R. Moldova europeană, post-Vilnius. Rezistăm?

La finele săptămânii trecute, R. Moldova a parafat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Cel târziu în toamna anului viitor, urmează semnarea acestui Acord, iar mai apoi, ratificarea lui. Totuşi, precedentul ucrainean mai dă fiori tuturor actorilor politici implicaţi în acest proces, iar întrebarea care stă acum în mintea tuturor are acelaşi sens: va rezista sau nu R. Moldova presiunilor din partea Rusiei, care vor veni cu siguranţă?

Delegaţia R. Moldova a plecat spre capitala Lituaniei joi, în jurul orei 12.00. Aceasta a fost condusă de premierul Iurie Leancă, iar din ea au făcut parte mai mulţi oficiali, printre care ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, sau ministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman. Delegaţia a fost însoţită de un grup de aproape 30 de jurnalişti. Cu acelaşi avion, au luat drumul Vilniusului cei trei lideri ai Coaliţiei de la Guvernare: Vlad Filat, Marian Lupu şi Ion Hadârcă, dar şi zeci de sticle cu vin, care urma să fie apreciat de oficialii europeni la prânzul de după ceremonia de parafare a Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană.

Primii care am recunoscut Lituania ca stat

Vilnius, capitala Lituaniei, ţară membră a UE din 2004, este un orăşel cu aproximativ jumătate de milion de locuitori, situat la graniţa cu Belarus. Când intri în oraş, perioada sovietică a Vilniusului mai e vizibilă, pentru că multe clădiri construite atunci se află acum la limita rezistenţei. Totuşi, odată ajuns în inima Vilniusului, oraşul te impresionează cu o arhitectură specială. Nu în zadar, în 2004, centrul istoric al oraşului a fost înscris în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Interesant este faptul că Lituania a fost prima republică ocupată de sovietici care şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, prin declaraţia de la 11 martie 1990, iar Parlamentul R. Moldova a fost primul care a recunoscut independenţa acestei ţări baltice. Evenimentul avea să fie rememorat la Vilnius de Ion Hadârcă, fost deputat în primul Parlament. De precizat că Lituania, care deţine Preşedinţia UE până pe 31 decembrie 2013, este condusă, din 2009, de o femeie, Dalia Grybauskaite.

Proteste ucraineşti şi la Vilnius

Joi, 28 noiembrie, la Vilnius a avut loc parafarea de facto a Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb dintre R. Moldova şi UE. Octavian Calmâc, viceministrul Economiei, şi Natalia Gherman, ministra de Externe, au semnat cele aproape 1000 de pagini, pentru ca a doua zi, pe 29 noiembrie, premierul Iurie Leancă şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, să semneze, solemn, prima şi ultima pagină. Anume vineri, 29 noiembrie, avea să aibă loc acest eveniment important, chiar istoric, pentru R. Moldova, dar şi pentru alte ţări din Parteneriatul Estic.

Joi şi vineri, capitala Lituaniei a fost împânzită de câteva zeci de protestatari, care au încercat să-l convingă pe preşedintele Viktor Ianukovici să semneze Acordul de Asociere cu UE. Totuşi, după o noapte de negocieri cu liderii europeni, acesta nu a putut fi înduplecat. A apărut însă zâmbitor la ceremonia oficială, cea în care vedete au fost R. Moldova şi Georgia. Au asistat la momentul istoric liderii actualei coaliţii de guvernare, dar şi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, venit la Vilnius alături de preşedintele României, Traian Băsescu. În sală, importanţi lideri europeni: Angela Merkel, cancelarul Germaniei, François Hollande, preşedintele Franţei, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, sau José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

„Vom avea nevoie de curaj şi înţelepciune”

Prima care a vorbit în cadrul ceremoniei a fost gazda evenimentului, preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

„Au fost urcuşuri şi coborâşuri, dar putem spune cu fermitate că astăzi Europa a devenit mai mare împreună cu vecinii noştri din Est. Trebuie să ne focusăm pe acţiunile viitoare, pentru a consolida rezultatele obţinute acum. Trebuie să fim sinceri şi deschişi. Semnăturile aplicate pe foi sunt doar simbolurile muncii grele pe care încă trebuie să o îndeplinim. Iniţializarea este doar primul pas, va mai trebui să semnăm adiţional, cu scopul de a ne bucura de facilităţile acestui parteneriat politic şi, desigur, de o profundă integrare economică. Vom avea nevoie de curaj şi înţelepciune ca să ne mişcăm mai departe, vom avea nevoie de unitate şi încredere ca să rezistăm provocărilor, dar cu o dorinţă politică puternică, cu suportul mutual pe care îl vom asigura şi cu determinare, putem să facem asta! Felicitări pentru cei trei parteneri ai noştri, care au realizat astăzi atât de multe.”

„Fundaţii pentru generaţiile viitoare”

A urmat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European:

„Astăzi este o zi foarte importantă în asocierea cu UE pentru Georgia şi Moldova. Curajul vostru, determinarea voastră şi dorinţa politică ne-au adus astăzi, aici, ca să iniţiem asocierea ţărilor voastre cu UE. Negocierile cu Moldova şi Georgia au confirmat încă o dată legăturile istorice ale lor cu ţările UE. Noi avem aceleaşi valori, şi am siguranţa că împreună vom continua să promovăm democraţia şi respectul pentru drepturile voastre. Următoarea treaptă în acest proces ambiţios va fi o provocare, dar să facem să se întâmple asta, să semnăm aceste acorduri anul viitor, cât mai curând posibil, după care să începem aplicarea lor provizorie şi, ulterior, întreaga implementare. Eu cred în asocierile abia iniţiate, care deja ne promit multe în relaţiile noastre. Cu aceste asocieri, UE, Georgia şi Moldova şi cetăţenii acestora devin mai apropiaţi. Suntem siguri că decizia aceasta va aduce ţărilor voastre cele mai solide fundaţii pentru generaţiile viitoare”.

„Suntem interesaţi de succesul vostru”

După Van Rompuy, a ţinut un discurs şi José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

„De acum înainte, economiile noastre vor creşte împreună, datorită unui număr mai mare de parteneri. Aceasta este cea mai înaltă etapă la care s-a ajuns până acum cu aceste state. În termeni de comerţ şi integrare economică, ele vor merge de la o piaţă simplă la un acces mai larg, la alte pieţe de desfacere şi vor aduce beneficii comerţului, investiţiilor şi locurilor de muncă. Marea majoritate a taxelor vamale vor fi înlăturate, împreună vom ajunge la taxe noi, în special pentru ţările voastre. Desigur, nu este vorba doar despre comerţ, vor mai fi şi alte facilităţi. Abia aşteptăm colaborarea şi implicarea voastră în ceea ce ţine de educaţie, protecţie civilă, energie… Datorită progreselor obţinute de Moldova, în scopul recunoaşterii acestora devine posibilă liberalizarea regimului de vize cu această ţară. Astfel, cetăţenii noştri vor călători şi vor munci împreună. Noi suntem interesaţi de succesul vostru”.

„…într-o zi, ţara mea, în UE”

A urmat semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize dintre Azerbaijan şi UE, iar mai apoi, parafarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb dintre Georgia şi UE. După care – minutele de glorie ale R. Moldova, consumate prin parafarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană de către Iurie Leancă şi Catherine Ashton. Imediat, premierul a ţinut un discurs în engleză, aplaudat la final de cei prezenţi.

„Trăim un moment istoric, fără precedent, în care R. Moldova a iniţiat asocierea cu Uniunea Europeană. Acest eveniment simbolizează încredere, deschidere şi cooperare între ţara mea şi Uniunea Europeană. Este un pas sigur spre viitorul unor relaţii care, cu siguranţă, vor aduce într-o zi ţara mea în UE. Împreună, vom atinge scopurile noastre comune. Moldova este o ţară europeană, împărtăşeşte aceeaşi istorie, aceeaşi cultură, aparţine aceleiaşi civilizaţii, dar totodată este aceeaşi ţară europeană care are aceleaşi orizonturi şi aparţine aceleiaşi familii europene. Vă rog să-mi permiteţi să spun acelaşi lucru în limba maternă, concetăţenilor mei: „Moldova, astăzi am asigurat drumul nostru spre Uniunea Europeană”.

„Muncă, certitudine, împlinire”

Printre felicitări şi întâlniri bilaterale, Filat, Lupu şi Hadârcă s-au întâlnit, aproape imediat după semnarea actelor, cu cei aproximativ 30 de jurnalişti din ţară, acreditaţi la Summitul Parteneriatului Estic.

„Au răsunat mesaje foarte încurajatoare care au mai răsunat, dar odată cu parafarea Acordului de Asociere, inspiră mult mai multă încredere în viitorul european al ţării noastre. Vom continua să muncim”, a promis liderul PD, Marian Lupu.

„R. Moldova a avut o prezenţă remarcabilă şi a răsunat ca un laitmotiv în discursul tuturor liderilor europeni. Pe lângă R. Moldova, a răsunat des şi Georgia, şi asta nu poate să nu ne dea un sentiment de certitudine, de corectitudine şi de susţinere în parcursul nostru european”, a precizat liderul reformatorilor, Ion Hadârcă.

„Am simţit un sentiment puternic de împlinire. Este o etapă importantă, pe care am parcurs-o noi cu toţii. Vreau să felicit toţi cetăţenii R. Moldova cu această frumoasă şi importantă realizare. Este cert că, începând cu ziua de astăzi, avem deschisă clar în faţa noastră perspectiva europeană. Urmează să muncim mai departe”, a reiterat şi liderul PLDM, Vlad Filat. La plecarea spre Vilnius, acesta a propus ca o stradă din Chişinău să poarte numele capitalei Lituaniei. De precizat că cei trei lideri au evitat elegant să vorbească despre presiunile Rusiei la adresa R. Moldova, premergătoare momentului semnării Acordului.

„Simţul datoriei făcute doar pe jumătate”

A urmat o conferinţă de presă a premierului Leancă, în care acesta a făcut totalurile summitului.

„Succesele ţărilor ieşite din comunism şi care au devenit într-un timp-record membre ale familiei europene ne-au demonstrat că anume această cale este cea mai potrivită pentru un popor european care vrea să revină acasă, în sânul civilizaţiei occidentale. Aderarea la UE ca membru cu drepturi depline este un vis măreţ ce ne uneşte pe toţi şi care – odată cu parafarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb, dar şi cu anularea vizelor pentru moldoveni într-o perspectivă destul de apropiată – prinde tot mai mult contur. Sunt convins că doriţi să mă întrebaţi: „Dar cum se va schimba viaţa noastră începând de mâine”? Mi-aş dori să vă pot spune că se va schimba în bine imediat, însă, după cum cunoaşteţi foarte bine, miracole nu există. Suntem antrenaţi într-un proces anevoios, dar absolut necesar, prin care urmărim să reclădim din temelie modul în care este construită societatea noastră. Vreau să vă mărturisesc că trăiesc cu simţul datoriei făcute doar pe jumătate, deoarece responsabilitatea faţă de dumneavoastră, dar şi faţă de prietenii noştri din UE, este mai mare ca niciodată. Acum, trebuie să dăm dovezi la lume că maturitatea şi voinţa sunt realităţi palpabile şi că ele vor fi puse în serviciul visului nostru mare – cel de integrare politică şi economica în UE”.

Apoi, drumul spre casă. În avion, Iurie Leancă a vorbit şi a ciocnit un pahar de şampanie cu toţi cei prezenţi la eveniment. În aeroport, prim-ministrul, împreună cu liderii coaliţiei de guvernare, secondaţi de miniştrii Lazăr şi Gherman, au susţinut un briefing de presă în care au vorbit despre istoricul zilei de 29 noiembrie 2013. Seara târziu, în PMAN s-a sărbătorit evenimentul. În toată această perioadă, la Chişinău, comuniştii au protestat împotriva parafării Acordului.

Acord public şi obligaţiile Moldovei

Luni, 2 decembrie, Acordul de Asociere dintre R. Moldova şi UE a fost făcut public. Ambele părţi semnatare şi-au exprimat dorinţa de a semna acest Acord cât mai devreme posibil, în cursul anului viitor. Se vorbeşte că acesta va fi semnat, cel târziu, toamna viitoare, când expiră mandatul Parlamentului European, dar şi al Legislativului de la Chişinău. După semnare, urmează ratificarea acestuia de către Parlamentul R. Moldova, iar mai apoi, de către parlamentul fiecărei ţări membre a UE. Acordul are 972 de pagini, este în limba engleză şi stabileşte un nou cadru juridic pentru cooperarea R. Moldova cu UE.

Astfel, în termeni exacţi, ţara noastră urmează să aducă legislaţia naţională în conformitate cu cea europeană. Totodată, R. Moldova va trebui să-şi deschidă piaţa pentru produsele ţărilor din UE, la fel cum ţările membre UE vor face cu produsele noastre care corespund standardelor europene. Acordul prevede o cooperare strânsă în domeniul justiţiei, domeniu în care ţara noastră urmează să întreprindă mai multe reforme. Totodată, autorităţile vor fi verificate şi vor întocmi regulat rapoarte despre folosirea fondurilor europene.