Interviu cu ambasadoarea Italiei în R. Moldova: „Pentru a combate corupţia, nu ai nevoie doar de instituţii, ci şi de implicarea tuturor şi a fiecărui cetăţean”

Interviu cu Valeria Biagiotti, ambasadoarea Italiei în R. Moldova

— Ce ştiaţi despre R. Moldova atunci când aţi venit pentru prima dată în ţara noastră?

— Până a veni încoace, nu am avut prea multe experienţe în zonă, aşa că am încercat să mă descurc, pur şi simplu, după cum am simţit realităţile din R. Moldova, lucrând într-un mediu divers sub toate aspectele. Mai întâi, am fost la Misiunea italiană a Consiliului Europei la Strasbourg, după care – la New York, la Misiunea italiană a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Aşa că, în acest context şi în acele condiţii, m-am ocupat de chestiuni ce ţin de R. Moldova. Am început însă să învăţ mai multe despre această ţară doar atunci când am aflat că voi veni încoace. Trebuie să spun că chiar din prima zi am fost foarte impresionată să constat cât de apropiate sunt legăturile acestui stat cu Italia.

  • Pe 21 februarie, se împlinesc 26 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între R. Moldova şi Italia.
  • În 2017, a fost semnat un memorandum care prevede că cetăţenii R. Moldova care au muncit legal în Italia au dreptul la pensie şi la alte prestaţii sociale din partea acestui stat.
  • Cei mai activi cetățeni ai R. Moldova de peste hotare, care în 2016 și-au exercitat dreptul la vot în prezidențiale, au fost cei din Italia.
  • Conform statisticilor, Italia se situează pe locul trei printre țările partenere cu care R. Moldova întreține relații comerciale, deținând o pondere de 7,9% în comerțul total al țării – volumul total al investițiilor se ridică la 90 mil. USD.
  • Italia este al doilea stat, după Rusia, în care se află cei mai mulți cetățeni moldoveni – 142.266.
  • Pe 11 ianuarie curent, a avut loc reuniunea specială a Consiliului Permanent OSCE, în cadrul căreia şeful diplomaţiei italiene, Angelino Alfano, în calitatea sa de președinte în exercițiu, a prezentat agenda şi priorităţile Președinției italiene la OSCE. Astfel, s-a precizat că o atenţie aparte va fi acordată crizei migrației în bazinul mediteraneean şi soluționării conflictelor prelungite din R. Moldova, Georgia și regiunea Karabahului de Munte în cadrul formatelor existente de negocieri.

— Cum a fost să schimbaţi aceste posturi de muncă din SUA, de la Naţiunile Unite, şi să veniţi în R. Moldova?

— A fost într-adevăr o schimbare semnificativă. Experienţa mea la New York a fost una substanţială şi chiar provocatoare. La ONU, ai oportunitatea să cunoşti colegi din întreaga lume şi, de asemenea, ca diplomat, ai posibilitatea să înveţi, să te familiarizezi cu multe lucruri – tehnicile multilaterale la ONU sunt o parte importantă a muncii. Totuşi, cred că dacă ai de a face cu relaţii bilaterale, atunci ai posibilitatea de a cunoaşte mai bine o ţară, oamenii, cultura şi ai impresia că întreaga activitatea pe care o întreprinzi are un impact aproape imediat asupra vieţii de zi cu zi. Este prima mea experienţă ca şef de misiune şi este o responsabilitate mare, mai ales când eşti într-o Ambasadă atât de mică şi trebuie să-ţi schimbi gândirea de la activităţi pe plan multilateral, la cele legate de dosarul transnistrean, de exemplu, sau de organizarea săptămânii bucătăriei italiene… Totuşi, este o experienţă foarte utilă, care îţi dă posibilitatea să fii creativ. Personal, am avut mare plăcere să organizăm diferite evenimente pe parcursul anului trecut.

— Acasă la dvs. aţi cunoscut moldoveni care muncesc în Italia? Care este atitudinea italienilor faţă de ei?

— Am cunoscut câţiva cetăţeni moldoveni care locuiesc în Italia, dar asta s-a întâmplat de când mi-am început activitatea aici. În ansamblu, trebuie să vă spun că cetăţenii veniţi din R. Moldova sunt apreciaţi de italieni în mod special. În cea mai mare parte, în proporţie de 68%, acestea sunt femei. Ele sunt implicate în munci destul de delicate, care ţin de îngrijirea bătrânilor şi a oamenilor bolnavi şi munca lor este foarte apreciată. Mai ales luând în calcul sacrificiile de care au dat dovadă atunci când au trebuit să-şi părăsească ţara, deseori lăsându-şi familiile departe.

— Cunoaşteţi moldoveni care şi-au deschis afaceri în Italia?

— Până acum, am cunoscut puţini dintre aceştia, deşi ar fi mai interesant pentru mine personal să văd mai mulţi moldoveni care îşi lansează afaceri în peninsulă. Aş vrea să văd mai multe femei din R. Moldova care îşi fondează întreprinderi acolo. Ar fi foarte util, inclusiv din perspectiva extinderii în R. Moldova în momentul în care acestea ar decide să revină acasă.

— Cum este mediul din R. Moldova pentru cetăţenii Italiei care au decis să-şi deschidă aici o afacere?

— Sunt multe afaceri italiene aici. Formal, sunt peste 1300 de întreprinderi, cu toate că multe dintre ele rămân inactive. Cred, totuşi, că vreo 700 de întreprinderi sunt active în mai multe sectoare. Sunt întreprinderi mai tradiţionale, cum ar fi cele din domeniul textilelor, de producere a încălţămintei, până la producerea de cabluri în IT. Aşadar, este vorba de un spectru larg de activităţi. Constat cu satisfacţie că mai mulţi italieni au decis să locuiască aici din motive personale şi că le place viaţa în R. Moldova, în pofida unor dificultăţi din mediul de afaceri, unde există încă loc de mai bine.

— Vorbiţi foarte bine româna. Unde aţi învăţat-o?

— Mulţumesc. De fapt, înţeleg foarte bine limba română, dar nu pot vorbi foarte bine. Am început să o învăţ de când am venit aici, fac câte două ore pe săptămână şi e mereu la prânz, tot încerc să restrâng timpul din anumite întâlniri pe care le am, deoarece consider că e extrem de important să învăţ a vorbi limba română. De altfel, este foarte asemănătoare cu italiana şi asta face ca lucrurile să fie mai uşoare pentru mine.

— Aţi participat la detaşarea celui de-al optulea contingent al Armatei Naţionale în misiunea KFOR din Kosovo. În această misiune, R. Moldova participă alături de Italia. De ce este importantă colaborarea, în acest context, între cele două state?

— Cred că este important, în general, ca o mărturie a relaţiilor strânse dintre cele două ţări şi, de asemenea, cred că este un semn de voinţă al ambelor state de a fi active şi de a se implica în garantarea păcii şi a stabilităţii atât în Europa, cât şi la nivel internaţional.

— În încercările R. Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană (UE), ce domenii, în opinia dvs., pot fi şi trebuie îmbunătăţite?

— Aşa cum am menţionat mai sus, cred că pot fi îmbunătăţiri în sectorul afacerilor, pentru a atrage cât mai multe investiţii din străinătate, fapt ce ar contribui la creşterea şi prosperarea R. Moldova. Apoi, unele sectoare la care UE este foarte atentă sunt, bineînţeles, lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei, unde sperăm că pot fi îmbunătăţiri. Sunt probleme cu care se confruntă multe ţări, dar cred că trebuie luată în considerare asistenţa UE pentru paşii care urmează a fi făcuţi.

— În Italia, care este atitudinea faţă de investigaţiile jurnalistice care demarchează demnitarii corupţi?

— Desigur,investigaţiile jurnalistice îşi au rolul în viaţa politică şi nu doar politică a unei ţări. Atitudinea poate varia, în funcţie de persoanele implicate.

— Cât de activă este societatea civilă în Italia?

— În general, societatea civilă a fost mereu foarte activă în Italia, în toate sectoarele, mă refer inclusiv la angajarea personală în activităţi care au un impact asupra altor oameni. De exemplu, avem asociaţii în oraşul meu natal, Florenţa, care se ocupă de asistenţa de prim ajutor încă din evul mediu. Există o tradiţie veche a oamenilor de a se implica în oferirea de ajutor pentru alţii. De asemenea, dacă e vorba de proteste, s-a trecut prin diferite etape, în diferite perioade de timp, dar a existat întotdeauna o participare activă a civililor în politică.

— Ce ar putea învăţa R. Moldova de la Italia privind lupta cu corupţia?

— Corupţia este, din păcate, o problemă serioasă şi în Italia, în pofida multor îmbunătăţiri în lupta cu aceasta înregistrate în ultimii ani, mai ales din punct de vedere al legislaţiei, şi cred că ceva care ar putea învăţa Moldova, dar şi Italia, precum şi alte state, e ceea ce a spus preşedintele Republicii Italiene cu ocazia Zilei Internaţionale a luptei împotriva corupţiei. Domnia Sa a subliniat că pentru a lupta cu corupţia nu ai nevoie doar de instituţii, locale şi naţionale, dar şi de implicarea tuturor şi a fiecărui cetăţean. Doar prin schimbarea culturii, a mentalităţii, putem eradica cu adevărat corupţia.

— Dar ce ar putea învăţa R. Moldova de la Italia în privinţa investiţiilor în educaţie?

— Încercăm să oferim asistenţă R. Moldova printr-un proiect de Twinning pe care l-am lansat recent şi care este finanţat de UE. Acesta ţine de prezervarea patrimoniului cultural. Cred că e un subiect la care Italia are expertiză, având şi o tradiţie de păstrare a patrimoniului. Italia este ţara cu cel mai mare număr de obiecte înregistrate în categoria patrimoniu cultural, şi asta nu e o chestie întâmplătoare. Dacă vă uitaţi în documentele vechi, în constituţia oraşului Siena, de exemplu, din sec. XIII, veţi descoperi o frază importantă, care spune că orice guvernare a oraşului trebuie să perceapă frumuseţea acestuia ca pe una din valorile sale formale. Şi asta nu doar pentru a atrage oamenii din străinătate, turiştii, dar şi pentru că este parte din bunăstarea cetăţenilor, ei trebuie să aibă posibilitatea de a se bucura de un mediu bun, frumos, inteligent. Asta e ceva ce experimentez şi eu foarte mult în viaţa de zi cu zi – simt nevoia să văd lucruri frumoase în jurul meu şi cred că este deja o conştientizare că acest lucru trebuie să fie din ce în ce mai dezvoltat. De asemenea, e nevoie să fie protejate monumentele şi peisajele, care sunt foarte importante inclusiv pentru R. Moldova.

— Italia este unul din puţinele state în care există o normă legală ce prevede că anumite produse alimentare, nevândute într-o zi, se consideră surplus de hrană şi trebuie donate oamenilor fără adăpost. În acest context, cum sunt promovate drepturile omului în Italia?

— Cred că este foarte important să promovăm în societate conştientizarea necesităţii ajutorului pentru alţi oameni. Aşa cum am menţionat, dacă societatea devine indiferentă, pasivă, aceasta poate însemna sfârşitul unui stat. E important să existe un angajament şi o voinţă de a reacţiona la orice nivel, de la cetăţeanul simplu şi până la autorităţile de stat, asta ajută inclusiv la rezilienţa populaţiei, atunci când se confruntă cu perioade dificile. Italia are o tradiţie îndelungată în lupta pentru drepturile omului, mai ales în unele domenii, fiind unul dintre liderii luptei pentru abolirea pedepsei cu moartea şi, vorbind de experienţa mea la ONU, şi împotriva mutilării genitale. Considerăm că protejarea drepturilor omului este o chestiune fundamentală, care trebuie promovată. Şi nu numai în ţara noastră, dar şi în afară.

— Dar care vi se pare cea mai benefică parte a muncii dvs.?

— Aşa cum am spus, faptul că mereu cunosc alţi oameni şi alte culturi. Mai este şi faptul că te confrunţi cu multe şi diverse probleme ce vizează vieţile şi destinele oamenilor şi, de asemenea, poţi promova economia italiană. Totodată, te poţi confrunta şi cu probleme politice. Această varietate de aspecte face munca mea interesantă.

— De ce aţi ales să faceţi diplomaţie?

— Familia mea locuieşte în Toscana şi nimeni, până acum, nu a mers pe această cale. Am vrut să călătoresc şi să activez în domeniul relaţiilor internaţionale şi mi-am programat studiile în baza acestor visuri. Am studiat Ştiinţe Politice în domeniul Internaţional şi am făcut un master în Belgia.

— Care au fost cele mai importante momente în cariera Dvs.?

— Desigur, unul dintre momentele speciale, din cele recente, a fost să aflu despre numirea mea la Chişinău. În cariera unui diplomat, evident, sunt momente frumoase, dar sunt şi dintre cele mai puţin plăcute. Momentele frumoase ţin de organizarea diverselor evenimente cum ar fi: Ziua Italiei, Săptămâna Bucătăriei Italiene, participarea la Târgul de Crăciun etc. Mai puţin plăcute, dar nu mai puţin importante, sunt problemele copiilor care se află în mijlocul litigiilor părinţilor divorţaţi, când folosim toate pârghiile disponibile pentru a găsi cea mai reuşită soluţiile. Toate acestea fac parte din munca complicată, dar importantă a unui diplomat.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Maxim

    In primul rand educatia cetateanului mult conteaza si aici mult depinde de cei de la conducere, sa faca reformele in asa fel incat cetateanul sa inteleaga ca e pentru binele lui, daca nu, sa raspunda pentru faradelegile sale.

  2. Reporter

    Da sigur, că da! Cetățeanul Plahotniuk are educație cu părinți învățători! Dar el înțelege, că trebuie să uzurpeze puterea în Țara Moldova și o să-i fie foarte bine! Trebuie să-l protejeze de închisoare pe escrocul Ilan Șor și-o să se aleagă cu 2 miliarte de dolari furați de la popor!

  3. Luminița dela Chilia

    Numai Re-Unirea cu Romania
    ne este Salvarea de marasmul dondonist terorist neo-comunist!
    —————————————————————————————————

  4. adolf visarionovici eureus

    hotii si stapinii lui plaha si shor sunt in SUA si Israel, puneti-va odata mintea in miscare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *