R. Moldova în oraşul cu 100 de ambasade
Interviu cu Valeriu Chiveri, Ambasador al R. Moldova la Viena, Austria
— Viena este una dintre capitalele diplomatice europene, unele state având la Viena câte 3 sau chiar 4 ambasadori. Câţi diplomaţi are R. Moldova în Austria?
— Moldova are o singură reprezentanţă diplomatică destul de modestă din punct vedere al numărului de diplomaţi. Totuşi trebuie să fim în stare să acoperim toate domeniile de activitate ce ţin de: relaţiile bilaterale cu Austria şi Slovacia, cu OSCE şi cu 4 agenţii ONU care îşi au oficiile centrale la Viena. Cu un staf mic, dar profesionist, încercăm să facem faţă provocărilor, fără ca prea multă lume să înţeleagă câţi diplomaţi reprezintă interesele ţarii noastre la Viena Facem tot posibilul ca acest lucru să ne reuşească pe deplin.
— OSCE este plenar implicat în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Apropierea fizică de oficiul OSCE de la Viena aduce şanse şi garanţii soluţionării acestui conflict?
— Este adevărat, cooperarea cu OSCE este una dintre priorităţile de activitate ale misiunii diplomatice moldoveneşti la Viena. OSCE e unul dintre cei trei mediatori care participă în procesul de negocieri în formatul 5 plus 2. Actualmente ne pregătim de Summitul OSCE de la Astana, care va avea loc după o pauză de mai bine de 11 ani. Din aceste motive, aşteptările statelor participante sunt suficient de mari. Trebuie însă să privim cu realism la rezultatele posibile, în special în ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor. În cazul nostru, sperăm ca summitul să suplimenteze eforturile întreprinse de Guvern pe parcursul anului curent, în special pentru promovarea măsurilor de consolidare a încrederii părţilor. În acest sens, doresc să menţionez încă o dată acţiunile întreprinse, cum ar fi reluarea circulaţiei trenului Chişinău-Odesa prin Tiraspol, decizia cu privire la exportul mărfurilor produse în regiunea transnistreană, asigurarea medicală pe gratis pentru cetăţenii noştri care locuiesc în raionale de est ale R. Moldova şi multe alte decizii. Suntem flexibili, deschişi pentru a susţine cetăţenii noştri care locuesc în regiune, dar tot atât de decişi în privinţa promovârii suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R.Moldova. De asemenea, cu sprijinul misiunii OSCE în R. Moldova şi a preşedinţiei kazahe a OSCE, pe parcursul anului au fost organizate mai multe runde de consultări, ultima a avut loc la 27 şi 28 septembrie la Viena. Nu putem deocamdată vorbi de un rezultat încurajator, putem doar spune că există un dialog continuu. În acest sens, unul dintre rezultatele summitului ar putea fi reluarea neîntârziată şi necondiţionată a procesului oficial de negocieri în formatul 5 plus 2.
— Cea mai mare problemă, care ţine de începutul conflictului transnistrean şi care ar putea semnifica începutul sfârşitului acestei probleme, este retragerea armatei ruse din regiunea transnistreană. Este vizibilă vreo soluţie de acest gen?
— Această problemă este discutată în special în cadrul procesului de modernizare a Tratatului cu privire la forţele armate convenţionale în Europa. În ultima perioadă au fost câteva runde de negocieri la Viena, următoarea rundă urmează să aibă loc pe 21 octombrie (în ziua publicării acestui interviu, n.r.). Discuţiile au un caracter mai larg şi, evident, nu sunt focusate numai asupra prezenţei trupelor militare străine dislocate în Moldova. În acest sens, trebuie de menţionat că procesul de modernizare a tratatului presupune aplicarea mai multor principii, cum ar fi, de exemplu, „host nation consent” , adică acceptul statului gazdă. Majoritatea statelor participante la consultări sunt pentru susţinerea acestui principiu. Negocierile au loc în formatul 36, care include toate statele NATO, dar şi Rusia, şi Moldova sunt în această listă.
Un alt aspect care necesită soluţionarea în acest context este cel al transformării actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional. Pledăm cu fermitate pentru acest lucru.
— Reiese că R. Moldova nu şi-a dat acordul să găzduiască armata rusă timp de 20 de ani?
— Corect, nu există consimţământul R. Moldova, cu atât mai mult, insistăm asupra respectării depline a angajamentelor restante de la Istanbul, care prevăd retragerea completă a armatei ruse staţionate în regiunea transnistreană a R.Moldova.
— Ce li se întâmplă de fapt ţărilor care nu îşi onorează angajamentele asumate în cadrul unui for OSCE?
— Responsabilităţile asumate în cadrul OSCE sunt în fond de natură politică, morală, dacă putem spune astfel. Nerespectarea acestora are un efect negativ asupra imaginii ţării pe plan internaţional. Cred că e important pentru o ţară să-şi respecte angajamentele politice asumate, uneori în cadrul unor întruniri organizate la nivelul cel mai înalt. Sper ca angajamentele politice să devină un adevărat cod de conduită pentru toate statele participante.
— În Transnistria există numeroase cazuri de încălcare flagrantă a drepturilor omului, dar cele mai grave ţin de arestarea şi detenţia, în lipsa unui proces echitabil, a unor cetăţeni din zonă. Actualmente, în arest sunt jurnalistul Ernest Vardanyan şi cetăţeanul Ilie Cazac. Deţine OSCE vreo pârghie pentru soluţionarea acestor cazuri?
— Cunosc că au fost întreprinse mai multe eforturi pentru eliberarea lui Vardanyan şi Cazac. Acest subiect a fost abordat de mai multe ori şi de către Delegaţia noastră în cadrul Consiliului Permanent al OSCE. Din păcate, chiar şi OSCE are pârghii limitate în cazul autorităţilor de la Tiraspol. Cred că unii parteneri şi unii mediatori ar putea face mai multe în asemenea cazuri. Şi UE întreprinde acţiuni pentru eliberarea acestor cetăţeni. Şi nu e vorba doar de situaţia celor doi. Întreaga regiune este afectată de probleme ce ţin de limitarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale. Aici OSCE ar putea face mai multe în sensul susţinerii societăţii civile prin diferite proiecte în domeniul dezvoltării democraţiei. Nu este exclus însă că această susţinere acordată sectorului neguvernamental ar putea fi privită de către exponenţii regimului de la Tiraspol în mod diferit şi ar putea duce la noi tensiuni şi acţiuni împotriva reprezentanţilor societăţilor civile.
— Cum sunt relaţiile bilaterale Moldova-Austria, dacă le privim din perspectiva unei ţări cu tradiţii de autoconservare vs o ţară mică cu probleme mari?
— Relaţiile moldo-austriece pot fi privite doar în contextul relaţiilor cu întreaga Uniune Europeană. Vectorul european al dezvoltării R. Moldova, promovat, aş spune, chiar cu iscusinţă de actuala guvernare, deschide noi uşi în cadrul comunităţii. Austria, deşi are o poziţie mai deosebită în privinţa extinderii UE, are de fapt relaţii foarte bune cu R. Moldova. Mai mult chiar, Austria este ţara care acordă sprijin plenar în procesul de integrare europeană a R. Moldova. Avem o dinamică deosebit de pozitivă.
Pe parcursul ultimului an, miniştrii de Externe ai R.Moldova şi Austriei s-au întâlnit de 3 ori. A avut loc vizita ministrului Spindelegger la Chişinău în aprilie, în februarie a avut loc trilaterala prim-miniştrilor: cancelarul austriac, prim-ministrul maghiar şi premierul Filat. Chiar recent, la 25 septembrie, şi ministrul de Interne al Austriei, dna Maria Fekter, a fost la Chişinău. Au fost semnate protocolul la acordul european de readmisie, care trebuie semnat cu toate statele UE în procesul dialogului cu privire la vize. De asemenea, a fost semnat acordul de cooperare între ministerele de interne. A fost o vizită foarte utilă în contextul dialogului de vize iniţiat cu UE în iunie curent.
— Viena e şi oraşul preferat al oligarhilor din spaţiul ex-sovietic. Şi unii milionari de la Chişinău, dar şi din regiunea transnistreană, îşi ţin banii în instituţiile bancare austriece. Este aceasta o temă a dezbaterilor diplomatice?
— Despre aceste lucruri am aflat cu mai mulţi ani în urmă din presa austriacă, fiind în prima mea misiune la Viena. În ultimul timp nu am mai citit nimic despre astfel de cazuri şi nu cunosc nimic nou. Ar putea fi, totuşi, un subiect pentru o investigaţie jurnalistică.
— Firma Şerif de la Tiraspol importă şi are în vânzare produse ale unor renumite firme din Austria. Cum e facilitat businessul dintr-un stat membru UE cu o zonă numită separatistă?
— Cred că aceste afaceri au un temei legal. Nu văd cum subiecţii comerciali din UE ar face comerţ direct în regiunea transnistreană, dacă aceste firme nu ar fi înregistrate la Chişinău. Or, cei care lucrează legal cu Europa trebuie să fie înregistraţi de autorităţile legale de la Chişinău. Regulile sunt unice pentru toţi.
— Liderii transnistreni nu mai au interdicţia de a călători în UE?
— Interdicţia există, însă a fost temporar suspendată, astfel că în prezent ei au dreptul să călătorească liber în statele membre ale UE. De altfel, aceasta a avut loc la solicitarea Guvernului R. Moldova, în contextul promovării măsurilor de încredere reciprocă despre care am vorbit mai sus.
— Cine sunt cetăţenii R. Moldova care se află în prezent în Austria şi cu ce se ocupă ei?
— O bună parte dintre ei sunt studenţi. Dar mai sunt şi cetăţeni care sunt în căutarea unui loc mai bun sub soare, dacă putem spune aşa. Deocamdată încă nu sunt foarte mulţi printre originarii din R. Moldova care s-au integrat aici, deşi unora le-a reuşit. Mă refer, în primul rând, la unii reprezentanţi ai domeniului de afaceri, precum şi la cei din domeniul culturii – muzicieni, actori. Să nu uităm că, pe lângă faptul că Austria este o ţară cu costuri înalte, şi condiţiile de imigrare mai sunt suficient de stricte. Nici forţa de muncă străină nu este favorizată în mod special. Autorităţile austriece nu privesc separat Moldova ca pe o donatoare de forţă de muncă, au o politică generală, care cuprinde şi statele din Balcanii de Vest. Deşi, trebuie să remarc, Balcanii de Vest au avansat mult în privinţa liberalizării regimului de vize.
— V-aţi ocupat în ultimele zile de promovarea vinurilor moldoveneşti în Austria. Cum a mers „degustarea”?
— În utlima săptămână am avut chiar trei acţiuni care au fost legate de promovarea vinurilor moldoveneşti în Austria. La degustarea de vinuri organizată la Innsbruck, în regiunea austriacă Tirol, la 7 octombrie, organizată în cooperare cu consulul onorific al R.Moldova, dl Madlener, au fost prezente 8 feluri de vinuri de la patru companii din Moldova. Sunt vinuri foarte bune de altfel, care au şi fost apreciate mult de către participanţi. Din păcate, încă nu avem prezente vinurile noastre pe piaţa austriacă – la această degustare am folosit vinurile moldoveneşti re-exportate din Germania. Insistăm să demonstrăm că avem vinuri de calitate şi am reuşit acest lucru. Deoarece piaţa austriacă este saturată de vinuri bune, putem ajunge aici doar făcând faţă unei concurenţe acerbe, de aceea e nevoie de o politică agresivă de promovare a vinurilor noastre, dacă aş putea spune aşa.
— De ce ar accepta un cetăţean austriac un vin moldovenesc pe masă? Ar trebui să fie mai ieftin, mai faimos, alb, roşu?
— La calitate vinurile moldoveneşti cred că nu cedează prin nimic celor austriece, deşi gusturile consumatorilor din Moldova şi ale celor din Austria ar putea fi diferite. Dar, cu siguranţă, orice vin care pretinde să ajungă pe această piaţă trebuie să fie de o calitate înaltă. La fel şi preţul nu trebuie să fie exagerat. Preţul unui vin bun pe piaţa austriacă este accesibil pentru consumatorul local şi începe de la 3-4 euro sticla.
Şi la Chişinău preţul unei sticle de vin bun e cam aşa sau chiar mai înalt. Producătorul nostru ar trebui să îşi pună nişte întrebări, în acest caz. Ar fi posibile livrări la un volum mai mare, care ar face ca preţul per sticlă să fie mai mic. Austriecii produc în mod special vinuri albe. Astfel, poate ar fi mai indicat de a începe în primul rând promovarea vinurilor roşii.
— Cum sunt relaţiile economice Moldova-Austria în cifre şi fapte?
— Statisticile pe 2009 arată că suntem pe locul 15 în lista statelor cu care avem relaţii comerciale. Anual facem schimburi comerciale cu un volum de aproximativ 60 mln de euro. Din Moldova pe piaţa austriacă sunt importate sucuri concentrate şi fructe, produse alimentare, articole de confecţii şi ţesături. Din Austria – produse alimentare, articole ale industriei constructoare de maşini şi ale celei chimice. Avem însă încă multe de făcut pentru a utiliza întreg potenţialul comercial existent, şi aici mă refer nu doar la exporturile vinurilor noastre pe piaţa austriacă. Trebuie să ne gândim de asemenea la atragerea investiţiilor austriece în Moldova. Spre exemplu, România este numărul unu în lista investitorilor austrieci, de ce R.Moldova nu ar putea fi numărul doi?
— Moldova ar putea „exporta” turiştii în Austria?
— Turiştii din Moldova ajung aici în special în perioada de iarnă, ca să îşi petreacă vacanţele în munţii Alpi. Alpii austrieci, înalţi, cu staţiuni moderne, sunt o atracţie pentru sute de mii de turişti din întreaga lume pe perioada vacanţelor de iarnă. Dar o staţiune europeană modernă costă şi prezenţa noastră este încă destul de modestă. Visez la timpurile când conaţionalii noştri vor putea să viziteze Austria, inclusiv pentru a savura frumuseţea acestei ţări, şi nu doar iarna, oricând, căci Austria e frumoasă pe tot parcursul anului.
— Anterior aţi muncit mai mulţi ani prin structurile internaţionale la reprezentanţele OSCE din Asia Centrală. E diferit stilul de activitate diplomatică în Asia şi în Europa?
— Activitatea diplomatică la Viena este incomparabilă. Aici se combină diplomaţia bilaterală cu cea multilaterală, iar o ambasadă are în primul rând menirea de a promova interesele naţionale. Aici avem o comunitate diplomatică de câteva mii de diplomaţi, şi mult peste 100 de misiuni diplomatice. Ceea ce am făcut în activitatea mea anterioară a fost altceva, era o misiune internaţională cu mandat diferit. Aş spune că aici viaţa diplomatică e mult mai complexă. Şi nu numai viaţa diplomatică – Viena e şi o capitală culturală deosebită, pe care nu o poţi găsi în altă parte. Pentru noi Viena e şi oraşul în care a cântat Maria Cibotari şi a scris versuri Mihai Eminescu.
— În 2010, în cadrul MAEIE, a revenit un grup de diplomaţi care fuseseră înlăturaţi din sistemul de Externe al R. Moldova de câţiva ani, majoritatea dintre aceştia având, prin coincidenţă, aceeaşi Şcoală Diplomatică la Bucureşti. Cum a fost revenirea?
— Pot să spun despre mine că am avut emoţii mari când am revenit. Nu călcasem pe coridoarele Ministerului de Externe de la Chişinău în ultimii 4 ani, după ce mai bine de 10 ani îi petrecusem în acest sistem. Am avut emoţii, pentru că am revenit, am revăzut mai mulţi colegi care au avut aceleaşi sentimente, dar şi pe cei care au continuat sa-şi facă cinstit meseria, deşi ştiu cât de greu le-a fost să reziste. Dintre actualii ambasadori, cel puţin 6-7, dacă nu mai mulţi, sunt cu Şcoala de Diplomaţie de la Bucureşti, absolvenţi ai diferitor promoţii. A fost o şcoală bună şi cred că Moldova are acum o categorie nouă de diplomaţi veniţi din această instituţie. Sunt mândru ca am avut posibilitatea să-mi fac studiile în această instituţie.
— Aţi făcut studii diplomatice după ce aţi făcut facultatea la Politehnică. Cum ajută ştiinţele exacte la organizarea muncii diplomatice?
— Nu cred că trebuie să fie o tendinţă specială. Pentru mine, ştiinţele exacte au un avantaj: îţi disciplinează modul de gândire, iar organizarea în munca noastră este incontestabil importantă. În mod special, pentru ambasadorii de la Viena, care au responsabilităţi atât de diverse.
— Cum se simte dorul de casă de la Viena?
— După o bună perioadă de timp petrecută în ţări îndepărtate din Asia, Viena pare chiar aproape de casă. Desigur că dorul de părinţi, fraţi, de casă, de prieteni nu poate fi atenuat atât de simplu, dar şi familia are deja această experienţă de a fi departe unii de alţii şi de a ţine legături strânse la distanţă. Sper totuşi să fiu mai aproape de casă în viitor.
— Aţi crescut într-o familie de profesori. Care e lecţia cea mai importantă de viaţă pe care v-a dat-o familia?
— E lecţia muncii continue. Tatăl meu, Simion Chiveri, e la şcoală şi acum, la vârsta onorabilă de 77 de ani. Munceşte în continuare nu pentru că salariul ar fi prea avantajos, ci pentru că are experienţă şi are interes de a oferi cunoştinţele sale generaţiilor care vin. Acest fapt îl menţine tânăr şi energic.
— Corupţia în structurile diplomatice este încă o problemă actuală. Recent au fost descrise cazurile maşinilor cu ţigări şi alte bunuri transportate în mod ilegal în cadrul corpului diplomatic. Au ajuns asemenea cazuri pe la Viena?
— Cunosc despre aceste cazuri de corupţie din presă. Nu este vizată Ambasada de la Viena în aceste istorii. În cadrul ministerului există un regulament care reglementează asemenea cazuri şi un comitet disciplinar care analizează situaţiile de acest gen. Toţi membrii sistemului diplomatic sunt puşi la curent cu conţinutul acestui regulament, iar detalii puteţi afla la Minister.
— Care e diplomatul preferat, la exemplul căruia reveniţi oricând aveţi o provocare în faţă?
— Cred că e Nicolae Titulescu, diplomat român în perioada interbelică. A activat într-o perioadă extrem de dificilă, dar a putut să îşi menţină echilibrul spiritual, aducând mari beneficii ţării pentru care a muncit.
