiilor internaţionale. Fără a cunoaşte cadrul juridic al acestor relaţii, e imposibil să activezi eficient.

— Ce fel de relaţii aveţi cu Vaticanul?

— Conform cutumei, ambasadorul acreditat în Italia nu poate fi, prin cumul, ambasador la Vatican. În prezent, Ambasador la Vatican este şeful Misiunii R. Moldova în Cehia, Ştefan Gorda. R. Moldova are relaţii bune cu Vaticanul, iar atunci când înalţii demnitari vin în vizită în Italia, au diferite întrevederi şi la Vatican. Mihai Ghimpu chiar s-a întâlnit cu Papa de la Roma. Şi dl Leancă a avut întrevederi cu înalţi demnitari de la Vatican.

— Italia este o ţară evlavioasă. Cât de des mergeţi la o biserică la Roma?

— Ori de câte ori reuşesc. Destul de des, inclusiv la biserici catolice, deoarece suntem de aceeaşi credinţă, creştină. De altfel, sunt mai mulţi preoţi din R. Moldova care slujesc pentru comunităţile creştine de aici. Din păcate, nu sunt condiţii prea bune. De obicei, în bisericile catolice li se acordă spaţiu şi anumite ore ca să oficieze slujbele. Alături de ambasadă este o biserică impunătoare, Biserica Santa Maria, a îngerilor şi a martirilor,  care are o istorie extrem de interesantă. Biserica se află în Piaţa Republica, locaşul fiind încorporat în termele lui Diocleţian de doi mari arhitecţi –  Michelangelo Buonarroti şi Luigi Vanvitelli, care a proiectat şi palatul Caserta, de lângă Napoli. Faţada bisericii păstrează aparenţa unei ruine romane. Dincolo de aceasta poţi ghici cu greu o construcţie de mari dimensiuni, cu plan în cruce. Este impresionant că fragmentul de zid e autentic, încă de pe vremurile băilor romane, iar alături e şi un muzeu. Biserica e închinată Fecioarei Maria, tuturor îngerilor şi martirilor.

— Cât de important, pentru această ţară, este faptul că aici s-a păstrat atât de bine credinţa în Dumnezeu? La ce îi ajută pe italieni faptul că sunt atât de evlavioşi?

— Italia este ţara în care, tradiţional, catolicismul este foarte puternic, având şi rădăcini adânci. Credinţa în Dumnezeu îi ajută să facă faţă acelor greutăţi cu care se confruntă astăzi Italia, ţară în care, în prezent, situaţia economică nu este una dintre cele mai bune. Cred că, cu ajutorul lui Dumnezeu, italienii vor reuşi să înfrunte greutăţile, revenind pe făgaşul prosperităţii.

— Ambasadorul R. Moldova în Franţa, Oleg Serebrian, şi-a lansat recent un roman, care, de altfel, a fost bine apreciat de lumea literară. Nu v-aţi gândit la nişte scrisori din Roma, în care şi-ar găsi loc faţetele ascunse ale vieţii cetăţenilor noştri de aici, văzute prin ochii unui diplomat?

— Nu am încercat vreodată să fac literatură. Am peste 60 de lucrări ştiinţifice, monografii, manuale. Având această preocupare, nu mai rămâne loc de literatură. Voi încerca să îmbin munca mea de diplomat cu munca ştiinţifică, mai ales că am şi doctoranzi. Am şi alte planuri. Cred că literatură ar trebui să facă cei care ştiu cum să o facă.

— În ultimii ani, e destul de frecvent un fenomen: femeile din R. Moldova, venind în Italia la muncă, deseori îşi întemeiază alte familii. Din banii lor, nişte copii continuă să crească fără căldură maternă, se alcoolizează nişte soţi… Se produc nişte tragedii în lanţ, în consecinţă. Vi s-a întâmplat sau nu să vi se adreseze nişte soţi părăsiţi, în speranţa că şi-ar putea readuce acasă soţiile?

— De obicei, ei nu se adresează la ambasadă cu astfel de solicitări, dar cunoaştem că acest fenomen e destul de răspândit, chiar dacă nu există nişte statistici care ar vorbi despre numărul familiilor noi, consituite aici. Noi încercăm, prin diverse acţiuni, să dezbatem acest fenomen. Chiar astăzi are loc ultimul eveniment din cadrul unei ample campanii de informare şi sensibilizare a cetăţenilor R. Moldova aflaţi la muncă în Italia. Campania s-a defăşurat cu genericul “Nimeni nu e singur pe pământ” şi este o parte a proiectului “Abordarea Efectelor Negative ale Migraţiei asupra Minorilor şi Familiilor Rămase în Ţară”. Acest proiect este finanţat de Uniunea Europeană, dar şi de Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Misiunea din Moldova.

Campania este axată pe un spectacol montat la Chişinău – “Oameni ai nimănui”. E o lucrare foarte profundă, care vorbeşte despre durerile, despre problemele cu care se confruntă cetăţenii noştri plecaţi prin lume, dar şi cei rămaşi acasă. Din luna mai, campania s-a desfăşurat în mai multe localităţi din Italia, unde, în zilele de duminică, cetăţenii noştri se întâlneau să vizioneze acest spectacol, în variantă video, după care aveau loc dezbateri pe marginea celor vizionate. În cadrul acestor evenimente, cetăţenii au putut beneficia de consultaţii şi chiar de asistenţă psihologică. Avem şi asociaţii ale cetăţenilor noştri care acordă asistenţă psiho-socială, precum şi asociaţii care practică diplomaţia culturală. Prin intermediul acţiunilor organizate de aceste asociaţii, încercăm să le demonstrăm italienilor că suntem un popor cu aspiraţii europene, care îşi propune să se integreze în UE, mai ales că avem cu Italia mai multe afinităţi istorice, mai multe tradiţii comune.

— Sunt sau nu implicaţi în accidente de muncă cetăţenii R. Moldova care muncesc în Italia?

— Nu am cunoscut astfel de cazuri. S-ar putea că sunt, dar în rândul cetăţenilor care muncesc aici la negru. Din această cauză, asemenea cazuri nu pot fi estimate.

— Care sunt tendinţele migraţiei în ultima perioadă?

— Cifra s-a stabilizat. Cei care au intenţionat să plece de acasă au reuşit să ajungă de mult la muncă în alte ţări. Recent, Comisia Europeană a efectuat un studiu al impactului migraţiei din R. Moldova asupra situaţiei din ţara de reşedinţă în cazul în care va fi liberalitzat regimul de vize cu UE. Experţii au ajuns la concluzia că nu va fi un flux migraţional prea mare. Astfel, s-a constatat că nici liberalizarea regimului de vize nu va prezenta un risc migraţional prea mare pentru UE sub aspect de securitate, ba chiar va avea şi aspecte pozitive, deoarece va contribui la faptul ca migraţia să fie plasată într-un cadru legal şi să aibă un caracter circular. Astfel încât, cei care doresc să revină acasă să poată face acest lucru. Acum, bunăoară, mai mulţi cetăţeni nu se întorc în Moldova deoarece au probleme cu vizele. Cei cărora le-au expirat vizele se tem că nu vor mai putea reveni, dacă vor pleca din Italia acasă. În cazul regimului liberalizat de vize, cetăţenii vor putea circula mai liber, migraţia având un caracter legal.

— Dacă cineva din familia dvs. ar încerca să plece la muncă în străinătate, ce i-aţi răspunde?

— Eu am un exemplu real. Fratele meu trăieşte şi munceşte în Olanda de mulţi ani. Şi-a întemeiat acolo familie, are copii. Este jurist la Curtea Penală Internaţională. Respect libertatea fiecăruia de a călători, astfel încât nu le-aş putea sugera apropiaţilor mei, dar şi altor persoane, să nu plece, doar că aş insista să identifice nişte căi legale.

— Ce riscuri implică plecările ilegale?

— Mai multe riscuri. În cazul în care cei plecaţi ilegal sunt depistaţi, ei sunt readmişi, aceasta însemnând, în limbaj juridic, că sunt expulzaţi. După readmitere, ei ar putea avea probleme cu viza sau cu alte soluţii de plecare din Moldova.

— Cât de frecvent sunt implicaţi cetăţenii R. Moldova în comiterea unor infracţiuni aici, în Italia? Câţi sunt condamnaţi? Câţi se află în detenţie?

— Potrivit datelor oficiale, acum câteva luni, în Italia, în detenţie se aflau 206 cetăţeni ai R. Moldova. Din numărul de 150 de mii, care se află aici cu acte în regulă, e o rată a criminalităţii destul de redusă.

— Dar care sunt infracţiunile pe care le comit cel mai frecvent ai noştri în Italia?

— Furturile. Colaboratorii consulari monitorizează aceste cazuri, iar când e nevoie, întreprind vizite în penitenciare, asigurându-se că cetăţenii sunt deţinuţi în condiţii umane.

— Cât de frecvent vin în Italia oficiali de la Chişinău?

— Chiar în timpul cel mai apropiat, ministrul de Interne, Dorin Recean, vine la Roma, unde va participa la Adunarea Generală a Interpolului. Pe data de 7 noiembrie, ministrul de Externe, Iurie Leancă, va întreprinde o vizită oficială în Italia. Această vizită va contribui şi în continuare la consolidarea raporturilor oficiale dintre ţările noastre. După vizita ministrului Leancă va fi întreprinsă o vizită parlamentară. Va veni o delegaţie de deputaţi, condusă de prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc.

— De obicei, reprezentanţii diasporei le reproşează autorităţilor că promit multe, dar fac puţine, că îşi amintesc de ei doar de la alegeri la alegeri… Cum evoluează, în opinia dvs., aceste relaţii ale autorităţilor cu diaspora?

— Eu cred că dinamica relaţiilor este pozitivă. Chiar şi faptul că a fost creat acest Birou pentru Relaţiile cu Diaspora este un semn că problemele celor plecaţi se află în centrul atenţiei actualei guvernări. Sper că această instituţie va contribui la soluţionarea problemelor cetăţenilor noştri, dar mai sper că vor fi consolidate şi capacităţile instituţionale ale MAEIE, urmând să fie sporită alocarea resurselor financiare şi umane, chiar dacă înţelegem că nu e deloc simplu, în actualele condiţii economice. Totuşi, vrem să credem că timpurile mai bune sunt aproape.

— Numele Aurel Băieşu este bine cunoscut în cultura română… O stradă în Bucureşti poartă numele Aurel Băieşu – mare pictor român… Ce credeţi despre această coincidenţă?

— Mă onorează.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aneta Grosu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Vlaicu

    RE-UNIREA NOASTRA CU ROMANIA :
    —————————————————————-
    ŞOC !
    Fanii “Daciei”, interzişi la Bălţi pentru meciul cu “Olimpia”

    http://www.jurnal.md/ro/news/soc-fanii-daciei-interzisi-la-balti-pentru-meciul-cu-olimpia-588669/
    ——————————————————————————————–
    Veste şocantă în fotbalul moldovenesc!
    Conducerea clubului Olimpia Bălţi a anunţat interzicerea accesului pe stadion
    fanilor echipei Dacia Chişinău
    de la partida de duminică – 4 Nov.2012 – de pe stadionul Orăşenesc.

    Interzicerea este una incredibilă şi se “datorează” faptului că suporterii chişinăuieni ai Daciei au scandat la meciul anterior de la Bălţi cuvintele:

    Basarabia e România!

    Clubul FC Dacia a fost înştiinţat printr-o scrisoare că:
    “Suporterii FC Daciei au deteorat imobilul (scaunele tribunei) stadionului la meciul precedent şi au scandat slogane politice (Basarabia e România) la meciul anterior disputat la Bălţi, astfel, FC Olimpia interzice fan-clubului FC Daciei accesul pe stadion la meciul de duminică!”

    Preşedintele clubului de fotbal Dacia Chişinău, Zinaida Jioară, a declarat pentru Jurnal.md, că nu va interzice suporterilor să strige în limba de stat, nici nu le va ordona ce să scandeze pe stadioane:
    „Este inadmisibil ce se întâmplă! Noi nu putem să închidem gura fanilor şi nu vom purcede la interzicerea libertăţii la exprimare. Nu au fost scandări politice, nu au fost scandări rasiste,
    nu au fost ofensaţi ori agresaţi verbal jucătorii, arbitrii sau spectatorii!”

    Meciul de la Bălţi este unul cu grad ridicat de risc privind incidente între suporterii locali, loiali guvernării locale, de limbă rusă şi cei ai Daciei, care vorbesc limba de stat. Mai mult de atât meciul este unul foarte important pentru Dacia, care o victorie ar însemna 3 puncte preţioase în urmărirea liderului Sheriff, astfel încât aportul fanilor este unul esenţial în această deplasare.

  2. sandel

    ….” Dacă admitem că circa 1 milion de cetăţeni ai R. Moldova deţin şi cetăţenie română, putem conchide, cu siguranţă, că o bună parte dintre aceştia sunt în Italia”……un milion zice :))))si e ambasador…..ce trist..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *