Interviu: „Poţi prosti o parte din ţară tot timpul, dar toată ţara, tot timpul, e imposibil”

Interviu cu deputatul Iurie Ţap, membru al Comisiei parlamentare administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice

În cei 26 de ani de independenţă a statului R. Moldova, controlul parlamentar a fost unul superficial

— Legislativul e în pragul unei noi sesiuni. Care sunt obiectivele cele mai importante pentru sesiunea care va începe?

— Majoritatea parlamentară îşi are agenda sa. Personal, aş putea să vorbesc despre agenda fracţiunii noastre. Din cele 15 proiecte, vreo 5-6 au fost acceptate, pe când celelalte, adică majoritatea, au fost respinse. În actuala sesiune, vom pune accentul pe controlul parlamentar, în mare parte, controlul asupra Executivului, fiindcă atunci când se adoptă legile, efectele acestor legi ar trebui să fie vizibile.

Conform regulamentului Parlamentului, o dată pe sesiune, Guvernul trebuie să fie audiat de Parlament. Am insistat, în sesiunile de primăvară şi toamnă ale anului 2016, însă de fiecare dată intenţiile noastre au fost blocate. Acum vom încerca să audiem raportul anual al Guvernului, aşa precum prevede regulamentul. Înţelegem că opoziţia adesea critică dur, dar fără a conlucra cu opoziţia, majoritatea parlamentară riscă să eşueze în realizarea strategiilor sale. Iată de ce, vom încerca să aducem Cabinetul de Miniştri în Parlament, pentru că avem multe de discutat. Dacă vorbim de dezvoltarea regională, viziunea este una foarte proastă, chiar dacă a fost aprobată strategia de dezvoltare regională pe anii 2016-2020. Aceasta nu va avea niciun efect, ca şi cea precedentă, de altfel. Sau, reforma administraţiei publice, care este fundamentul tuturor reformelor. Dacă ai un sistem prost al administraţiei, de unde să aştepţi reforme în sănătate, în medicină etc.? Vom încerca să plasăm aceste subiecte pe agenda discuţiei noastre cu Guvernul.

Iurie Ţap are 62 de ani, s-a născut în satul Nimereuca, raionul Soroca.
 În anii 1973—1978 a studiat şi a absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea de Stat din Moldova. În anii 1978-1982, este profesor de istorie la Şcoala nr. 2, or. Floreşti.
 În 1985—1987, este director al şcolii medii moldo-ruse, or. Floreşti.
 Din 1987 până în 1991 – şef de secţie, Comitetul raional Floreşti al PCM.
 În 1991—1999 – vicepreşedinte în Comitetul executiv raional Floreşti.
 Deţine două mandate consecutive, în 2003 şi în 2007, de primar al oraşului Floreşti.
 Din 5 aprilie 2009, este deputat în Parlamentul R. Moldova, membru al fracţiunii PLDM.
 La 10 septembrie 2009, este ales vicepreşedinte al Parlamentului.
 În prezent este vicepreşedinte al fracţiunii parlamentare a PLDM, vicepreşedinte al Comisiei parlamentare permanente “Administraţie publică şi dezvoltare regională” şi preşedinte al Comisiei parlamentare speciale “Pentru modificarea şi completarea cadrului legislativ privind procesul de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale”.

— Ar putea fi vorba, în timpul apropiat, de o eventuală schimbare a premierului? Opoziţia parlamentară ar insista sau nu asupra acestui subiect?

Nu contează cine e prim-ministru, contează ce face el şi ce face întreg Guvernul. Din acest motiv, nu cred că în prezent ar trebui să insistăm pe schimbarea prim-ministrului. Mai degrabă trebuie să insistăm pe promovarea acelor reforme despre care s-a vorbit atât de mult şi pe care ei şi le-au asumat faţă de partenerii de dezvoltare, faţă de ţară, faţă de majoritatea parlamentară.

La subiectul furtului din sectorul bancar, se vorbeşte despre creditele neperformante, dar, deocamdată, nu există o claritate sau un final în ce priveşte acel furt enorm, când, în doar câteva zile, au fost sustrase 750 milioane USD din rezerva valutară a statului, fiind direcţionaţi către firme off-shore. E un subiect extrem de important, la care vom insista să revenim în sesiunea curentă.

Un alt subiect important este cel numit liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, care, din punctul nostru de vedere, este o tentativă de legalizare a miliardului furat din sectorul bancar. Sunt multe subiecte pe care trebuie să le readucem în discuţiile publice, pentru că cel mai mare pericol este manipularea societăţii. În cazul în care nu spunem adevărul, riscăm să eşuăm în toate proiectele pe care ni le-am propus. Parlamentul, alături de alte instituţii, trebuie să educe cetăţenii, să-i informeze corect, să-i ajute să înţeleagă ce se întâmplă, ca atunci când fac o alegere, la nivel local sau central, să o facă în cunoştinţă de cauză. Spre regretul nostru, acum, cetăţenii sunt deseori manipulaţi.

— Apropo, care e rolul coordonatorului în procesele politice din R. Moldova?

— Dat fiind că fac parte din opoziţia parlamentară, pot exprima aici doar cele văzute la suprafaţă. Dumnealui a declarat public că este cel care va coordona majoritatea parlamentară. Deci, deciziile care se iau în prezent de respectiva majoritate sunt în conformitate cu poziţia expusă de coordonator anterior.

— Aţi asistat la vreo şedinţă prezidată de coordonator?

— Nu am avut această ocazie, nefiind parte a majorităţii parlamentare.

— Cum credeţi, mai poate fi vorba de alegeri parlamentare anticipate? Cine îşi mai doreşte un astfel de scrutin?

— Nu cred că alegerile parlamentare anticipate, despre care s-a vorbit în repetate rânduri, ar mai fi posibile, ar mai fi logice. De fapt, timp de 5-6 luni, până şi după alegeri, nici nu se prea lucrează. Respectiv, dacă ar fi declanşate alegeri anticipate, un an s-ar pierde în vânt. Personal, cred că şi partenerii de dezvoltare nu vor accepta un scrutin anticipat acum. De altfel, potrivit sondajelor, alegerile anticipate s-ar solda cam cu aceleaşi rezultate ca şi cele prezidenţiale.

— Vă întrebăm în contextul în care şi actualul şef de stat pleda pentru anticipate…

— Chiar dacă eşti şef de stat, trebuie să analizezi lucrurile la modul real. Tind să cred că nu vor declanşa alegeri acum, în schimb, timp de doi ani, îşi vor face campanie electorală cu vârf şi îndesat, înţelegând că au mare nevoie de o majoritate în Legislativ. Totuşi, nu putem merge permanent în alegeri. Noi, cei care facem parte din opoziţie, trebuie să monitorizăm şi să criticăm guvernarea. Astfel îi putem ajuta pe cetăţeni să vadă cum stau lucrurile, pregătindu-i, într-un fel, ca, în calitate de alegători, să ia o decizie corectă. Trebuie să facem acest lucru cât mai activ, permanent, argumentat şi pe înţelesul fiecăruia. Acesta este rolul opoziţiei şi pentru asta avem nevoie de timp.

— Spuneţi-ne, în actualul Legislativ se discută sau nu şi alte probleme decât cele politice, de exemplu ecologia, starea copiilor părăsiţi de părinţi. Sunt şi altfel de subiecte, decât cele politice, care-i deranjează pe deputaţi?

— Sigur, se discută subiecte din toate domeniile. Problema, însă, nu este că ar lipsi discuţiile. Adevărata problemă a Legislativului de la noi constă în transpunerea foarte proastă a legilor în viaţa de zi cu zi.

— Dar cine este vinovat că legile nu se respectă?

— În primul rând, legislatorii. De fapt, Parlamentul are două funcţii, prima este legiferarea, iar a doua – controlul parlamentar. Dacă legiferarea se mai face, calea-valea, atunci controlul parlamentar este la pământ. În cei 26 de ani de independenţă a statului R. Moldova, controlul parlamentar a fost unul superficial, pot spune chiar că a fost neglijat. Or, sub aspect legal, o dată la doi ani, fiecare lege trebuie revăzută, dat fiind că se schimbă condiţiile sociale, economice, politice şi legile trebuie actualizate în concordanţă cu aceste schimbări.

— Şi de ce deputaţii nu exercită controlul parlamentar?

— Cred că e vorba mai întâi de calitatea parlamentarilor, de calitatea guvernării, a celor care conduc, deoarece, ca şi în orice alt domeniu, trebuie să înveţi în permanenţă. Poate că cea mai gravă problemă a noastră e că cei care guvernează nu învaţă, nu mai însuşesc cunoştinţe noi.

— Dar de la cine ar putea învăţa?

— În primul rând, ar putea învăţa din cărţi, din experienţa altora. Dacă mergi undeva în străinătate, într-o delegaţie, ar trebui să ştii că, în primul rând, mergi să înveţi.

— Apropo, sume impresionante de bani se cheltuie din buget pentru deplasările deputaţilor. Cât de eficiente sunt acestea?

— De fapt, majoritatea deputaţilor practică turismul parlamentar.

— Dar ce aţi preluat dvs., personal, din vreo deplasare în calitate de parlamentar?

— Cât mă priveşte, nu am avut atât de multe deplasări, însă cele pe care le-am avut au fost în baza proiectelor în care sunt implicat. De exemplu, am avut o deplasare în Bavaria, fiindcă am conlucrat cu Fundaţia Hanns Seidel. Acolo, ne-am documentat despre cum funcţionează autonomia locală. Ulterior, noul sistem al finanţelor publice locale a fost impulsionat anume de cele văzute în acea vizită. Din fiecare deplasare poţi să înveţi multe, dacă doreşti. Când am fost în Germania, i-am inclus în delegaţie şi pe unii primari. Acolo, am încercat să stabilim legături de parteneriat cu localităţile germane. Putem învăţa multe din experienţa altor state, chiar şi din greşelile lor.

— Ce mesaj aţi transmite cetăţenilor, dacă aţi avea această posibilitate?

— Consider că mesajul de a fi generoşi ar trebui să fie permanent transmis către cetăţeni, astfel încât oamenii să devină mai buni. Fiind primar, cu mai mulţi ani în urmă, în 2004, am fost în SUA, cu o delegaţie. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult acolo a fost comportamentul oamenilor, degajarea pe care am observat-o în stradă, în familie, peste tot. Acel mesaj de bunătate, de bine m-a frapat. Mă mai gândesc şi acum la faptul că şi noi ar trebui să preluăm acest comportament.

— Ce ne împiedică să fim la fel de degajaţi, la fel de zâmbitori, la fel de generoşi?

— Din punctul meu de vedere, societatea noastră se află într-o criză spirituală profundă, de altfel, o criză despre care nu se prea vorbeşte. Preferăm să ne referim la criza politică, economică, financiară, care constituie probleme serioase, dar nu recunoaştem că la originea acestora e criza spirituală, lipsa de valori ce domină societatea. Trebuie să încercăm să ducem acest mesaj către societate. De exemplu, cât este de importantă problema ecologiei râului Nistru, ca sursă de apă potabilă. Cunoaştem că problema e extrem de serioasă, dar intervenim doar sporadic. Problema Nistrului se agravează în legătură cu faptul că ucrainenii urmează să construiască şase centrale, care ar putea reduce şi mai mult volumul apei acestui râu. Eu am crescut pe malul Nistrului, ştiu bine cum era acesta acum 50 de ani. Dacă nu vom interveni, în scurt timp, râul Nistru s-ar putea transforma într-o gârlă, aşa cum e râul Răut.

— În calitatea dvs. de preşedinte al Comisiei de anchetă privind concesionarea Aeroportului Chişinău, cum credeţi, mai pot interveni schimbări la acest capitol? Ce veţi face în actuala sesiune a legislativului?

— Vreau să amintesc aici că Raportul cu privire la evaluarea exercitării atribuţiilor autorităţilor statului în procesul de monitorizare a executării angajamentelor care derivă din contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea ÎS Aeroportul Internaţional Chişinău şi a terenului aferent acestora l-am remis Guvernului, Procuraturii Generale şi Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Evident, în sesiunea de primăvară vom reveni la aceste subiecte, vom solicita examinarea acestui studiu şi prezentarea poziţiei instituţiilor oficiale faţă de cele exprimate în raportul de alternativă. Chiar în prima şedinţă, sper să revenim la activitatea comisiei de monitorizare, care are un rol extrem de important, dar care nu şi-a făcut datoria. Acest fapt a fost constatat şi de instituţiile statului, cum ar fi CNA sau Ministerul Finanţelor. În baza cifrelor, aceste instituţii au demonstrat că lucrurile stau foarte prost.

— Ce conţin aceste constatări?

— Este vorba de perioada noiembrie 2013 – august 2015, când a avut loc prima investiţie, de 45 milioane de euro. Conform caietului de sarcini, trebuiau să fie realizate anumite obiective. În raportul de alternativă am demonstrat că aceste obiective nu au fost atinse. În vara anului 2015, Ministerul Finanţelor a efectuat o revizie şi a ajuns la următoarele concluzii: din suma de 945 milioane de lei, echivalentul a 46 milioane de euro, au fost efectuate lucrări în valoare de 207 milioane de lei. Diferenţa de peste 700 milioane de lei demonstrează că, de fapt, concesionarul nu şi-a făcut treaba. În consecinţă, revenim la comisia de monitorizare, care nu a controlat la timp, nu a intervenit şi am ajuns în această situaţie.

— Credeţi că mai poate fi recuperat aeroportul de către stat?

— Prin raportul de alternativă nu am insistat pe formula rezilierii contractului. De ce? Fiindcă sunt anumite reguli de joc, hotărârea a trecut de trei ori prin Executiv. Să nu uităm că mai este şi principiul bunei-credinţe… De altfel, grupul de lucru, creat de Guvern în mai 2015, în raportul care are parafa confidenţial, a recomandat guvernului să renegocieze contractul. Chiar dacă nu era cazul, odată ce s-a recurs la concesiune, aceasta trebuie să se facă în condiţiile legii. Adică, concesionarul să aibă capitalul statutar stabilit prin Hotărâre de Guvern în valoare de 30 de milioane de euro, care este şi o garanţie a investiţiilor. Pe de altă parte, să fie anulată taxa de modernizare, care, de altfel, a fost introdusă ilegal. Recent, un studiu realizat de IDIS Viitorul şi CBS-AXA arată că aproape jumătate dintre respondenţi susţin că Aeroportul Internaţional Chişinău trebuie să revină în gestiunea statului.

— Şi ce sume se adună din această taxă?

— Taxa de modernizare, de 9 euro, aplicată fiecărui pasager la plecare, este abuzivă şi lipsită de temei legal, deoarece a fost instituită ca sursă de finanţare pentru rambursarea împrumuturilor luate de ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău”, înainte de concesionare, de la BERD şi BEI. Odată cu rambursarea integrală a împrumutului, aplicarea în continuare a taxei este absolut nejustificată, constituind „un venit nemuncit” în beneficiul firmei concesionare. De altfel, din colectarea taxei de modernizare, compania care gestionează aeroportul va obţine, în cei 49 de ani, încasări de 784 milioane de euro, pe când volumul investiţiilor pe care s-a obligat să le facă este de doar 244 milioane de euro. Astfel, doar din taxa de modernizare, concesionarul ar urma să obţină un profit ce depăşeşte suma de 540 milioane de euro.

— În aceste condiţii, vorbim de investiţie sau de business?

— Întreg procesul de concesionare a avut loc cu abateri. Am mai spus că au fost comise mai multe nereguli, printre care selectarea companiilor „prin concurs închis”; includerea „taxei de modernizare” în calitate de sursă „ce va asigura rambursarea şi rentabilitatea investiţiilor prevăzute în contract” ; neincluderea unor specialişti „în economie, în jurisprudenţă şi în activitatea aeronautică” în componenţa Comisiei de concurs; depistarea conflictului de interese la unul din membrii Comisiei de concurs.

Pe de altă parte, de la semnarea contractului au fost înregistrate schimbări „esenţiale” în structura fondatorilor „Avia Invest”. Contractul de concesiune nu a corespuns prevederilor legislaţiei – lipsea lista faptelor juridice a căror apariţie putea conduce la modificarea clauzelor contractului. În acest sens, ei au propus renegocierea contractului; reexaminarea Regulamentului şi componenţei nominale a Comisiei de monitorizare a concesiunii; revizuirea legislaţiei aferente domeniului concesiunii.

În prima perioadă, noiembrie 2013- 30 august 2015, din suma de 945 de milioane, 354 de milioane constituiau investiţiile concesionarului, iar circa 600 de milioane, adică 2/3, erau veniturile operaţionale. Şi din aceste circa 600 de milioane, 285 de milioane erau banii încasaţi din taxa de modernizare. Atunci, întrebarea este care a fost sensul concesionării, când 2/3 sunt bani din veniturile proprii?

Se pune şi problema studiului de fezabilitate, care ar fi trebuit să examineze câteva variante şi să o aleagă pe cea mai bună. Nu s-a mers pe calea aceasta, ci pe concesionare. În raport, Ministerul Finanţelor arată că la 1 ianuarie 2013, înainte de concesionare, în cont erau 195 milioane de lei acumulaţi din taxa de modernizare. În afară de aceasta, pentru anul 2012, întreprinderea a avut un profit de peste 28 de milioane. Deci în perioada concesionării, întreprinderea avea peste 800 de milioane, echivalent cu suma de investiţii pentru aceşti doi ani. Cifrele demonstrează: concesiunea nu a fost logică. Aceasta înseamnă că studiul de fezabilitate a manipulat şi a influenţat Guvernul să opteze pentru această cale. Iar comisia, cu regret, nu a dorit să observe acest lucru, pentru că avea cu totul alte interese.

— Care sunt acele alte interese?

— Acestea ar trebui stabilite de organele abilitate. Atât eu, cât şi comisia de anchetă am stabilit ce s-a întâmplat, am realizat o etapizare de la prima hotărâre de Guvern până la semnarea contractului, am determinat unde s-a procedat legal şi unde nu. Am demonstrat, cap-coadă, că procedurile au fost viciate. Acum Procuratura Generală şi CNA trebuie să analizeze aceste fapte şi să le încadreze juridic.

— Credeţi că vor face asta?

— Dacă nu o vor face ei, se va face oricum mai târziu, de aceleaşi structuri, dar de alţi oameni, fiindcă, după cum spunea Lincoln, „poţi prosti o parte din ţară tot timpul, dar toată ţara tot timpul e imposibil”. Deci, şi cei care sunt astăzi în Procuratura Generală, şi cei de la CNA trebuie să înţeleagă aceste lucruri. Cum a fost scris raportul? În comisie am stabilit procedurile, am avut ataşat de la Secretariatul general un jurist foarte bine pregătit, care, în baza materialelor pe care le-am acumulat şi în baza discuţiilor noastre, a scris raportul. Raportul de alternativă are la bază informaţiile autorităţilor statului – CNA, Ministerul Finanţelor, raportul Grupului de lucru, care au făcut aceleaşi concluzii. Din acest motiv, am scris un demers, prin care am solicitat Guvernului să scoată parafa confidenţial de pe raportul grupului de lucru, ca societatea să aibă posibilitatea să examineze raportul de alternativă, raportul comisiei şi raportul grupului de lucru. Eu aş fi interesat ca unele dintre aceste informaţii să fie integral publicate, pentru ca oamenii să citească şi să-şi facă anumite concluzii, fiindcă doar aşa se află adevărul. Este important să încercăm să stăvilim poftele, pentru că deja a avut loc furtul din sistemul bancar, concesiunea aeroportului, probleme care afectează grav ţara.

— Totuşi unde este acum Vlad Filat, la Chişinău sau la Lipcani?

— Nu pot să vă răspund. Nu am informaţie în acest sens.

— Ce s-a vehiculat anterior despre propunerea unor deputaţi de a trece în Partidul Democrat? Pot avea loc surprize?

— Această majoritate parlamentară nu are legitimitate, ea nu are votul cetăţenilor, or, cei care au plecat de la PLDM sau de la PCRM au fost aleşi pentru acel mesaj pe care l-au transmis. Nu cred că astăzi trebuie să aibă loc asemenea surprize. Dar, îl priveşte pe fiecare în parte. Consider că societatea îi va detesta pe cei care procedează în felul acesta.

— Cine poate schimba lucrurile?

— Doar cetăţenii, la următoarele alegeri. Noi trebuie să aducem informaţia în spaţiul public, pentru ca cetăţeanul să aibă mai multe surse de informare, să nu poată fi manipulat şi, în acest fel, îl pregătim pentru alegeri. Iar atunci când vor fi alegeri, sperăm ca cetăţeanul să aleagă mai conştient. Aceasta este unica cale, fiindcă, după cum spunea Churchill, „democraţia este departe de a fi ideală, dar ceva mai bun omenirea nu a inventat”.

Pentru conformitate, ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. Roma

    Atunci hai sa distrugem ce a mai ramas sau cum ? Se pare ca unii deja s-au inhibat completamente in mizeria de sub ei, si de ce Tap nu povestea despre asta pe timpul cind Filat fura cu sacul bani de la BEM, FISC, Vama si mai alta parte ?

  2. Dinu

    Concluzia cu prosteala a lui Tap este facuta in urma analizarii ce s-a intimplat cu PLDM? Si normal ca lumea nu s-a lasat prostita la infinit. Toti au inteles ca PLDM este un partid format de hoti si s-au intors cu spatele.

  3. Dinu

    Concluzia cu prosteala a lui Tap este facuta in urma analizarii ce s-a intimplat cu PLDM? Si normal ca lumea nu s-a lasat prostita la infinit. Toti au inteles ca PLDM este un partid format de hoti si s-au intors cu spatele..

  4. Vova

    Ei de unse s-o mai găsit și mare expert acesta ? Țara mea colțuni de lână, unde te întorci numai politicieni bre, parcă ar fi asta la Modă, o țară atît de mică cu 40 de partide pe cand SUA toto cam atîtea are, dar poti să faci comparație de terotorii!

  5. Daniel

    Iurie Ţap, membru al Comisiei parlamentare administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, membru al grupării criminale care se trage încă de la Petru Lucinschi, KGBist care a furat Moldova de la prima zi de mandat pînă la ultima.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *