Organizatorii – eliberaţi, migranţii – reţinuţi

Interviu cu Martin Wyss, şeful Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în Moldova

 

— În ultimele zile activităţile ce ţin de Migraţie şi Azil din R. Moldova au atras atenţia comunităţii naţionale şi internaţionale în câteva contexte. Pe de o parte, vizita Comisarului European Cecilia Malmström în Moldova, cu o escală specială la instituţiile responsabile de plasamentul temporar al migranţilor, precum şi de combaterea infracţiunilor din domeniul migraţiei, iar pe de alta – situaţia de facto a persoanelor care sunt reţinute pentru migraţie ilegală. Care sunt primii paşi ce trebuie întreprinşi în acest context pentru ameliorarea situaţiei?

— Îmi pare bine că aţi remarcat legătura dintre problemele ce ţin de controlul asupra migraţiei iregulare şi detenţia acestor migranţi, pe de o parte, şi vizita comisarului Malmström, pe de altă parte.

Anchetă

Martin Wyss a locuit şi lucrat în peste zece ţări. Are multe puncte de referinţă pentru misiunea sa în Moldova, unde se simte acasă mai mult decît în ţara sa natală, Elveţia. Wyss are reputaţia de a vocifera idei înainte de a le veni timpul.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) din Moldova are în gestiune mai multe proiecte ce ţin de situaţia migranţilor, a solicitanţilor de azil, a victimelor traficului de fiinţe umane. OIM activează în cooperare cu autorităţile responsabile de securitatea frontierei, dar şi cu instituţii publice abilitate să prevină, să reabiliteze şi să reintegreze persoanele ajunse în situaţii dificile în perioada migrării sau în cazuri de trafic de fiinţe umane. OIM cooperează cu MAI şi alte organe de drept pentru investigarea şi pedepsirea traficanţilor şi pentru decriminalizarea migranţilor, a victimelor fenomenelor migraţionale.

Considerăm că vizita Dnei comisar a fost un mare succes, pentru că Moldova a reuşit să-şi exprime pe deplin îngrijorările în ceea ce priveşte lipsa de mobilitate a cetăţenilor moldoveni în spaţiul european şi să-şi demonstreze eforturile de a căuta în comun alternative la situaţia prezentă în domeniul migraţiei de muncă, mai ales în ceea ce priveşte migraţia circulară. Suntem impresionaţi de faptul că Moldova a reuşit să-şi comunice viziunea într-un mod atât de eficient, însă în alte domenii care ţin de drepturile migranţilor şi de azil nu se ştie destul despre situaţia din Republica Moldova, din simplul motiv că până acum, din fericire, Moldova a găzduit foarte puţini solicitanţi de azil şi migranţi iregulari din ţări terţe. Cu toate acestea, recent, în ţară a fost reţinut un grup de cetăţeni turci, iar modul în care au fost trataţi, după părerea noastră, a fost unul ce contravine standardelor europene şi ONU.

— În domeniul migraţiei există tendinţa de a criminaliza victimele, în timp ce adevăraţii organizatori ai fenomenului rămân în umbră. De ce e important ca victimele să fie decriminalizate?

— Într-adevăr, în cazul organizării migraţiei ilegale a celor 9 turci (inclusiv a unei mame cu 3 copii), autorităţile au făcut exact opusul a ceea ce Republica Moldova s-a obligat să întreprindă prin ratificarea Protocolului împotriva traficului ilegal de migranţi pe cale terestră, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (a nu se confunda cu Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, semnat şi ratificat în aceeaşi perioadă): organizatorii au fost eliberaţi, iar migranţii au fost acuzaţi de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 362 al Codului Penal – trecerea ilegală a frontierei de stat (tentativă) – , deşi faptele acestora ar trebui să cada sub incidenţa Codului Contravenţional. Migranţii iregulari nu trebuie să fie incriminaţi – acesta este mesajul clar al Protocolului respectiv şi practica statelor membre ale Uniunii Europene. E destul să vă gândiţi la multitudinea celor expulzaţi care ajung în aeroportul din Chişinău. Mulţi dintre ei de asemenea au plecat cu intenţia de a încălca frontiera de stat, călătorind cu documente false etc., dar ei, desigur, nu sunt trataţi drept criminali. Totodată, cunoaştem cazuri în care migranţi din ţările terţe ajungeau în aeroportul din Chişinău fără a avea actele necesare, dar nu au fost incriminaţi pentru aceasta conform articolului 362 al Codului Penal, ci pur şi simplu trimişi înapoi în ţara lor de baştină. S-ar putea spune că în cazul dat există o aparenţă a discriminării – dat fiind faptul că cetăţenii turci în cauză se aflau pe teritoriul Moldovei cu documente valabile şi nu au depăşit termenul de şedere. Cel mai regretabil moment în acest caz cu turcii este că mama celor trei copii a fost acuzată şi de scoaterea ilegală a propriilor copii din ţară (evitându-se controlul actelor), deşi ea este de fapt o victimă, în sensul că, fiind o femeie de origine kurdă, a urmat instrucţiunile soţului său, care o aşteaptă pe ea şi pe copii în Franţa. În cazul Moldovei, o ţară care nu demult dorea să pedepsească mamele migrante pentru abandonarea copiilor lor, este greu de înţeles de ce nu se dă dovadă de empatie faţă de situaţia unei femei din Turcia care este în exact aceeaşi situaţie ca şi mii de mame din Moldova, ci se consideră corect de a i se impune de facto abandonul copiilor în Turcia. Oare nu a procedat corect această mamă?

— Ce trebuie să cunoască o persoană atunci când se pomeneşte într-o situaţie de migraţie ilegală în Moldova?

— Nu pot oferi sfaturi pentru posibilii viitori migraţi iregulari (râde), dar pentru a evita astfel de situaţii neplăcute, aceştia s-ar putea inspira din ceea ce fac cei mai mulţi moldoveni reţinuţi în Austria – să ceară azil, fiindcă solicitanţii de azil sunt exoneraţi de răspundere penală pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat în baza articolului 362 alin. (4) din Codul Penal.

În acest context, în calitatea noastră de organizaţie interguvernamentală, am face un apel către Guvernul Republicii Moldova de a ajusta legislaţia naţională la standardele Protocolului sus-menţionat şi ale UE, în particular prin includerea în art. 362 alin (4) alături de solicitanţii de azil şi victimele traficului de fiinţe umane şi exonerarea migranţilor victime ale traficului ilegal de migranţi.

— Cum sunt trataţi cetăţenii R. Moldova ajunşi în statele europene prin migraţie ilegală?

— Depinde de caz, desigur, dar detenţia administrativă şi preventivă li se aplică destul de frecvent înainte de repatriere. OIM implementează multe programe de reîntoarcere voluntară asistată, care presupun acordul migrantului de a se reîntoarce voluntar în ţară, după care acesta beneficiază de suport de reintegrare. Viziunea europenilor face distincţie astfel între migranţii iregulari a căror unică încălcare constă în şederea pe teritoriul unei ţări fără permisiune şi cei care comit o crimă, în adevăratul sens al cuvântului, în acea ţară – aceştia din urmă nu primesc de regulă niciun suport şi sunt reîntorşi în ţara de origine fără vreo opţiune voluntară. Dar în contextul migraţiei iregulare, trebuie remarcat faptul că incriminarea organizării migraţiei ilegale (inclusiv profitarea de pe urma acestei activităţi) este în mod obligator bazată pe acelaşi protocol, ratificat de toate statele europene.

— În ce constă suportul acordat R. Moldova de OIM, dar şi de structuri ale UE în contextul tratării adecvate a persoanelor ajunse prin migraţie ilegală?

— OIM a asistat reîntoarcerea migranţilor moldoveni din zeci de ţări. Din păcate, suportul acordat acestora depinde de fiecare stat în parte – unele sunt mai generoase decât altele, dar majoritatea pun accent pe contribuţii în natură. Migrantul propune un mic plan de afacere, noi îl aprobăm împreună cu partenerii noştri şi îl ajutăm să-şi procure utilajul necesar. Recent am trecut printr-o evaluare din partea guvernelor Austriei şi a Irlandei şi ambele au rămas satisfăcute de rezultatele obţinute. Este de la sine înţeles că scopul ajutorului este de a-l ocupa pe migrantul reîntors în ţară, pentru ca acesta să nu regrete experienţa de migraţie ratată. Victimele traficului reîntoarse în ţară sunt un subiect separat, fiindcă ele necesită adesea mai multă asistenţă psihologică, medicală şi socială – ele au trecut printr-o experienţă devastatoare şi de aceea nu pot fi comparate cu cineva care a lucrat peste hotare timp de un an, după care a fost reţinut de autorităţi.

Cu ajutorul Uniunii Europene, în R. Moldova a fost creat Centrul de Plasament Temporar al Străinilor – o instituţie de tip închis pentru plasarea migranţilor iregulari din ţări terţe pe perioada în care se desfăşoară acţiunile pentru întoarcerea acestora în ţările de baştină. Migranţii ilegali sunt plasaţi în Centru pe un termen de până la 6 luni. În cadrul Centrului, ei beneficiază de asistenţă medicală, psiho-socială şi de consultanţă juridică. Scopul Centrului este unul de prevenţie administrativă, şi nu de pedepsire.

— R. Moldova este un stat recunoscut pentru un nivel înalt al corupţiei. Cum poate dăuna corupţia în domeniul persoanelor aflate în migraţie sau ca solicitanţi de azil?

— Nu am fost martor la multe cazuri de corupţie în Moldova şi nu ştiu dacă nivelul corupţiei este înalt sau nu. Ceea ce ştim este că sensibilitatea autorităţilor faţă de migranţi nu este la fel de dezvoltată ca în alte ţări şi credem că aceasta se datorează inclusiv faptului că R. Moldova este ţara europeană cu cei mai puţini imigranţi, astfel încât atunci când această situaţie se va schimba, şi eu cred că ea se va schimba, va trebui să fim mai atenţi la modul în care sunt trataţi migranţii, fiindcă aceştia sunt în general mai vizibili în anumite cazuri şi, cu siguranţă, mai vulnerabili – lor le lipseşte ceea pe ce se pot bizui majoritatea moldovenilor din ţară: o familie.

Cu scopul simplificării regularizării migranţilor legali pe teritoriul Republicii Moldova, lucrăm în strânsă colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne la implementarea conceptului Ghişeului Unic de Documentare a Străinilor. Înţelegem că transparenţa şi simplificarea regulilor vor duce la prevenirea abuzurilor.

— Moldova şi-a asumat anumite obligaţii faţă de ONU în privinţa tratamentului acordat persoanelor aflate în migraţie ilegală. De ce este important ca aceste angajamente să fie respectate?

— Aceste obligaţii nu sunt doar faţă de ONU sau faţă de comunitatea internaţională, ci şi faţă de Uniunea Europeană. Daţi-mi voie să explic acest moment foarte clar.  Acordul de readmisie semnat cu Moldova este de o importanţă enormă pentru UE. Acesta se referă inclusiv la drepturile resortisanţilor din ţările terţe care au o legătură cu Moldova – de exemplu, studenţii care sunt identificaţi ca migranţi iregulari sau au depăşit termenul de şedere pe teritoriul UE. Ei pot fi reîntorşi, dar dacă, după ce ajung în ţară,  vor fi supuşi urmăririi penale, în baza articolului 362 din Codul Penal menţionat mai sus, acest lucru nu va fi tolerat de UE. O spun în cunoştinţă de cauză, deoarece, pentru UE, nu va fi clar dacă Moldova este o ţară sigură pentru migranţii reîntorşi.

Voi reitera cel mai important moment: lupta cu migraţia iregulară înseamnă în primul rând lupta cu reţelele criminale care organizează migraţia ilegală şi care profită de pe urma acesteia, în timp ce migranţii înşişi, care nu au făcut altceva decât să intre sau să iasă iregular din ţară, trebuie să fie consideraţi victime ale infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale şi nu trebuie trataţi, în nici un caz, drept infractori – acest lucru trebuie acceptat. În cazul descris mai sus s-a întâmplat exact opusul. Acest fapt demonstrează că mai este mult de lucrat pentru a promova normele internaţionale şi a le explica judecătorilor şi procurorilor că migranţii nu pot fi trataţi drept criminali.

Statul este în drept să pună asemenea persoane în custodie temporară (în acest scop UE a susţinut Ministerul Afacerilor Interne în crearea şi menţinerea Centrului de Plasament Temporar al Străinilor), precum are dreptul şi obligaţia de a-i reîntoarce în ţara de baştină. Dar urmărirea şi sancţionarea penală a migranţilor, victime ale organizării migraţiei ilegale, care se îndreaptă spre Europa Occidentală, proces ce implică participarea avocaţilor, procurorilor, judecătorilor şi poliţiştilor, poate crea premise pentru ca unii participanţi la proces să solicite sau să ofere mită pentru favorurile făcute sau primite.

Organizatorii migraţiei ilegale trebuie să fie pedepsiţi, iar migranţii iregulari trebuie să fie trataţi ca contravenienţi administrativi – să fie cazaţi în condiţii umane şi reîntorşi prompt în ţara de baştină.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Alina radu


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Sergiu din SUA

    Am ajuns ca sa imi fie rusine de propria mea tara care este de facto un stat necevilizat cu multi lasi si corupti. Citind acest intervew am fost socat ca sa aud cum un oficial strain spune asa cum este si stau lucrurile in Moldova. Ar fi normal ca EU sa procideze adecvat, ai ajuns in EU ilegal si esti arestat, sa nu fii trimis in RM inapoi, ci sa faci puscarie si sa simti cum tara de unde ai venit este nepasatoare de tine. Nu inteleg de ce in Moldova totul este bazat pe Codul Penal, parca este pe timpul lui Stalin si guvernarii comuniste. Cred ca ar fi bine ca comunitatea Internationala si EU sa impuna sanctiuni inpotriva RM si a demnitarilor ei pina cind dinsii nu isi clarifica mofturile personale. In cazul cu cet Turci este o pata neagra pentru Moldova cum a procedat. Pacat, ca Moldova este ca o mindra cu 12 fete si culori, azi este o culoare, mine alta, ce a semnat un document, mine spune ca nu. Mama dracului so stie ce vrea ea.

  2. AVRAAM

    …Inainte imi iubeam tara mea Moldova!Auzeam pe TV,radiou si citeam in gazete ca Moldova e raiul pe Pamant!Apoi am avut nenorocul sa plec in Europa…si am inteles ca iubesc Europa!!!!Inainte iubeam o fata cuminte,saraca dar frumoasa de la tara,dar am intalnit una urata fiica unui bancher cu Mercedes si apartament…Acu iubesc Mercedesul si pe socru’meu!!!…Inainte iubeam vara!Pentru ca mergeam doar vara la mare,cea neagra de la Sergheevka!…Dar am fost iarna la Egipt la mare!…Acu iubesc Antalia si Sarm-El-Sheihu!!!
    Din toate am inteles ca trebuie iubit BANUL!Caci doar BANII iti permit sa fii OM oriunde!!!!Traiasca BANUL-formula fericirii!!!!Am bani-cumpar MAIul!Am bani,cumpar JUSTITIA!Am bani-sunt parlamentar!Am bani-am de toate!!!!!!!Pot incalaca si regulile de circulatie si pot face orice in TARA MOLDOVEI!!!!!AM BANI!!!!!!!!!!!!!

  3. costel

    si care e tara voastra ? republica lui molotov !! eu cunosc doar ca basarabia e romanesca si ca a fost furata de rusia prin pactul ribentrop -molotov

  4. mary

    Guvernantii nu se dau in laturi de la foloasele pe care le are economia din banii care vin in tara, mai mult chiar – au pus la cale un sistem prin care firmele lor de importare sa aiba avantaje in zonele economice libere de taxe si impozite la fel ca cele producatoare si in loc ca miliardul care intra in tara sa stimuleze bietii producatori agricoli de la sate, aceeasi tarani care nu au unde isi vinde produsele agricole ca sa faca un ban pentru a plati curentul electric – se face totul ca sa profite numai marii importatori si proprietarii hipeermarketurilor. Uitati-va cum Piata Centrala nu mai este agricola si nici la dispozitia taranilor,ci numai a firmelor monopoliste care cumpara kilogramul de carne de la tarani cu 25 lei si il vinde cu 75 lei. Iata asa se discurajeaza bietii oameni – sa nu mai tina nimic pe langa casa, sa nu prelucreze loturile, iara daca nu mai pot rezista SARACIEI – calea e una – sa se lege cu firmele dubioase, sa plateasca vreo 4.000 euro imprumutati la procente – si sa se lase in nadejdea ca poate au noroc si ajung si ei in tarile UE, unde sa munceasca fie si la negru si sa nu mai aiba nevoie sa se chinuie cu agricultura si orice afacere in R.Moldova. Nu numai COMUNISMUL, dar toate guvernele de la 1991 si pana in prezent se cer CONDAMNATE – pentru distrugerea premeditata prin PRIHVATIZARE a locurilor de munca la noi acasa, prin salarii si pensii sub limita existentei fizice, prin majorarea preturilor si tarifelor peste limitele mondiale si inghetarea iresponsabila a pensiilor, indemnizatiilor, burselor si salariilor – un veritabil GENOCID ECONOMIC si SOCIAL contra propriei populatii, soldat cu DEPOPULARE si o MIGRATIOE ILEGALA, un EXOD nemaivazut al populatiei R.Moldova manata de saracie, care e nevoita sa apeleze la serviciile traficantiilor pentru a se REFUGIA, SALVA in alte tari ale lumii.

  5. nel

    E nevoie de obtinut de la organiazatiile umanitare internationale statutul de REFUGIAT ECONIMIC din statul bancrot politic si economic – R.Moldova.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *