Interviu: „Poţi prosti o parte din ţară tot timpul, dar toată ţara, tot timpul, e imposibil”

Interviu cu deputatul Iurie Ţap, membru al Comisiei parlamentare administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice

În cei 26 de ani de independenţă a statului R. Moldova, controlul parlamentar a fost unul superficial

— Legislativul e în pragul unei noi sesiuni. Care sunt obiectivele cele mai importante pentru sesiunea care va începe?

— Majo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ră îşi are agen­da sa. Per­so­nal, aş putea să vor­besc des­pre agen­da fra­cţiu­nii noas­tre. Din cele 15 pro­iec­te, vreo 5-6 au fost accep­ta­te, pe când cele­lal­te, adi­că majo­ri­ta­tea, au fost res­pin­se. În actu­a­la sesiu­ne, vom pune accen­tul pe con­tro­lul par­la­men­tar, în mare par­te, con­tro­lul asu­pra Exe­cu­ti­vu­lui, fiind­că atun­ci când se adop­tă legi­le, efec­te­le aces­tor legi ar tre­bui să fie vizi­bi­le.

Con­form regu­la­men­tu­lui Par­la­men­tu­lui, o dată pe sesiu­ne, Guver­nul tre­bu­ie să fie audi­at de Par­la­ment. Am insis­tat, în sesiu­ni­le de pri­mă­va­ră şi toam­nă ale anu­lui 2016, însă de fie­ca­re dată intenţi­i­le noas­tre au fost blo­ca­te. Acum vom încer­ca să audi­em rapor­tul anu­al al Guver­nu­lui, aşa pre­cum pre­ve­de regu­la­men­tul. Înţe­le­gem că opo­zi­ţia ade­sea cri­ti­că dur, dar fără a con­lu­cra cu opo­zi­ţia, majo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ră ris­că să eşu­e­ze în rea­li­za­rea stra­te­gi­i­lor sale. Iată de ce, vom încer­ca să adu­cem Cabi­ne­tul de Mini­ş­tri în Par­la­ment, pen­tru că avem mul­te de dis­cu­tat. Dacă vor­bim de dezvol­ta­rea regio­na­lă, viziu­nea este una foar­te proas­tă, chiar dacă a fost apro­ba­tă stra­te­gia de dezvol­ta­re regio­na­lă pe anii 2016-2020. Aceas­ta nu va avea niciun efect, ca şi cea pre­ce­den­tă, de alt­fel. Sau, refor­ma admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce, care este fun­damen­tul tutu­ror refor­me­lor. Dacă ai un sis­tem prost al admi­nis­tra­ţi­ei, de unde să aşte­pţi refor­me în sănă­ta­te, în medi­ci­nă etc.? Vom încer­ca să pla­săm aces­te subiec­te pe agen­da dis­cu­ţi­ei noas­tre cu Guver­nul.

Iurie Ţap are 62 de ani, s-a năs­cut în satul Nime­re­u­ca, raio­nul Soro­ca.
 În anii 1973 — 1978 a stu­di­at şi a absol­vit Facul­ta­tea de Isto­rie la Uni­ver­si­ta­tea de Stat din Mol­do­va. În anii 1978-1982, este pro­fe­sor de isto­rie la Şcoa­la nr. 2, or. Flo­reş­ti.
 În 1985 — 1987, este direc­tor al şco­lii medii moldo-ruse, or. Flo­reş­ti.
 Din 1987 până în 1991 – şef de secţie, Comi­te­tul raio­nal Flo­reş­ti al PCM.
 În 1991 — 1999 – vice­preşe­din­te în Comi­te­tul exe­cu­tiv raio­nal Flo­reş­ti.
 Deţi­ne două man­da­te con­se­cu­ti­ve, în 2003 şi în 2007, de pri­mar al ora­şu­lui Flo­reş­ti.
 Din 5 apri­lie 2009, este depu­tat în Par­la­men­tul R. Mol­do­va, mem­bru al fra­cţiu­nii PLDM.
 La 10 sep­tem­brie 2009, este ales vice­preşe­din­te al Par­la­men­tu­lui.
 În pre­zent este vice­preşe­din­te al fra­cţiu­nii par­la­men­ta­re a PLDM, vice­preşe­din­te al Comi­si­ei par­la­men­ta­re per­ma­nen­te “Admi­nis­tra­ţie publi­că şi dezvol­ta­re regio­na­lă” şi preşe­din­te al Comi­si­ei par­la­men­ta­re spe­ci­a­le “Pen­tru modi­fi­ca­rea şi com­ple­ta­rea cadru­lui legi­sla­tiv pri­vind pro­ce­sul de des­cen­tra­li­za­re şi con­so­li­da­re a auto­no­mi­ei loca­le”.

— Ar putea fi vorba, în timpul apropiat, de o eventuală schimbare a premierului? Opoziţia parlamentară ar insista sau nu asupra acestui subiect?

Nu con­tea­ză cine e prim-ministru, con­tea­ză ce face el şi ce face întreg Guver­nul. Din acest motiv, nu cred că în pre­zent ar tre­bui să insis­tăm pe schim­ba­rea prim-ministrului. Mai degra­bă tre­bu­ie să insis­tăm pe pro­mo­va­rea ace­lor refor­me des­pre care s-a vor­bit atât de mult şi pe care ei şi le-au asu­mat faţă de par­te­ne­rii de dezvol­ta­re, faţă de ţară, faţă de majo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ră.

La subiec­tul fur­tu­lui din sec­to­rul ban­car, se vor­beş­te des­pre cre­di­te­le neper­for­man­te, dar, deo­cam­da­tă, nu exis­tă o cla­ri­ta­te sau un final în ce pri­veş­te acel furt enorm, când, în doar câte­va zile, au fost sus­tra­se 750 mili­oa­ne USD din rezer­va valu­ta­ră a sta­tu­lui, fiind dire­cţio­na­ţi către fir­me off-shore. E un subiect extrem de impor­tant, la care vom insis­ta să reve­nim în sesiu­nea curen­tă.

Un alt subiect impor­tant este cel numit libe­ra­li­za­rea capi­ta­lu­lui şi sti­mu­la­rea fis­ca­lă, care, din punc­tul nos­tru de vede­re, este o ten­ta­ti­vă de lega­li­za­re a mili­ar­du­lui furat din sec­to­rul ban­car. Sunt mul­te subiec­te pe care tre­bu­ie să le rea­du­cem în dis­cu­ţi­i­le publi­ce, pen­tru că cel mai mare peri­col este mani­pu­la­rea soci­e­tă­ţii. În cazul în care nu spu­nem ade­vă­rul, ris­căm să eşuăm în toa­te pro­iec­te­le pe care ni le-am pro­pus. Par­la­men­tul, ală­tu­ri de alte insti­tu­ţii, tre­bu­ie să edu­ce cetă­ţe­nii, să-i infor­meze corect, să-i aju­te să înţe­lea­gă ce se întâm­plă, ca atun­ci când fac o ale­ge­re, la nivel local sau cen­tral, să o facă în cunoş­tinţă de cau­ză. Spre regre­tul nos­tru, acum, cetă­ţe­nii sunt dese­o­ri mani­pu­la­ţi.

— Apropo, care e rolul coordonatorului în procesele politice din R. Moldova?

— Dat fiind că fac par­te din opo­zi­ţia par­la­men­ta­ră, pot expri­ma aici doar cele văzu­te la supra­fa­ţă. Dum­ne­a­lui a decla­rat public că este cel care va coor­do­na majo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ră. Deci, deci­zi­i­le care se iau în pre­zent de res­pec­ti­va majo­ri­ta­te sunt în con­for­mi­ta­te cu pozi­ţia expu­să de coor­do­na­tor ante­ri­or.

— Aţi asistat la vreo şedinţă prezidată de coordonator?

— Nu am avut aceas­tă oca­zie, nefi­ind par­te a majo­ri­tă­ţii par­la­men­ta­re.

— Cum credeţi, mai poate fi vorba de alegeri parlamentare anticipate? Cine îşi mai doreşte un astfel de scrutin?

— Nu cred că ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re anti­ci­pa­te, des­pre care s-a vor­bit în repe­ta­te rân­du­ri, ar mai fi posi­bi­le, ar mai fi logi­ce. De fapt, timp de 5-6 luni, până şi după ale­ge­ri, nici nu se prea lucrea­ză. Res­pec­tiv, dacă ar fi declanşa­te ale­ge­ri anti­ci­pa­te, un an s-ar pier­de în vânt. Per­so­nal, cred că şi par­te­ne­rii de dezvol­ta­re nu vor accep­ta un scru­tin anti­ci­pat acum. De alt­fel, potri­vit son­da­je­lor, ale­ge­ri­le anti­ci­pa­te s-ar sol­da cam cu ace­lea­şi rezul­ta­te ca şi cele pre­zi­denţi­a­le.

— Vă întrebăm în contextul în care şi actualul şef de stat pleda pentru anticipate…

— Chiar dacă eşti şef de stat, tre­bu­ie să ana­li­ze­zi lucru­ri­le la modul real. Tind să cred că nu vor declanşa ale­ge­ri acum, în schimb, timp de doi ani, îşi vor face cam­pa­nie elec­to­ra­lă cu vârf şi înde­sat, înţe­le­gând că au mare nevo­ie de o majo­ri­ta­te în Legi­sla­tiv. Totu­şi, nu putem mer­ge per­ma­nent în ale­ge­ri. Noi, cei care facem par­te din opo­zi­ţie, tre­bu­ie să moni­to­ri­zăm şi să cri­ti­căm guver­na­rea. Ast­fel îi putem aju­ta pe cetă­ţe­ni să vadă cum stau lucru­ri­le, pregătindu-i, într-un fel, ca, în cali­ta­te de ale­gă­to­ri, să ia o deci­zie corec­tă. Tre­bu­ie să facem acest lucru cât mai activ, per­ma­nent, argu­men­tat şi pe înţe­le­sul fie­că­ru­ia. Aces­ta este rolul opo­zi­ţi­ei şi pen­tru asta avem nevo­ie de timp.

— Spuneţi-ne, în actualul Legislativ se discută sau nu şi alte probleme decât cele politice, de exemplu ecologia, starea copiilor părăsiţi de părinţi. Sunt şi altfel de subiecte, decât cele politice, care-i deranjează pe deputaţi?

— Sigur, se dis­cu­tă subiec­te din toa­te dome­ni­i­le. Pro­ble­ma, însă, nu este că ar lip­si dis­cu­ţi­i­le. Ade­vă­ra­ta pro­ble­mă a Legi­sla­ti­vu­lui de la noi con­stă în transpu­ne­rea foar­te proas­tă a legi­lor în via­ţa de zi cu zi.

— Dar cine este vinovat că legile nu se respectă?

— În pri­mul rând, legi­sla­to­rii. De fapt, Par­la­men­tul are două fun­cţii, pri­ma este legi­fe­ra­rea, iar a doua – con­tro­lul par­la­men­tar. Dacă legi­fe­ra­rea se mai face, calea-valea, atun­ci con­tro­lul par­la­men­tar este la pământ. În cei 26 de ani de inde­pen­denţă a sta­tu­lui R. Mol­do­va, con­tro­lul par­la­men­tar a fost unul super­fi­ci­al, pot spu­ne chiar că a fost negli­jat. Or, sub aspect legal, o dată la doi ani, fie­ca­re lege tre­bu­ie revă­zu­tă, dat fiind că se schim­bă con­di­ţi­i­le soci­a­le, eco­no­mi­ce, poli­ti­ce şi legi­le tre­bu­ie actu­a­li­za­te în con­cor­danţă cu aces­te schim­bă­ri.

— Şi de ce deputaţii nu exercită controlul parlamentar?

— Cred că e vor­ba mai întâi de cali­ta­tea par­la­men­ta­ri­lor, de cali­ta­tea guver­nă­rii, a celor care con­duc, deo­a­re­ce, ca şi în ori­ce alt dome­niu, tre­bu­ie să înveţi în per­ma­nenţă. Poa­te că cea mai gra­vă pro­ble­mă a noas­tră e că cei care guver­nea­ză nu înva­ţă, nu mai însu­şesc cunoş­tinţe noi.

— Dar de la cine ar putea învăţa?

— În pri­mul rând, ar putea învă­ţa din cărţi, din expe­rienţa alto­ra. Dacă mer­gi unde­va în stră­i­nă­ta­te, într-o dele­ga­ţie, ar tre­bui să ştii că, în pri­mul rând, mer­gi să înveţi.

— Apropo, sume impresionante de bani se cheltuie din buget pentru deplasările deputaţilor. Cât de eficiente sunt acestea?

— De fapt, majo­ri­ta­tea depu­ta­ţi­lor prac­ti­că turis­mul par­la­men­tar.

— Dar ce aţi preluat dvs., personal, din vreo deplasare în calitate de parlamentar?

— Cât mă pri­veş­te, nu am avut atât de mul­te depla­să­ri, însă cele pe care le-am avut au fost în baza pro­iec­te­lor în care sunt impli­cat. De exem­plu, am avut o depla­sa­re în Bava­ria, fiind­că am con­lu­crat cu Fun­da­ţia Hanns Sei­del. Aco­lo, ne-am docu­men­tat des­pre cum fun­cţio­nea­ză auto­no­mia loca­lă. Ulte­ri­or, noul sis­tem al finanţe­lor publi­ce loca­le a fost impul­sio­nat anu­me de cele văzu­te în acea vizi­tă. Din fie­ca­re depla­sa­re poţi să înveţi mul­te, dacă doreş­ti. Când am fost în Ger­ma­nia, i-am inclus în dele­ga­ţie şi pe unii pri­ma­ri. Aco­lo, am încer­cat să sta­bi­lim legă­tu­ri de par­te­ne­ri­at cu loca­li­tă­ţi­le ger­ma­ne. Putem învă­ţa mul­te din expe­rienţa altor sta­te, chiar şi din greşe­li­le lor.

— Ce mesaj aţi transmite cetăţenilor, dacă aţi avea această posibilitate?

— Con­si­der că mesa­jul de a fi gene­roşi ar tre­bui să fie per­ma­nent trans­mis către cetă­ţe­ni, ast­fel încât oame­nii să devi­nă mai buni. Fiind pri­mar, cu mai mulţi ani în urmă, în 2004, am fost în SUA, cu o dele­ga­ţie. Ceea ce m-a impre­sio­nat cel mai mult aco­lo a fost com­por­ta­men­tul oame­ni­lor, dega­ja­rea pe care am observat-o în stra­dă, în fami­lie, pes­te tot. Acel mesaj de bună­ta­te, de bine m-a fra­pat. Mă mai gân­desc şi acum la fap­tul că şi noi ar tre­bui să pre­luăm acest com­por­ta­ment.

— Ce ne împiedică să fim la fel de degajaţi, la fel de zâmbitori, la fel de generoşi?

— Din punc­tul meu de vede­re, soci­e­ta­tea noas­tră se află într-o cri­ză spi­ri­tu­a­lă pro­fun­dă, de alt­fel, o cri­ză des­pre care nu se prea vor­beş­te. Pre­fe­răm să ne refe­rim la cri­za poli­ti­că, eco­no­mi­că, finan­ci­a­ră, care con­sti­tu­ie pro­ble­me seri­oa­se, dar nu recu­noa­ş­tem că la ori­gi­nea aces­to­ra e cri­za spi­ri­tu­a­lă, lip­sa de valo­ri ce domi­nă soci­e­ta­tea. Tre­bu­ie să încer­căm să ducem acest mesaj către soci­e­ta­te. De exem­plu, cât este de impor­tan­tă pro­ble­ma eco­lo­gi­ei râu­lui Nis­tru, ca sur­să de apă pota­bi­lă. Cunoa­ş­tem că pro­ble­ma e extrem de seri­oa­să, dar inter­ve­nim doar spo­ra­dic. Pro­ble­ma Nis­tru­lui se agra­vea­ză în legă­tu­ră cu fap­tul că ucrai­ne­nii urmea­ză să con­stru­ias­că şase cen­tra­le, care ar putea redu­ce şi mai mult volu­mul apei aces­tui râu. Eu am cres­cut pe malul Nis­tru­lui, ştiu bine cum era aces­ta acum 50 de ani. Dacă nu vom inter­ve­ni, în scurt timp, râul Nis­tru s-ar putea trans­for­ma într-o gâr­lă, aşa cum e râul Răut.

— În calitatea dvs. de preşedinte al Comisiei de anchetă privind concesionarea Aeroportului Chişinău, cum credeţi, mai pot interveni schimbări la acest capitol? Ce veţi face în actuala sesiune a legislativului?

— Vreau să amin­tesc aici că Rapor­tul cu pri­vi­re la eva­lu­a­rea exer­ci­tă­rii atri­bu­ţi­i­lor auto­ri­tă­ţi­lor sta­tu­lui în pro­ce­sul de moni­to­ri­za­re a exe­cu­tă­rii anga­ja­men­te­lor care deri­vă din con­trac­tul de con­ce­siu­ne a acti­ve­lor afla­te în ges­tiu­nea ÎS Aero­por­tul Inter­na­ţio­nal Chi­şi­nău şi a tere­nu­lui afe­rent aces­to­ra l-am remis Guver­nu­lui, Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le şi Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA). Evi­dent, în sesiu­nea de pri­mă­va­ră vom reve­ni la aces­te subiec­te, vom soli­ci­ta exa­mi­na­rea aces­tui stu­diu şi pre­zen­ta­rea pozi­ţi­ei insti­tu­ţi­i­lor ofi­ci­a­le faţă de cele expri­ma­te în rapor­tul de alter­na­ti­vă. Chiar în pri­ma şedinţă, sper să reve­nim la acti­vi­ta­tea comi­si­ei de moni­to­ri­za­re, care are un rol extrem de impor­tant, dar care nu şi-a făcut dato­ria. Acest fapt a fost con­sta­tat şi de insti­tu­ţi­i­le sta­tu­lui, cum ar fi CNA sau Minis­te­rul Finanţe­lor. În baza cifre­lor, aces­te insti­tu­ţii au demon­strat că lucru­ri­le stau foar­te prost.

— Ce conţin aceste constatări?

— Este vor­ba de peri­oa­da noiem­brie 2013 – august 2015, când a avut loc pri­ma inves­ti­ţie, de 45 mili­oa­ne de euro. Con­form caie­tu­lui de sar­ci­ni, tre­bu­iau să fie rea­li­za­te anu­mi­te obiec­ti­ve. În rapor­tul de alter­na­ti­vă am demon­strat că aces­te obiec­ti­ve nu au fost atin­se. În vara anu­lui 2015, Minis­te­rul Finanţe­lor a efec­tu­at o revi­zie şi a ajuns la urmă­toa­re­le con­clu­zii: din suma de 945 mili­oa­ne de lei, echi­va­len­tul a 46 mili­oa­ne de euro, au fost efec­tu­a­te lucră­ri în valoa­re de 207 mili­oa­ne de lei. Dife­renţa de pes­te 700 mili­oa­ne de lei demon­strea­ză că, de fapt, con­ce­sio­na­rul nu şi-a făcut trea­ba. În con­se­cinţă, reve­nim la comi­sia de moni­to­ri­za­re, care nu a con­tro­lat la timp, nu a inter­ve­nit şi am ajuns în aceas­tă situ­a­ţie.

— Credeţi că mai poate fi recuperat aeroportul de către stat?

— Prin rapor­tul de alter­na­ti­vă nu am insis­tat pe for­mu­la rezi­li­e­rii con­trac­tu­lui. De ce? Fiind­că sunt anu­mi­te regu­li de joc, hotă­rârea a tre­cut de trei ori prin Exe­cu­tiv. Să nu uităm că mai este şi prin­ci­pi­ul bunei-credinţe… De alt­fel, gru­pul de lucru, cre­at de Guvern în mai 2015, în rapor­tul care are para­fa con­fi­denţi­al, a reco­man­dat guver­nu­lui să ren­e­go­cie­ze con­trac­tul. Chiar dacă nu era cazul, oda­tă ce s-a recurs la con­ce­siu­ne, aceas­ta tre­bu­ie să se facă în con­di­ţi­i­le legii. Adi­că, con­ce­sio­na­rul să aibă capi­ta­lul sta­tu­tar sta­bi­lit prin Hotă­râre de Guvern în valoa­re de 30 de mili­oa­ne de euro, care este şi o garanţie a inves­ti­ţi­i­lor. Pe de altă par­te, să fie anu­la­tă taxa de moder­ni­za­re, care, de alt­fel, a fost intro­du­să ile­gal. Recent, un stu­diu rea­li­zat de IDIS Vii­to­rul şi CBS-AXA ara­tă că aproa­pe jumă­ta­te din­tre res­pon­denţi susţin că Aero­por­tul Inter­na­ţio­nal Chi­şi­nău tre­bu­ie să revi­nă în ges­tiu­nea sta­tu­lui.

— Şi ce sume se adună din această taxă?

— Taxa de moder­ni­za­re, de 9 euro, apli­ca­tă fie­că­rui pasa­ger la ple­ca­re, este abu­zi­vă şi lip­si­tă de temei legal, deo­a­re­ce a fost insti­tu­i­tă ca sur­să de finanţa­re pen­tru ram­bu­r­sa­rea împru­mu­tu­ri­lor lua­te de ÎS „Aero­por­tul Inter­na­ţio­nal Chi­şi­nău”, îna­in­te de con­ce­sio­na­re, de la BERD şi BEI. Oda­tă cu ram­bu­r­sa­rea inte­gra­lă a împru­mu­tu­lui, apli­ca­rea în con­ti­nu­a­re a taxei este abso­lut nejus­ti­fi­ca­tă, con­sti­tu­ind „un venit nemun­cit” în bene­fi­ci­ul fir­mei con­ce­sio­na­re. De alt­fel, din colec­ta­rea taxei de moder­ni­za­re, com­pa­nia care ges­tio­nea­ză aero­por­tul va obţi­ne, în cei 49 de ani, înca­să­ri de 784 mili­oa­ne de euro, pe când volu­mul inves­ti­ţi­i­lor pe care s-a obli­gat să le facă este de doar 244 mili­oa­ne de euro. Ast­fel, doar din taxa de moder­ni­za­re, con­ce­sio­na­rul ar urma să obţi­nă un pro­fit ce depă­şeş­te suma de 540 mili­oa­ne de euro.

— În aceste condiţii, vorbim de investiţie sau de business?

— Întreg pro­ce­sul de con­ce­sio­na­re a avut loc cu aba­te­ri. Am mai spus că au fost comi­se mai mul­te nere­gu­li, prin­tre care selec­ta­rea com­pa­ni­i­lor „prin con­curs închis”; inclu­de­rea „taxei de moder­ni­za­re” în cali­ta­te de sur­să „ce va asi­gu­ra ram­bu­r­sa­rea şi ren­ta­bi­li­ta­tea inves­ti­ţi­i­lor pre­vă­zu­te în con­tract” ; nein­clu­de­rea unor spe­cia­li­ş­ti „în eco­no­mie, în juris­pru­denţă şi în acti­vi­ta­tea aero­nau­ti­că” în com­po­nenţa Comi­si­ei de con­curs; depis­ta­rea con­flic­tu­lui de inte­re­se la unul din mem­brii Comi­si­ei de con­curs.

Pe de altă par­te, de la sem­na­rea con­trac­tu­lui au fost înre­gis­tra­te schim­bă­ri „esenţi­a­le” în struc­tu­ra fon­da­to­ri­lor „Avia Invest”. Con­trac­tul de con­ce­siu­ne nu a cores­puns pre­ve­de­ri­lor legi­sla­ţi­ei – lip­sea lis­ta fap­te­lor juri­di­ce a căror apa­ri­ţie putea con­du­ce la modi­fi­ca­rea cla­u­ze­lor con­trac­tu­lui. În acest sens, ei au pro­pus ren­e­go­ci­e­rea con­trac­tu­lui; ree­xa­mi­na­rea Regu­la­men­tu­lui şi com­po­nenţei nomi­na­le a Comi­si­ei de moni­to­ri­za­re a con­ce­siu­nii; revi­zu­i­rea legi­sla­ţi­ei afe­ren­te dome­ni­u­lui con­ce­siu­nii.

În pri­ma peri­oa­dă, noiem­brie 2013- 30 august 2015, din suma de 945 de mili­oa­ne, 354 de mili­oa­ne con­sti­tu­iau inves­ti­ţi­i­le con­ce­sio­na­ru­lui, iar cir­ca 600 de mili­oa­ne, adi­că 2/3, erau veni­tu­ri­le ope­ra­ţio­na­le. Şi din aces­te cir­ca 600 de mili­oa­ne, 285 de mili­oa­ne erau banii înca­sa­ţi din taxa de moder­ni­za­re. Atun­ci, între­ba­rea este care a fost sen­sul con­ce­sio­nă­rii, când 2/3 sunt bani din veni­tu­ri­le pro­prii?

Se pune şi pro­ble­ma stu­di­u­lui de feza­bi­li­ta­te, care ar fi tre­bu­it să exa­mi­ne­ze câte­va vari­an­te şi să o alea­gă pe cea mai bună. Nu s-a mers pe calea aceas­ta, ci pe con­ce­sio­na­re. În raport, Minis­te­rul Finanţe­lor ara­tă că la 1 ianu­a­rie 2013, îna­in­te de con­ce­sio­na­re, în cont erau 195 mili­oa­ne de lei acu­mu­la­ţi din taxa de moder­ni­za­re. În afa­ră de aceas­ta, pen­tru anul 2012, între­prin­de­rea a avut un pro­fit de pes­te 28 de mili­oa­ne. Deci în peri­oa­da con­ce­sio­nă­rii, între­prin­de­rea avea pes­te 800 de mili­oa­ne, echi­va­lent cu suma de inves­ti­ţii pen­tru aceş­ti doi ani. Cifre­le demon­strea­ză: con­ce­siu­nea nu a fost logi­că. Aceas­ta înseam­nă că stu­di­ul de feza­bi­li­ta­te a mani­pu­lat şi a influ­enţat Guver­nul să opte­ze pen­tru aceas­tă cale. Iar comi­sia, cu regret, nu a dorit să obser­ve acest lucru, pen­tru că avea cu totul alte inte­re­se.

— Care sunt acele alte interese?

— Aces­tea ar tre­bui sta­bi­li­te de orga­ne­le abi­li­ta­te. Atât eu, cât şi comi­sia de anche­tă am sta­bi­lit ce s-a întâm­plat, am rea­li­zat o eta­piza­re de la pri­ma hotă­râre de Guvern până la sem­na­rea con­trac­tu­lui, am deter­mi­nat unde s-a pro­ce­dat legal şi unde nu. Am demon­strat, cap-coadă, că pro­ce­du­ri­le au fost vici­a­te. Acum Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă şi CNA tre­bu­ie să ana­li­ze­ze aces­te fap­te şi să le înca­dre­ze juri­dic.

— Credeţi că vor face asta?

— Dacă nu o vor face ei, se va face ori­cum mai târ­ziu, de ace­lea­şi struc­tu­ri, dar de alţi oame­ni, fiind­că, după cum spu­nea Lin­coln, „poţi pros­ti o par­te din ţară tot tim­pul, dar toa­tă ţara tot tim­pul e impo­si­bil”. Deci, şi cei care sunt astăzi în Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă, şi cei de la CNA tre­bu­ie să înţe­lea­gă aces­te lucru­ri. Cum a fost scris rapor­tul? În comi­sie am sta­bi­lit pro­ce­du­ri­le, am avut ata­şat de la Secre­ta­ri­a­tul gene­ral un jurist foar­te bine pre­gă­tit, care, în baza mate­ri­a­le­lor pe care le-am acu­mu­lat şi în baza dis­cu­ţi­i­lor noas­tre, a scris rapor­tul. Rapor­tul de alter­na­ti­vă are la bază infor­ma­ţi­i­le auto­ri­tă­ţi­lor sta­tu­lui – CNA, Minis­te­rul Finanţe­lor, rapor­tul Gru­pu­lui de lucru, care au făcut ace­lea­şi con­clu­zii. Din acest motiv, am scris un demers, prin care am soli­ci­tat Guver­nu­lui să scoa­tă para­fa con­fi­denţi­al de pe rapor­tul gru­pu­lui de lucru, ca soci­e­ta­tea să aibă posi­bi­li­ta­tea să exa­mi­ne­ze rapor­tul de alter­na­ti­vă, rapor­tul comi­si­ei şi rapor­tul gru­pu­lui de lucru. Eu aş fi inte­re­sat ca une­le din­tre aces­te infor­ma­ţii să fie inte­gral publi­ca­te, pen­tru ca oame­nii să citeas­că şi să-şi facă anu­mi­te con­clu­zii, fiind­că doar aşa se află ade­vă­rul. Este impor­tant să încer­căm să stă­vi­lim pofte­le, pen­tru că deja a avut loc fur­tul din sis­te­mul ban­car, con­ce­siu­nea aero­por­tu­lui, pro­ble­me care afec­tea­ză grav ţara.

— Totuşi unde este acum Vlad Filat, la Chişinău sau la Lipcani?

— Nu pot să vă răs­pund. Nu am infor­ma­ţie în acest sens.

— Ce s-a vehiculat anterior despre propunerea unor deputaţi de a trece în Partidul Democrat? Pot avea loc surprize?

— Aceas­tă majo­ri­ta­te par­la­men­ta­ră nu are legi­ti­mi­ta­te, ea nu are votul cetă­ţe­ni­lor, or, cei care au ple­cat de la PLDM sau de la PCRM au fost aleşi pen­tru acel mesaj pe care l-au trans­mis. Nu cred că astăzi tre­bu­ie să aibă loc ase­me­nea sur­pri­ze. Dar, îl pri­veş­te pe fie­ca­re în par­te. Con­si­der că soci­e­ta­tea îi va detes­ta pe cei care pro­ce­dea­ză în felul aces­ta.

— Cine poate schimba lucrurile?

— Doar cetă­ţe­nii, la urmă­toa­re­le ale­ge­ri. Noi tre­bu­ie să adu­cem infor­ma­ţia în spa­ţi­ul public, pen­tru ca cetă­ţea­nul să aibă mai mul­te sur­se de infor­ma­re, să nu poa­tă fi mani­pu­lat şi, în acest fel, îl pre­gă­tim pen­tru ale­ge­ri. Iar atun­ci când vor fi ale­ge­ri, spe­răm ca cetă­ţea­nul să alea­gă mai conş­ti­ent. Aceas­ta este uni­ca cale, fiind­că, după cum spu­nea Chur­chi­ll, „demo­cra­ţia este depar­te de a fi ide­a­lă, dar ceva mai bun ome­ni­rea nu a inven­tat”.

Pentru conformitate, ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. Roma

    Atun­ci hai sa dis­tru­gem ce a mai ramas sau cum ? Se pare ca unii deja s-au inhi­bat com­ple­ta­men­te in mize­ria de sub ei, si de ce Tap nu poves­tea des­pre asta pe tim­pul cind Filat fura cu sacul bani de la BEM, FISC, Vama si mai alta par­te ?

  2. Dinu

    Con­clu­zia cu pros­tea­la a lui Tap este facu­ta in urma ana­li­za­rii ce s-a intim­plat cu PLDM? Si nor­mal ca lumea nu s-a lasat pros­ti­ta la infi­nit. Toti au inte­les ca PLDM este un par­tid for­mat de hoti si s-au intors cu spa­te­le.

  3. Dinu

    Con­clu­zia cu pros­tea­la a lui Tap este facu­ta in urma ana­li­za­rii ce s-a intim­plat cu PLDM? Si nor­mal ca lumea nu s-a lasat pros­ti­ta la infi­nit. Toti au inte­les ca PLDM este un par­tid for­mat de hoti si s-au intors cu spa­te­le..

  4. Vova

    Ei de unse s-o mai găsit și mare expert aces­ta ? Țara mea col­țu­ni de lână, unde te întorci numai poli­ti­cie­ni bre, par­că ar fi asta la Modă, o țară atît de mică cu 40 de par­ti­de pe cand SUA toto cam atî­tea are, dar poti să faci com­pa­ra­ție de tero­to­rii!

  5. Daniel

    Iurie Ţap, mem­bru al Comi­si­ei par­la­men­ta­re admi­nis­tra­ţie publi­că, dezvol­ta­re regio­na­lă, mediu şi schim­bă­ri cli­ma­ti­ce, mem­bru al gru­pă­rii cri­mi­na­le care se tra­ge încă de la Petru Lucin­schi, KGBist care a furat Mol­do­va de la pri­ma zi de man­dat pînă la ulti­ma.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *