Profesia de poliţist e mai respectată decât cea de politician

Interviu cu Paivi Rasanen, ministra de Interne din Finlanda

— Există similarităţi între poliţia din R. Moldova şi cea din Finlanda?

— Da, există mai multe similarităţi. În ambele state am avut reforme recente, şi modul de organizare a reformelor a avut la bază cam aceleaşi principii. Adică şi în Finlanda, şi în R. Moldova s-a încercat să fie redus numărul de administratori şi conducători ai sistemului de interne, pentru un management financiar mai bun. Dar, totodată, încercăm să asigurăm un număr suficient de poliţişti în teritoriu, pentru ca cetăţenii să se afle în siguranţă. Desigur că există şi diferenţe de scop între noi. De exemplu, am înţeles că sistemul de interne din Moldova încearcă să crească încrederea cetăţenilor în poliţie. În Finlanda încrederea cetăţenilor în poliţie este foarte înaltă.

— Din câte am înţeles, în Finlanda profesia de poliţist nu e cea mai bine plătită, dar e cea mai respectată, e adevărat?

— Da, poliţiştii în Finlanda sunt mult mai respectaţi decât exponenţii multor altor profesii, sunt chiar mai apreciaţi decât pompierii sau politicienii. Dar respectul cetăţenilor pentru poliţişti nu a venit, pur şi simplu, într-o zi, şi nu există căi simple de a menţine acest respect. Noi discutăm în permanenţă comportamentul poliţiştilor şi monitorizăm mereu încrederea cetăţenilor în poliţişti. De exemplu, recent în Finlanda a apărut un caz în care un şef din poliţie este suspectat de corupţie. Suntem foarte preocupaţi de acest caz. Discutăm foarte mult pe marginea lui şi suntem îngrijoraţi ca oamenii să nu-şi piardă încrederea în poliţie.

— Ce măsuri întreprindeţi, de fapt, atunci când descoperiţi că un poliţist ia mită?

— Acum un procuror independent investighează cazul. Atunci când un poliţist e suspectat de o crimă oarecare, procurorul care investighează acest caz trebuie să fie din alt district, să fie independent, ca să se excludă posibilitatea de a fi influenţat. Dacă se va demonstra că poliţistul este vinovat, el va fi pedepsit în baza legii. Îşi va pierde şi locul de muncă, desigur, dacă nu e vorba de o încălcare minoră, cum ar fi depăşirea vitezei.

— Cât de des aveţi cazuri de corupţie în rândul poliţiştilor?

— Este, de fapt, pentru prima dată când avem un asemenea caz. Din momentul venirii mele la minister, nu au existat alte cazuri de corupţie în rândul poliţiştilor. Cel puţin, nu îmi amintesc de astfel de cazuri.

— Cum angajaţi poliţiştii, cum îi selectaţi?

— Avem o Academie de Poliţie, o singură instituţie pentru pregătirea ofiţerilor de interne. Şi există o mulţime de tineri, fete şi băieţi, care solicită an de an să facă studii la această academie. Concursul la admitere este foarte mare, de aceea e simplu să fie selectaţi cei mai buni. Concursul e mare tocmai din considerentul că reputaţia poliţiştilor în Finlanda este foarte înaltă, şi mulţi tineri doresc să facă parte din această instituţie.
Programul de studii este special. Cred că poliţiştii din Finlanda au cel mai mare termen de studii de specialitate din Europa, 4 ani. De aceea se consideră că poliţiştii din Finlanda au o educaţie înaltă. Încrederea în organele de drept este asigurată de acţiunile lor corecte, care vin dintr-o pregătire profesională foarte bună. Este important ca poliţiştii să aibă şi o scară de valori pe care să le respecte la locul de muncă.

— Se întâmplă să aveţi mai mulţi solicitanţi de angajare decât puteţi oferi în cadrul Ministerului de Interne?

— Da, reuşim să angajăm doar 10% din solicitanţii de angajare. Îi selectăm doar pe cei mai buni. Este un mare avantaj, e o situaţie foarte bună la acest capitol şi sper să rămână la fel în continuare. Observăm un interes permanent din partea tinerilor de a se angaja la Interne. Şi vin nu doar persoane cu pregătire la Academia de Poliţie, ci şi persoane cu alte studii şi profesii, inclusiv medici sau avocaţi, care spun că doresc să muncească în calitate de poliţişti.

— Care sunt rezultatele vizitei Dvs. la Chişinău?

— A fost o vizită foarte interesantă. Situaţia din Moldova este importantă acum pentru noi, ca şi pentru alte state din Europa, mai ales după parafarea Acordului de Asociere de la Vilnius. Eu consider că acest acord şi Acordul de Liber Schimb sunt nişte documente extrem de importante, în primul rând pentru cetăţenii R. Moldova. Aceste acte implică noi posibilităţi de călătorie în zona UE, de aceea am discutat cu ministrul de Interne de la Chişinău, Dorin Recean, despre necesitatea pregătirii sistemului pentru procedurile ulterioare de liberalizare a vizelor. Am discutat despre sistemul de management al hotarelor, despre reforma din cadrul Departamentului Poliţiei de Frontieră. De asemenea, am discutat despre situaţia din cadrul Poliţiei, în general, şi din cadrul Inspectoratului General de Poliţie, în particular.

— Există voci oficiale în Europa care sunt împotriva extinderii posibilităţilor de călătorie liberă pentru cetăţenii statelor sărace. Finlanda ar accepta călătoria liberă a cetăţenilor R. Moldova?

— Eu am remarcat progresele vizibile ale R. Moldova în ceea ce priveşte reformarea sistemului de Interne şi a managementului frontierelor. Înainte de vizita mea la Chişinău, autorităţile noastre de management al frontierelor au vizitat Moldova de mai multe ori, văzând cum se desfăşoară proiectele. Trebuie să spun că în momentul de faţă sunt sigură că R. Moldova dezvoltă reformele necesare. Într-o perioadă de timp foarte scurtă au fost schimbate multe lucruri în activitatea poliţiei de frontieră. Consider că paşii întreprinşi şi implementarea ulterioară a reformelor fac absolut posibilă procedura de liberalizare a vizelor. Lucrurile au pornit din loc foarte rapid aici, într-o perioadă scurtă s-au făcut foarte multe, spun asta cu toată încrederea. Mai ales dacă compar progresele rapide ale Moldovei cu cele din alte state.

Şi cred că cetăţenii din R. Moldova merită să se bucure de aceste reforme şi de roadele ulterioare. Consider că standardele şi valorile europene vor ajunge tot mai aproape în viitorul imediat.

— Una dintre temele pe care le-aţi discutat la Chişinău ţine de traficul de fiinţe umane. Şi Moldova are o problemă reală în acest sens.

— Desigur că problema traficului de fiinţe umane în Moldova e mai complicată decât în Finlanda. De aceea am şi discutat această problemă. Traficul de fiinţe umane este o crimă internaţională, iar în asemenea cazuri cooperarea între state este extrem de importantă. Totuşi, cred că şi noi avem ce învăţa de la R. Moldova în acest context. Moldova are o legislaţie bună, care conţine prevederi şi despre garantarea drepturilor victimelor, astfel acestea ar putea beneficia de servicii sociale legale si adecvate. De asemenea, legislaţia cu privire la migranţi şi serviciile pentru solicitanţii de azil din Moldova par a fi bine organizate.

— În R. Moldova abia de câţiva ani femeile sunt admise la studii şi la muncă în calitate de ofiţeri de poliţie, dar încă nu am avut o femeie la conducerea unor ministere de forţă. În Finlanda aţi avut anterior o femeie în fotoliul de ministră de Interne, acum această poziţie o deţineţi Dvs. Este vreo diferenţă între poliţia condusă de femei şi poliţia condusă de bărbaţi?

— În Finlanda avem aproximativ acelaşi număr de bărbaţi şi femei la Academia de Poliţie, dar şi în cadrul Ministerului de Interne. Eu, fiind medic de profesie, poate că mi-aş fi dorit să conduc o structură legată de acest domeniu. În fond, nu am ales, ci am fost numită în fruntea acestui minister. În Guvernul de la Helsinki sunt reprezentanţi ai 6 partide, eu sunt singura reprezentantă a Partidului Creştin-Democrat. Atunci când au fost distribuite funcţiile în Guvern, am fost înştiinţată că voi deţine funcţia de ministră de Interne. Prim-ministrul mi-a spus asta şi eu am acceptat.

Acum recunosc că e o muncă foarte interesantă. E o oportunitate enormă să cunosc şi să contribui la dezvoltarea poliţiei din Finlanda. Iar faptul că sunt femeie nu e nici impediment, nici avantaj, egalitatea este strict respectată în Finlanda.

— Sunteţi mamă a 5 copii, sunteţi de mulţi ani foarte activă în politică, dar şi în structurile guvernamentale. E posibil să combinaţi maternitatea cu poziţiile de top în politică?

— Am de curând şi doi nepoţi, deci sunt de două ori bunică. Nu este cel mai complicat să aduci pe lume 5 copii, să-i creşti şi să-i educi, având şi poziţii importante la locul de muncă. Dar creşterea copiilor şi munca pot fi îmbinate doar dacă în ţară există politici bune pentru susţinerea familiilor, printre care şi un sistem bun de instituţii de îngrijire şi educaţie a copiilor de la cele mai timpurii vârste. În cazul meu şi soţul a contribuit la succesele mele în muncă, căci el a fost un partener egal în îngrijirea şi creşterea copiilor. Şi asta este foarte important. Totodată, chiar dacă am muncit, am urmărit mereu împreună situaţia copiilor, căci în familiile în care părinţii sunt prea ocupaţi cu munca, copiii pot avea sentimentul că sunt neglijaţi. E important ca şi părinţii, şi copiii să se simtă bine, cei mici să nu se simtă abandonaţi, iar cei mari să nu simtă o vină că ar neglija copiii în favoarea locului de muncă.

Legislaţia şi sistemul sunt doar o parte a reuşitei. Aceste lucruri sunt foarte importante, ele fac parte din cultura familiilor şi a societăţii. La noi, în Finlanda, atât bărbaţii, cât şi femeile au o participare egal de activă în viaţa societăţii, în orice sferă.

— În aceste zile în Ucraina au loc proteste de sute de mii de oameni. Poliţia nu a jucat tocmai un rol pozitiv în cadrul acestor proteste, participând la acţiuni agresive de reprimare a protestatarilor. Cum procedează poliţia finlandeză în asemenea cazuri?

— Reprimarea protestatarilor de către poliţie este o problemă foarte sensibilă. Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina ne-a îngrijorat pe toţi. În Finlanda, noi credem că una dintre sarcinile primordiale ale poliţiei este să asigure libertatea de expresie, de opinie, drepturile politice ale cetăţenilor. Astfel, sarcina principală a poliţiştilor, atunci când avem proteste stradale, este să asigure dreptul protestatarilor de a-şi exprima opiniile, ideile, cerinţele. Dar în acelaşi timp, să nu accepte niciun fel de acte de violenţă fie din partea protestatarilor sau a altor grupuri, fie din rândul poliţiştilor.

Succesul poliţiştilor în Finlanda rezidă în calmul lor. Poliţiştii în ţara noastră folosesc mai mult vorbirea şi explicaţiile decât armele de orice fel.
Desigur că au în dotare arme, dar nu le folosesc decât în situaţii absolut extreme. În fiecare zi ei folosesc cuvântul şi stăpânirea de sine, asta e forţa de care fac uz pentru a calma spiritele, dacă se întâmplă proteste, altercaţii sau conflicte.

— Care este, în opinia Dvs., portretul unui poliţist ideal?

— Poliţistul ideal? Unul dintre ei m-a însoţit în timpul acestei vizite în Moldova. Şi avem mulţi dintre aceştia. Un poliţist ideal este educat, are studii bune, are un sistem de valori, este onest, politicos, respectă oamenii, şi îi consideră pe toţi oamenii egali. Şi desigur are abilităţi de poliţist – ştie să facă faţă situaţiilor de risc fără să facă uz neapărat de armele pe care le are în dotare.

Cu câţiva ani în urmă, am dat start unei tradiţii prin care cei care absolvesc şcoala de poliţie depun un jurământ special, iar ceea ce jură urmează să fie respectat. Ceremonia în cadrul căreia se depune jurământul este impresionantă. Şi eu asist în fiecare an la această ceremonie.

— Vă mulţumim.

Pentru confromitate, Alina Radu