Profilul unui băştinaş din Moldova stabilit în Estonia — un intelectual venit în căutarea unui loc de muncă

299-guzun1Interviu cu Victor Guzun, Ambasador al R. Moldova în Estonia

— Dle Ambasador, cum a fost revenirea dvs. în Estonia?

— În 2006, veneam la studii la Şcoala Diplomatică Estoniană via Goteborg, Suedia. Participasem la o conferinţă internaţională, în perioada alegerilor parlamentare. În 2010 am participat, în acelaşi oraş, la aceeaşi conferinţă, cu ocazia altui scrutin, după care am preluat funcţia de Ambasador în Estonia. Am revenit într-un oraş în care aveam prieteni, ştiam multă lume bună, mai toate străzile, obiceiurile şi tradiţiile poporului, timpul, cu care eram demult acomodat, ceea ce mi-a permis să mă încadrez, în doar câteva ore, plenar în activităţile Ambasadei.

— Ce conţineau bagajele dvs.? Ce aţi luat, în primul rând la Tallinn?

— Limita drastică a greutăţii bagajelor impusă de compania aeriană care operează zborul spre Tallinn via Riga nu mi-a permis luxul de a lua foarte multe lucruri cu mine. Cele 2 valize conţineau, exclusiv, obiecte de uz personal: haine, încălţăminte, un laptop, un IPad, o carte de geopolitică a unui autor rus, citită pe jumătate, ceasuri, accesorii şi o mapă cu documente  personale şi cele necesare acreditării. Între timp, cineva mi-a adus chitara de la Chişinău.  Riscând a părea patetic, am luat cu mine, în primul rând, dorinţa de a mă dedica acestei responsabile misiuni.

— Câţi originari din R. Moldova locuiesc în această ţară?

— Standardele europene în materie de protecţie a datelor personale nu ne permit cunoaşterea exactă a numărului cetăţenilor originari din R. Moldova care locuiesc în Estonia, mulţi dintre ei fiind naturalizaţi sau autodefinindu-se altfel decât cetăţeni moldoveni. Cifrele variază între 1200 şi 1800 de persoane. Comunitatea moldovenilor din Estonia are în evidenţa sa circa 100 de membri înregistraţi, cu precădere din Tallinn, iar numărul lor este în creştere continuă. În acest context, am demarat procesul de constituire a comunităţilor băştinaşilor noştri în oraşele Tartu, Pärnu, Haapsalu, Kehra şi în regiunea Ida/Virumaa, populată preponderent de etnici ruşi. Sperăm că şi activităţile pe care le programăm pentru următoarea perioadă vor atrage cât mai mulţi membri noi în comunitatea noastră.

— Ce activităţi au aceştia?

— Ca şi în orice societate, preocupările moldovenilor din Estonia sunt diverse. Totuşi, după mine, profilul mediu al unui băştinaş din Moldova care locuieşte în Estonia este un intelectual, venit în Estonia în anii ’80 în căutarea unui loc de muncă mai bun. Există o comunitate distinsă de artişti plastici, bibliofili, profesori etc.

— Până unde, totuşi, au ajuns balticii între timp? De la destrămarea URSS-ului încoace?

— Dezvoltarea Estoniei trebuie privită prin prisma evenimentelor dramatice prin care a trecut şi a modului miraculos de păstrare a identităţii lor naţionale. Estonienii au ştiut cum să se organizeze astfel, încât limba, cultura, literatura, istoria, vestigiile arhitecturale, elita intelectuală şi culturală să fie afectate minimal în perioada sovietică, pe care o numesc perioada de ocupaţie.

Estonia, de la o republică unională care nu se deosebea în mod esenţial de alte componente ale imperiului sovietic, a ajuns, după restaurarea independenţei, la 20 august 1991, un stat cu o democraţie funcţională avansată. Din 2004, este membru al UE, membru NATO, membru al  zonei Schengen, membru al zonei euro de la 1 ianuarie 2011. Produsul naţional brut pe cap de locuitor constituie circa 18000 USD. Estonia este recunoscută drept lider european privind implementarea soluţiilor electronice (Guvernul electronic) şi accesul populaţiei la aceste soluţii. Centrul de excelenţă NATO în materie de contracarare a crimelor cibernetice este format la Tallinn. Estonia a reuşit să se poziţioneze pe arena mondială drept un stat credibil, iar unitatea poporului, în viziunea mea, este mai puternică ca oricând.

— De ce exemplul balticilor de accedere în UE este unul doar teoretic pentru noi?

— Nu aş împărţi această opinie, cu condiţia ca R. Moldova să continue eforturile de apropiere graduală de UE cu aceeaşi viteză, prin negocierea cât mai rapidă a unei foi de parcurs pentru asocierea la Comunitate şi prin îndeplinirea exemplară a tuturor capitolelor negociate şi a termenelor stabilite, o sarcină deloc uşoară. În  plus, este necesară o coeziune şi mai mare a factorilor de decizie pentru îndeplinirea obiectivelor, unele dintre ele fiind extrem de complexe. Totuşi, după mine, cea mai importantă lecţie care trebuie învăţată de la estonieni este lecţia coeziunii tuturor actorilor din societate pentru atingerea unor scopuri majore. În perioada pre-aderării, integrarea europeană a Estoniei a devenit cap de afiş în agenda zilnică a politicienilor, dar şi a majorităţii populaţiei, a instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, sindicatelor, elitei intelectuale, agenţilor economici etc. Estonienii au înţeles că integrarea începe de la propria persoană, prin schimbarea atitudinii faţă de tot ce te înconjoară, iar democraţia, respectul faţă de lege şi proprietate, spiritul antreprenorial şi responsabilitatea civică sunt, mai întâi de toate, virtuţi personale şi apoi naţionale.

— Cum arată viaţa de zi cu zi a unui estonian de rând?

— Un estonian este, în primul rând, bine organizat. El cunoaşte în detaliu planul său de activitate anual, lunar, săptămânal, zilnic. În majoritatea cazurilor, indiferent de profil sau ocupaţie, înainte de a confirma o întrevedere, va consulta agenda, fără a lua decizii pripite. Estonia oferă posibilităţi celor care iubesc să muncească şi să câştige. De exemplu, vecinii mei, prosperi oameni de afaceri, pleacă la serviciu la 6.30, în fiecare dimineaţă, şi revin după 20.00. Estonienii sunt eficienţi în ceea ce produc sau prestează şi vor învăţa ceva nou ori de câte ori va fi necesar, pentru a trece la o altă treaptă. Sunt pasionaţi de sport. În orice moment al zilei, poţi vedea zeci de oameni care aleargă, fac schi pe rotile etc. În zilele de odihnă, multiplele zone special amenajate sunt arhipline. Estonienii iubesc legea şi ordinea, în toate ipostazele. Viteza excesivă, parcările neautorizate, dezordinea publică sunt excepţii care sunt sancţionate imediat.

— Ce salarii au profesorii? Medicii?

— Conform datelor biroului estonian de statistică, în semestrul doi al anului 2010, salariul mediu pe economie a fost de 12869 de coroane, sau 822 de euro. Salariul mediu plătit pentru o oră este de 76 de coroane (aproape 5 euro). În domeniul educaţiei, salariul mediu este de 13600 de coroane (875 de euro), iar al angajaţilor din sfera sănătăţii – de 13000 (circa 830 de euro). Evident, salariul personalului înalt calificat şi de conducere din instituţiile educaţionale şi medicale este exponenţial mai mare.

— Sunteţi şi pedagog. Aţi vizitat vreo şcoală estoniană?

— Am vizitat mai multe şcoli şi chiar o instituţie preşcolară de învăţământ, pentru a vedea care sunt diferenţele de abordare în procesul educaţional, priorităţile programului şcolar. În cadrul vizitei la Şcoala Diplomatică Estoniană am stabilit direcţiile de cooperare cu R. Moldova, în mod special, participarea R. Moldova la activităţile centrului de excelenţă pentru Parteneriatul Estic, care va fi format în cadrul acestei unităţi. La 4 noiembrie, voi vizita Colegiul European al Universităţii din Tartu, unde voi avea o prelegere publică în faţa studenţilor şi profesorilor acestei instituţii pe tema priorităţilor politicii externe, eforturilor şi succeselor R. Moldova în implementarea dezideratului de integrare europeană. În aceeaşi zi, voi vizita Colegiul de Apărare Baltic (Baltic Defence College), unde vom încerca dinamizarea relaţiilor de cooperare cu instituţiile subordonate Ministerului Apărării al R. Moldova.

— Ce diferenţe există între instituţiile de învăţământ de acolo şi cele din R. Moldova?

— Diferenţa este de coerenţa procesului educaţional preşcolar – preuniversitar -universitar – postuniversitar şi angajarea în câmpul muncii. Fiecare etapă a procesului este o treaptă logică de pregătire a specialiştilor pentru economia naţională. Mă refer aici la trecerea de la sistemul bazat pe acumularea de cunoştinţe teoretice la cel bazat pe practică, la orientarea spre ramurile reale ale economiei, în special în domeniul înaltelor tehnologii şi al prestării serviciilor. Aş menţiona aparte legislaţia lingvistică. De exemplu, nu există facultăţi cu predare în limba rusă, chiar dacă există o minoritate rusă de circa 26%. Astfel este încurajată învăţarea limbii estoniene de către cei care îşi doresc calificări înalte şi, respectiv, salarii mai mari.

— Cum a schimbat viaţa estonienilor calitatea de membru al UE a acestei ţări?

— Aderarea la UE a adus Estoniei multiple beneficii în toate aspectele vieţii estonienilor. Normele europene şi îndeplinirea lor de către Estonia garantează cetăţenilor siguranţa funcţionalităţii statului de drept, cum ar fi accesul la o justiţie independentă, libertatea cuvântului, asocierilor, întrunirilor şi a cultelor, economie liberă şi corectă, separarea clară a puterilor în stat. Nu mai puţin importante sunt şi eliminarea barierelor socioeconomice, accesul la o economie de piaţă funcţională, politica anti-monopol, liberalizarea comerţului extern, funcţionalitatea sistemului bancar, politica anti-inflaţionistă, politica de protecţie a proprietăţii de stat, politica socială şi protecţia oportunităţilor egale. Garantarea acestor drepturi s-a fructificat în multiple investiţii masive în mai toate sectoarele economiei, în special din partea Suediei, Finlandei, Germaniei, Marii Britanii, Danemarcei etc., ceea ce a rezolvat în scurt timp problema insuficienţei locurilor de muncă bine plătite şi, în consecinţă, a favorizat creşterea continuă a nivelului de viaţă al estonienilor. Accesul la fondurile de coeziune ale UE şi capacitatea de absorbţie a acestor fonduri de către Estonia a permis investiţii masive în infrastructura drumurilor, căilor ferate, în aeroporturi, porturi, zone protejate, turism, proiecte culturale de anvergură, în sistemele energetice, ceea ce a atras după sine noi locuri de muncă şi necesitatea dezvoltării unei infrastructuri conexe. În cele din urmă, toate aceste schimbări de atitudine şi viziune au rezultate vizibile şi tangibile pentru cetăţenii estonieni.

— Cum percep estonienii apropiata aderare a acestei ţări la zona euro?

— Diferit. Oficial, introducerea monedei unice este susţinută de 52% din populaţie, iar 39% sunt împotrivă. Urmare a unei campanii de informare despre scopul şi rolul aderării Estoniei la zona euro, introducerea monedei unice pare să nu deranjeze foarte mult estonienii. Totuşi, există temeri că aderarea va reduce din puterea de cumpărare a populaţiei, în mod special a păturilor social-vulnerabile. Este interesant de notat că populaţia de etnie rusă se simte mult mai ameninţată de acest transfer. Reţelele comerciale au început cu mult timp în urmă să afişeze preţuri în format dublu (coroane şi euro), iar faptul că unele magazine făceau rotunjiri aproximative alimenta şi mai mult aceste temeri. După intervenţia promptă a organelor de control, discrepanţele au fost lichidate şi acum populaţia pare pregătită pentru o nouă etapă. Guvernul a avut grijă să informeze populaţia despre avantajele trecerii la zona euro, inclusiv prin atragerea de noi investiţii în economie.

— Câţi angajaţi are ambasada? Cine sunt aceştia?

— Ambasada R. Moldova în Estonia, ca şi majoritatea misiunilor noastre diplomatice, are un număr mic de angajaţi, ceea ce face ca fiecare dintre noi să gestioneze un domeniu foarte complex şi variat. Misiunea are patru angajaţi, ambasadorul, consilierul Carolina Perebinos, care gestionează o semnificativă parte din activitatea de zi cu zi a ambasadei, dar şi tot dosarul consular, Grigore Ţurcan – administratorul şi şoferul misiunii, care îndeplineşte multiple funcţii conexe, şi Angela Ţurcan, care ne ajută în activităţile protocolare şi problemele tehnice ale misiunii. În acest an, în premieră, am decis efectuarea stagierii la ambasadă a unui grup de 5 studenţi ai Şcolii Diplomatice Estoniene – funcţionari publici din R. Moldova. Stagiarii sunt implicaţi în activităţi culturale cu diaspora, în sectorul asociativ, în proiecte de tineret şi proiecte educaţionale şi în alte iniţiative neformale.

— Ce “moştenire” a lăsat la misiune predecesorul dvs.?

— Nu obişnuiesc să dau calificări foştilor colegi sau predecesori. Mă interesează, din acest punct de vedere, coerenţa activităţilor precedente de succes şi continuitatea iniţiativelor  lansate. Complexitatea activităţii permite îmbunătăţirea nelimitată a performanţelor unui ambasador.

— Ultima informaţie legată de colaborarea moldo-estoniană, mediatizată de presa de la Chişinău, a fost cea despre ajutorul acordat de Estonia pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din R. Moldova. Ce s-a mai întâmplat între timp?

— Ajutorul acordat de Estonia în lichidarea consecinţelor inundaţiilor prin intermediul proiectului Balt Flood Combat e doar o interfaţă a bunelor relaţii moldo-estoniene. Dosarul relaţiilor bilaterale este complex şi în continuă evoluţie. Cele mai elocvente exemple ar fi susţinerea continuă de către Estonia, ţară membră UE, a eforturilor de integrare a R. Moldova în UE, cooperarea în domeniul agricol, al tehnologiilor moderne şi soluţiilor de E-Guvernare, cooperarea între serviciile de grăniceri şi serviciile vamale din ambele state, susţinerea reciprocă în organismele internaţionale, şcolarizarea în instituţiile educaţionale estoniene, dinamizarea recentă a acordurilor dintre organizaţiile  neguvernamentale. Sunt semnate 21 de acorduri bilaterale, iar altele 7 sunt în proces de negociere. Asistăm la creşterea nivelului relaţiilor comerciale, culturale şi academice. Reformele de succes ale Estoniei sunt deseori preluate de R. Moldova drept bune practici în diverse domenii. În scopul mediatizării celor mai sonore evenimente, conlucrarea Ambasadei cu mass-media din Estonia şi R. Moldova trebuie să fie una mai robustă.

— Câte secţii de votare sunt deschise în Estonia? Cum votează, de obicei, cetăţenii R. Moldova din această ţară?

— În Estonia va fi deschisă o singură secţie de votare, în incinta Ambasadei. Misiunea noastră este de a crea condiţii optime pentru toţi acei care doresc să-şi exercite dreptul la vot, liber şi nestingherit, de a asigura legalitatea procesului electoral şi de a mediatiza pe larg informaţia privind alegerile, locul şi orele în care electoratul poate vota. De obicei, numărul votanţilor este mic. Ne propunem, prin mediatizarea evenimentului în mass-media locale, să majorăm de această dată numărul lor.

— Dacă AMN, formaţiune al cărei vicepreşedinte aţi fost, nu va trece pragul electoral de această dată, ce veţi face cu ataşamentele dvs. politice?

— Un Ambasador este prin definiţie apolitic. Reprezint aici R. Moldova şi interesele întregului popor.

— Care e cea mai importantă misiune a Ambasadei R. Moldova la Tallinn?

— Toate misiunile Ambasadei sunt importante. Dacă e să le descriu aleatoriu, acestea ar fi: grija pentru cetăţenii R. Moldova aflaţi în Estonia, sporirea relaţiilor economice şi a schimburilor comerciale dintre cele două ţări, crearea unei imagini pozitive a R. Moldova în Estonia, asigurarea funcţionalităţii secţiei consulare, susţinerea de către Estonia a demersurilor de integrare a R. Moldova în UE, asigurarea cooperării între instituţiile statelor  noastre, preluarea bunelor practici estoniene, schimburile culturale, educaţionale, de tineret etc.

— De ce fug tinerii din R. Moldova?

— Este firesc ca tinerii, în căutarea unor oportunităţi mai bune (sociale, financiare, în materie de siguranţă personală, familială şi de grup), să caute soluţii, inclusiv în alte state. Este un proces care nu poate fi oprit forţat, ci prin acţiuni coerente şi eficiente de depăşire a deficienţelor menţionate mai sus şi prin credibilizarea procesului decizional din R. Moldova.

— În ce relaţii sunteţi cu foştii dvs. elevi?

— Sunt mândru de perioada în care am fost profesor şi director adjunct la Liceul român-francez “Gheorghe Asachi”, iar ulterior, lector la Institutul Internaţional de Management, precum şi de foştii mei elevi şi studenţi. Majoritatea au devenit adevăraţi profesionişti în domeniul lor. Bunăoară, am întâlnit în fiecare minister foşti elevi (doar la MAEIE sunt opt). Foarte mulţi sunt exemple notorii de demnitate umană, de corectitudine şi sunt sigur că, cu o asemenea generaţie de tineri, lucrurile în Moldova se vor schimba spre bine într-o manieră ireversibilă. Am rămas în relaţii foarte bune, iar mulţi dintre ei îmi sunt deja prieteni sau buni amici. Ca fapt divers, am peste 400 de prieteni virtuali din numărul foştilor elevi în profilul meu de pe Facebook.

— Ce fac elevii care s-au opus “moldovenizării” Liceului “Gh. Asachi”, aruncând de pe panou titulatura “moldo-francez”?

— Nu cunosc exact ocupaţia de moment a foştilor mei elevi Vitalie Zgarbur, Sergiu Stârcea şi Andrei Dumitriu. Tudor Cojocaru  este consultant în una dintre comisiile parlamentului. Am însă siguranţa că, oriunde ar fi, sunt exemple demne de urmat.

— De ce tinerii acced atât de greu la guvernare?

— E o problemă cu două sensuri, în care ambele părţi au partea lor de nereuşită. Pe de o parte, mulţi tineri încă au complexul “fratelui mai mare” şi nu  încearcă să schimbe ceva, sau îşi doresc să ajungă la guvernare evitând trepte importante în materie de pregătire pentru asemenea schimbare. A fi doar tânăr este o virtute insuficientă pentru a guverna. Pe de altă parte, “seniorii”, uneori, din cauza aceleiaşi memorii istorice, percep tinerii drept nepregătiţi pentru actul guvernării sau invocă motivul “au întreaga viaţă înainte” atunci când vorbesc de promovarea tinerilor. Adevărul este la mijloc, iar ultimele evenimente în materie de promovare a tinerilor la actul guvernării în R. Moldova mă fac optimist.

— Mai cântaţi? Ce şi cui?

— Bună întrebare! Muzica este ceva ce nu mi-a lipsit niciodată. În anii studenţiei, am format un grup rock, apoi o formaţie instrumentală. Ulterior am cântat muzică folk, ceea ce fac şi acum. Şeicaru, Bertzi, Alifantis, Gheorghiu, Pasărea Colibri, Socaciu, Andrieş, Cnejevici… Cânt pentru oameni buni, cu suflet mare, care iubesc viaţa şi împart aceleaşi valori. Mai nou, voi organiza un recital de colinde de Crăciun.
P.S. Promit un recital echipei Ziarului de Gardă cu prima ocazie.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aneta Grosu



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

10 comentarii

  1. Tatiana

    Felicitări pentru Victor Guzun! Îl cunosc de prin 1998-1999. La sigur va face lucruri frumoase în Estonia! Mult succes şi realizări care să fie apreciate de cine, când şi cum trebuie!!!

  2. Kalevala

    Un deputat rusofon de la Tallinn declarase
    ca ceea de ce este icantat in Estonia este STATUL DE DREPT, creat dupa 1989.Deci asta este marea performanta a acestui popor-minune de la Nord.
    O intrebare:
    De ce politicienni moldoveni n’au colaborat destul cu politicianul estonian Mart Laar, care facuse o vizita la Chisinau in august 2010 ? Care fusese scopul vizitei lui ?
    De ce in presa de la Chisinau nu s-a scris NIMIC despre aceasta vizita ? Caci el venise sa ne ajute, Nu ? El a mai fost si in Gruzia mai inainte.
    Daca am fi mai destepti, am profita de bunatatea si inteligenta Estoniei/ care vrea sa ne ajute/ ca sa scapam de marasmul ruso-comunist de la noi.
    Caci o intrebare simpla pt. ei este:
    De ce nu va uniti cu Romania,
    tara membra Nato si UE ?
    Ce asteptati timp de 20 ani ?

  3. Kalevipoeg

    Recent activities:
    MART LAAR from ESTONIA:
    Laar has been involved in assisting and counseling other democratic activists and reformers in the region and beyond, including in Yugoslavia (before 2000), Moldova, Ukraine (before 2004), Mexico (after its own transition in 2000) and Cuba (the Miami-Dade city council in Florida enacted a “Mart Laar Day” in 2003). Together with Václav Havel, Filip Dimitrov, Árpád Göncz, Petr Pithart, Vytautas Landsbergis, Patricio Aylwin and other transition leaders, he participates in the International Committee for Democracy in Cuba.
    Laar is a member of the International Council of the New York-based Human Rights Foundation.
    In 2003, Laar received the Wharton Infosys Business Transformation Award for his contributions to the development of the electronic systems in Estonia.
    After the Rose Revolution in Georgia, Laar became advisor to President Saakashvili and assisted his government in carrying out radical liberal reforms.
    In September 2006, Laar announced that he will come out of political retirement to run for the candidacy for Prime Minister of the new Union of Pro Patria and Res Publica party.
    In January 2007, it was announced that Mart Laar would become a Mont Pelerin Society member.
    On 26 May 2007 he was elected a Chairman of the Union of Pro Patria and Res Publica.

  4. paintbrush

    Ambasade, consulate. Cata ipocrizie. timp si bani irositi in van. Ambasador al SRL R.Moldova intr-un stat care a fost si el victima aceluiasi tratat germano-sovietic. In care era vizata ROMANIA si nu srl-R.Moldova. Aceasta provincie romaneasca nu poate avea ambasade. Normal,Estonia nu ar trebui sa recunoasca aceasta RM. Recunoscand acest stat desenat de Stalin, au confirmat aplicarea Pactului Hitler-Stalin in zilele noastre.

  5. AVRAAM

    paintbrush,IOSIF VISARIONOVICI GIUGASVILI,zis Stalin,a preluat Rusia cu batca si alasat-o ca cel mai mare IMPERIU cu arma nucleara.Toata viata a imblat in ciubote,nu in pantofi!In uniforma fara epoleti,fara costm/cravata,feciorii lui au fost militari,nu oligarhi/ministri,feciorul lui a murit pe front,nu pe perine in Anglia ori cu banca si portofoliu de ministru!Ce stii tu mai paintbrush de Stalin?NIMIC!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  6. Jora de la Sauca

    Ai dreptate D-le. Avraam.xxxx astia mai tineri nu cunosc adevarata fata cu burboane a lui Stalin.Omul dumitale,pe linga votca ce o ingurghiuta zi de zi,a baut singele nevinovat al poppoarelor adunate cu japca in imperiu.Bunicul meu mi-a povestit una din nelegiuiurile acestui sacal,cum ar fi:Cind veneau tarnii rusi la Kremlin,intr-o sala mare Stalin statea pe un jilt iar sfetnicii lui ii intreba pe rind ;cine va da voua piinea cea de toate zilele!Dumnezeu, raspundea taranul.Pe locul unde statea ,se deschidea imediat un capac si acesta se ducea la cele vesnice.Altii raspundeau :”piinea cea de toate zilele ne-o daruiste Stalin”,pe moment din tavan se deschidea un capac si cadeau mai multe piini.Taranii ceilalti cind au vazut minunea ,au mers in tot imperiul sa povesteasca marea grozavie.Sa-ti fie rusine ,pui de bolsevic.

  7. taranca

    O intrebare cam interesanta- cum s-ar putea integra un pedagog de la tara din Basarabia intr-un stat din Tarile Baltice?20 de ani in liceu si 11 ani de jurnalizm la radio-specialitatea limba franceza.ar fi admisibil sa pot da lectii de franceza in aceste tari?Sau e ceva ireal?

  8. Zet

    P-u AVRAAM… Mai nostalgicule de Stalin, iti doresc din toata inima sa te porti si tu ca Stalin, in ciubote cu oghele, sa citesti doar din ce a scris el – scurta schita a istoriei PCUS, sa-ti odihnesti anii prin Gulagurile de ghiata, si sa mori tot ca dansul – otravit de discipoli… si apoi sa te inveleasca intr-o carpa rosie ca sangele, iar in loc de capatai sa ti se puna gloante otravite NKVD-iste. Ui-te atunci am sa te consider un adevarat STALINIST.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *